Complexul de la Slon este situat pe un platou aflat la nord-vest - TopicsExpress



          

Complexul de la Slon este situat pe un platou aflat la nord-vest de satul cu acelaşi nume, în punctul numit „La Ciugă”. Aici, au fost identificate şi cercetate sistematic, începând cu anul 1960, vestigiile mai multor construcţii şi fortificaţii[16]. Faza cea mai veche este reprezentată de resturile incendiate ale unei fortificaţii de plan patrulater alungit, cu o suprafaţă de aproximativ 700 mp, alcătuită dintr-o palisadă construită din trunchiuri de lemn înfipte în pământ, printre care au fost intercalate trunchiuri mai subţiri sau crengi groase de copaci dispuse în poziție orizontală, datată la sfârşitul secolului al VIII-lea şi începutul secolului al IX-lea. Acesteia îi succede, aproape pe acelaşi amplasament, o altă fortificaţie construită din cărămizi legate cu mortar, fără fundaţii având un plan aproximativ trapezoidal, cu turnuri semicirculare la colţ şi un turn la intrare, datată pe baza materialului arheologic si a unor analogii cu cetatea de la Sarkel, la mijlocul secolului al IX-lea[17]. Ulterior peste fortificaţia de cărămidă, este ridicată o incintă din blocuri de piatră ecarisată, cu fundaţii mai adânci puse pe un pat de mortar, având un plan asemănător cu construcţiile anterioare, cu unele modificări însă pe laturile de nord si de sud, datată în a doua jumătate a secolului al IX-lea şi primele decenii ale secolului al X-lea. În prima etapă a cercetării au fost identificate cele două cetăţi construite din materiale durabile, respectiv cărămidă şi piatră (I A şi I B). Din observaţiile realizate în timpul cercetărilor s-a constatat că platoul pe care a fost ridicată fortificaţia a fost nivelat, iar piatra rezultată a fost aşezată în interiorul cetăţii, obţinându-se un „pavaj”[18]. Fortificaţia era protejată pe laturile de nord, est şi vest de pantele muntelui, singura zonă expusă fiind cea sudică care beneficia de un sistem de fortificare menit să protejeze intrarea. Cetatea de lemn, a fost identificată în urma cercetărilor din anii 1972-1974 şi 1976, prin observarea unor suprafeţe de pământ puternic arse, situate în interiorul fortificaţiilor de cărămidă şi piatră, dar şi la exteriorul laturii de vest. Ulterior, începând cu anul 1977 au fost descoperite şi gropile în care fuseseră fixate şase trunchiuri de copaci, dispuse în zig-zag pe latura de est. Autoarea săpăturii consideră că suntem în faţa unei structuri de tip palisadă, printre trunchiurile de copaci dispuse vertical, erau amplasate crengi sau trunchiuri de copac cu diametru mai mic etc. aşezate orizontal. Această structură constructivă a dispărut în urma unui incendiu aşa cum reiese din observaţiile din timpul cercetărilor[19]. O primă problemă care a fost ridicată cu privire la această fortificaţie de tip palisadă a fost relaţia temporală dintre aceasta şi celelalte structuri din cărămidă, respectiv de piatră. În câteva zone s-a observat că arsura atribuită nivelului de distrugere a fortificaţiei de tip palisadă este situată sub negativul zidului cetăţii de cărămidă[20]. Din punct de vedere al traseului, fortificaţia de tip palisadă nu are un traseu identic cu celelalte două etape de evoluţie a fortificaţiilor de la Slon, fiind inclusă în interiorul acestora şi beneficiind de o suprafaţă ceva mai mică (fig. 1). Din punct de vedere cronologic Maria Comşa plasează această primă fortificaţie de la Slon la începutul secolului al IX-lea sau chiar la sfârşitul secolului al VIII-lea, fără a oferi însă foarte multe argumente în afară de cele stratigrafice[21]. Fortificaţia de cărămidă, constituie din punct de vedere cronologic a doua etapă constructivă de la Slon, punctul „La Ciugă”. Aceasta are o formă trapezoidală, care urmăreşte configuraţia terenului. Zidul acestei structuri avea o fundaţie care se adâncea doar cu 0,20 m faţă de nivelul solului şi era construit din cărămizi cu diverse dimensiuni, având o grosime de 2,60 m. Ca liant a fost utilizat un mortar amestecat cu cărămizi pisate. Cetatea de cărămidă de la Slon prezintă caracteristici specifice zidăriei de tip bizantin, prin compoziţia mortarului cu cărămizi pisate, sau prin grosimea stratului de mortar dintre cărămizi. Această fortificaţie prezintă în afara incintei propriu-zise şi câteva construcţii, ridicate în aceeaşi tehnică. O încăpere rectangulară a fost surprinsă în apropierea porţii, adosată la zidul de incintă, fiind interpretată ca şi cameră a corpului de gardă (fig. 3/2). Urmele unei alte construcţii din cărămidă, amplasată în interiorul fortificaţiei se afla vis-a-vis de presupusul corp de gardă, pe o zonă mai ridicată. Construcţia a fost interpretată ca fundaţia unui post de observaţie. Poziţia şi forma pot constitui elemente şi pentru alte interpretări, de exemplu ca o clădire cu funcţie administrativă, sau de ce nu casa comandantului, atâta timp cât nu sunt amintite alte construcţii în interiorul fortificaţiei[22]. Cea de-a treia etapă constructivă de la Slon este reprezentată de fortificaţia ridicată din piatră de carieră. Piatra din care a fost construită această a treia cetate este reprezentată de blocuri de calcar, care puteau fi aduse conform Mariei Comşa din zona localităţii Măgurele (Prahova) aflată pe malurile râului Teleajen sau zona masivului Istriţa (Buzău). Blocurile de piatră au dimensiuni şi forme diferite (cub, paralelipiped, prismă neregulată etc.). Această fortificaţie are o fundaţie adâncă de 0,80 m, blocurile de piatră au fost aşezate pe un pat de mortar, în care se găsea piatră locală cu forme neregulate. În unele zone în compoziţia mortarului au fost observate fragmente de cărămidă sau fragmente ceramice. Cele două incinte de cărămidă şi de piatră au forme aproape identice, urmărind relieful platoului, fără a se suprapune (fig. 1)[23]. După opinia autoarei cercetării, fortificaţia din piatră de la Slon şi-a încetat existenţa în a doua parte a secolului al X-lea, fiind legată de apariţia pecenegilor în zona dintre Carpaţi şi Dunăre. Unul dintre argumentele pentru această ipoteză este descoperirea pe platoul din faţa cetăţilor (în zona în care au fost identificate cele şase edificii suprapuse) a unor vârfuri de săgeţi specifice acestei populaţii de călăreţi[24]. Pe platoul din fata cetăţilor au fost descoperite urmele mai multor fundaţii construite din pietre si cărămizi, legate cu pământ, în mare parte distruse, aparţinând probabil unor clădiri cu suprastructura din lemn, considerate a fi ridicate după dezafectarea fortificaţiei în a doua jumătate a secolului al X-lea si refăcute până în secolul al XII-lea. Autoarea săpăturii leagă aceste construcţii de existenta unei formaţiuni politice existente aici după recucerirea bizantină a liniei Dunării şi retragerea ţaratului bulgar din această zonă[25]. Din păcate stadiul publicării cercetărilor şi mai ales a materialelor descoperite la Slon nu permite argumentarea temeinică a acestei ipoteze. Înţelegerea rolului şi mai ales a cronologiei acestor clădiri în contextul ansamblului de fortificaţii de la Slon rămâne o problemă deschisă[26]. Materialul arheologic descoperit la Slon nu este foarte bogat din punct de vedere cantitativ, fiind alcătuit din ceramică, o paletă largă de obiecte din fier: piroane, zăbale, unelte de însemnat vitele, cuţite, torţi de găleţi, fragmente de cazane, seceri precum şi materiale de construcţii: cărămizi şi olane. Ceramica recuperată în timpul cercetărilor întreprinse la Slon este constituită din fragmente de la oale borcan, modelate la roata de mînă, arse oxidant şi decorate prin incizie; fragmente de la ulcioare amforoidale confecţionate dintr-o pastă de culoare roz; dar şi fragmente de conducte pentru apă[27]. Printre materialele de la Slon întâlnim incizate în piatra ori cărămidă, o serie de semne alfabetiforme, de tipul runelor, semne geometrice sau unele fără o corespondenţă anume[28]. La acest moment o analiză completă a acestui complex de edificii este greu de realizat, în primul rând datorită publicării incomplete a cercetărilor arheologice întreprinse aici. În linii mari datările propuse de către autoarea cercetărilor sunt pertinente, putând fi legate de evenimente cunoscute şi din surse literare. cetati.medievistica.ro/pagini/Castelani/texte/Slon/Slon.htm
Posted on: Sat, 03 Aug 2013 17:32:52 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015