DRAGI PRIETENI VIRTUALI, UN MATERIAL DEDICAT SPECIAL CELOR CU SINGE ALB/ALBASTRU 5 septembrie 1948 – 65 de ani de la primul joc oficial al UNSR Craiova ! Pentru a reda adevărul istoric despre 05 septembrie 1948, că tot se dau unii mari iubitori de ŞŢIINŢA, încerc să desluşim adevărata semnificaţie a zilei de 05 septembrie 1948. Tot ceea ce ţine de istoria echipei de fotbal, este legat – indisolubil – de înfiinţarea instituţiei – Universitatea din Craiova. Deci, să purcedem pe calea istoriei. Demersurile de întemeiere a unei instituţii universitare în inima Olteniei au fost încununate prin apariţia ”Legii nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei”, publicată în Monitorul Oficial al Regatului României (25 aprilie 1947). În pofida prevederilor legale, Universitatea din Craiova a funcţionat, iniţial, decât prin intermediul Facultăţii de Agronomie (specializarea ”Îmbunătăţiri funciare şi geniu rural”), celelalte facultăţi neputând fi organizate pentru a-şi deschide cursurile (în anul şcolar 1947-1948 şi anii imediat următori). Asigurarea condiţiilor administrative de susţinere a procesului de învăţământ a revenit ”Eforiei” Universităţii, care a avut un rol esenţial în dotarea acestuia cu baza materială, în organizarea cadrelor didactice şi remunerarea acestora. Totodată, s-a preocupat de amenajarea unui cămin studenţesc cu 120 de locuri, în hotelul ”Minerva”, şi a unei cantine, în subsolul localului din Str. Libertăţii, nr. 27, unde puteau lua masa circa 100 de studenţi. În baza articolului 6 al Legii nr. 138/1947, Ministerul Educaţiei Naţionale a numit, în luna noiembrie a aceluiaşi an, prin decizie, primul Consiliu profesoral provizoriu al Facultăţii de Agronomie, alcătuit din: Prof. univ. Ilie Murgulescu – Rectorul Institutului Politehnic din Timişoara; Prof. univ. Gherasim Constantinescu – Decanul Facultăţii de Agronomie din Timişoara; Prof. univ. Gheorghe Bontea – de la Facultatea de Agronomie din Bucureşti; Prof. univ. Constantin Cîlcineanu – de la Facultatea de Agronomie din Cluj; Prof. univ. Pompiliu Nicolau – de la Institutul Politehnic din Timişoara (care a fost numit şi decan al Facultăţii de Agronomie din Craiova). După şedinţele Consiliului profesoral din 12 şi 13 decembrie 1947 (la care au luat parte şi miniştrii Traian Săvulescu, Ştefan Voitec şi Gheorghe Vasilichi) s-au definitivat planurile de învăţământ, specializările şi catedrele Facultăţii de Agronomie. Primul examen de admitere s-a desfăşurat în toamna anului 1947, pentru anul universitar 1947-1948, la care s-au înscris 670 de tineri (540 fiind din Oltenia) pe un număr de 200 de locuri. Dintre cei admişi, 85% erau din Oltenia, 11,5% din Muntenia, iar restul din alte regiuni ale ţării. Unul dintre obiectivele reformei învăţământului (iniţiată în luna august 1948) viza diversificarea studiului agronomic prin crearea unor facultăţi agricole specializate, fapt ce avea să influenţeze evoluţia ulterioară a structurii academice din Craiova. În anul 1948 a avut loc o reorganizare a învăţământului superior craiovean, în urma căreia a luat naştere Institutul Agronomic, cu cele două facultăţi: de Agricultură şi de Maşini Agricole (devenită, ulterior, Facultatea de Mecanizarea Agriculturii). În vara anului 1948, în jurul datei de 20 iulie (n.r. nu e confirmată oficial !), în vara aceluiaşi an, graţie unui grup entuziast de studenţi şi profesori a luat fiinţa echipa de fotbal UNSR Craiova, care aparţinea de Asociaţia Naţională a Studenţilor din România (ANSR). Primul meci jucat de UNSR Craiova a fost pe 5 septembrie 1948 împotriva echipei din Filiaşi: CFR Filiaşi, meci pierdut cu 6–3 (2–1). Echipa aliniată în acel an de UNSR Craiova a fost următoarea: Dumitrescu – Rădulescu, Mihăilă I, Carli – Ozon, Mihăilă II – Sabin, Ilie, Bădescu, Tudor, Serghi. Primul antrenor al echipei a fost Nicolae POLOJINSKY. În noiembrie 1948 s-a disputat la Craiova Cupa Săptămânală Internationala a Studenţilor. UNSR Craiova a căştigat trofeul. UNSR Craiova a învins cu scorul de 3–2 o selecţionată militară şi cu scorul de 2–1, în finală, formaţia U.T.M. Craiova. Echipa de fotbal şi-a schimbat denumirea în C.S.U. Craiova în 1950, în Ştiinţa Craiova în 1953 şi Universitatea Craiova în 1966. În 1951, C.S.U. Craiova a învins cu 6–0 echipa Constructorul Craiova, în primul joc oficial în Cupa României. În 1954, la turneul de baraj pentru Divizia B, turneu desfăşurat la Arad, Ştiinţa Craiova, antrenată de Nicolae OŢELEANU, a promovat în Divizia B. Lotul Şţiinţei Craiova: Stoica, Urucu, Venus, Vulpe, Lupu, Dresca, Rizu, Pîrvuleţ, Razga, Dumitrescu, Ciulava, Anutescu, Briac, Lambru, Căpitanu, Buldur, Ioniţă, Popescu D., V. Popescu , Valeriu Lupu, Firu S., Babarada, Pădureanu Pantelimon, Iliescu Tr., Coicea, Matei. La finalul sezonului 1954/1955 Ştiinţa Craiova a retrogradat în Divizia C unde a evoluat până la finalul sezonului 1957/ 1958. La data de 6 iulie 1958, Ştiinţa Craiova, antrenată de Ionescu CRUM, a revenit în divizia B, după un joc cu Unirea Râmnicu Vâlcea, ligă în care a activat până la finalul sezonului 1963/1964. La finalul ediţiei de campionat 1963/1964, sezon în care Ştiinţa Craiova a fost pregătită de tehnicianul Nicolae OŢELEANU, echipa a promovat în Divizia A. Lotul care a adus raiova pe prima scenă fotbalistică a ţării a fost următorul: Dumitrescu, Vasilescu, Geleriu, Lungan, Deliu, Bărbulescu, Tetea, Ganga, Anton, Lovin, Onea, Vișan, Stanciu, Papuc, C.Stănescu, A.Stănescu. La finalul sezonului 1972/1973, dinamo, în complicitate cu cfr cluj, a furat titlul Universităţii Craiova, la golaveraj. În acea ediţie de campionat, în care Ion OBLEMENCO – simbolul CRAIOVEI FOTBALISTICE – a trecut prin momente dramatice, alb-albaştrii, cu căpitanul lor revenit pe gazon, după operaţiile de ulcer, a obţinut două victorii istorice, în capitală, pe fostul stadion ”Republicii”: 6–4 cu Rapid şi 6–2 cu Steaua. A fost momentul în care Universitatea Craiova a intrat în inimile românilor şi a căpătat denumirea de CAMPIOANA UNEI MARI IUBIRI. La doar un an distanţă, la finalul sezonului 1973/1974, Universitatea Craiova a câştigat pentru prima dată titlul de campioană a României. Artizanii acetei performanţe au fost: Florin OPREA, Paul MANTA, Victor NICULESCU, Dragu BĂDIN, Petre DESELNICU, Ion VELEA, Lucian STRÂMBEANU, Nicolae IVAN, Ion NIŢĂ, Ilie BALACI, Cornel BERNEANU, Teodor ŢARĂLUNGĂ, Ion OBLEMENCO, Iulian BĂLAN, Constantin PANĂ, Alexandru BOC, Costică ŞTEFĂNESCU, Dumitru MARCU, Ion STĂNCESCU, Ioan KISS, Mircea CHIVU, Nicolae NEGRILĂ, Ion CONSTANTINESCU. Antrenori: Constantin CERNĂIANU şi Constantin OŢET. Universitatea Craiova a devenit astfel prima echipă studenţească din România şi din Europa care a cucerit tilul de campioană naţională. La finalul sezonului 1976/1977, în finala Cupei României, Universitatea Craiova a învins formaţia Steaua, cu scorul de 2–1(0–0), câştigând pentru prima dată acest trofeu. În finală, Universitatea Craiova a evoluat în următoarea formulă: Boldici, Berneanu, Tilihoi, Ştefănescu, Purima, Donose, Balaci, Beldeanu, Crişan (Negrilă), Cîrţu, Marcu (Cămătaru). Antrenori: Ilie Oană şi Constantin Deliu. În sezonul următor, 1977/1978, Universitatea Craiova a câştigat, din nou, Cupa României. În finală: Universitatea Craiova – Olimpia Satu-Mare 3–1(2–0). Echipa Universităţii Craiova: Boldici (Lung) – Ungureanu, Tilihoi, Ştefănescu, Purima – Donose, Balaci (Ţicleanu), Beldeanu – Cîrţu, Cămătaru, Marcu. Antrenori: Ilie Oană şi Constantin Deliu. La finalul ediţiei de campionat 1979/1980, Universitatea Craiova a cucerit cel de-al doilea Titlu de Campioană a României. Lotul echipei: Gabriel BOLDICI, Silviu LUNG, Nicolae NEGRILĂ, Nicolae TILIHOI, Costică ŞTEFĂNESCU, Nicolae UNGUREANU, Ilie BALACI, Aurică BELDEANU, Zoltan CRIŞAN, Costică DONOSE, Rodion CĂMĂTARU, Ion GEOLGĂU, Sorin CÎRŢU, Mircea IRIMESCU, Petre PURIMA şi Adrian BUMBESCU. Antrenori: Valentin STĂNESCU şi Ion Oblemenco. La finalul sezonului 1980/1981, Universitatea Craiova a cucerit primul event – Campionat şi Cupa României. Lotul echipei: Silviu LUNG, Gabriel BOLDICI, Nicolae NEGRILĂ, Nicolae TILIHOI, Costică ŞTEFĂNESCU, Nicolae UNGUREANU, Ilie BALACI, Aurică BELDEANU, Zoltan CRIŞAN, Costică DONOSE, Rodion CĂMĂTARU, Ion GEOLGĂU, Sorin CÎRŢU, Mircea IRIMESCU, Petre PURIMA, Grigore CIUPITU ŞI Aurel ŢICLEANU. Antrenori: Ion OBLEMENCO şi Constantin OŢET. În finala Cupei României: Universitatea Craiova – Poli Timişoara 6–0(2–0). La finalul sezonului 1982/1983, Universitatea Craiova a cucerit cea de-a IV-a Cupă a României. În finală: Universitatea Craiova – Poli Timisoara 2–1(0–0). La finalul sezonului 1990/1991, Universitatea Craiova a cucerit cel de-al doliea event – Campionatul (cel cu nr. 4) şi Cupa României (pentru a V-a oară). Lotul echipei: Florin PRUNEA, Gabriel BOLDICI, Valentin DAVID, Vasile MĂNĂILĂ, Daniel MOGOŞANU, Nicolae ZAMFIR, Emil SĂNDOI, Adrian POPESCU, Ion OLARU, Dumitru MITRIŢĂ, Gheorghe CIUREA, Ovidiu STÎNGĂ, Dănuţ BICA, Adrian PIGULEA, Silvian CRISTESCU, Pavel BADEA, Gheorghe CRAIOVEANU, Eugen NEAGOE, Roland AGALLIU, Gheorghe CEAUŞILĂ, Ion DUDAN, Cătălin GÂRLEŞTEANU, Victor COJOCARU, Gheorghe BARBU, Mircea PAPA şi Dan GRĂBEANU. Director tehnic: Ion OBLEMENCO. Antrenori: Sorin CÎRŢU, Nicolae NEGRILĂ şi Fane CIOACĂ. În finala Cupei României: Universitatea Craiova – FC Bacău 2–1(0–1). La finalul sezonului 1992/1993 Universitatea Craiova a câştigat a-VI–a Cupă a României. În finală: Universitatea Craiova – Dacia Unirea Brăila 2–0(0–0). Avea să fie, cel puţin până în zilele noastre, şi ultimul trofeu câştigat de Universitatea Craiova. Echipa Uniiversităţii Craiova: Vodă – V. Cojocaru, Săndoi, N.Zamfir, Mitriţă – Stângă, S.Cristescu, Moisescu, H.Cioloboc – Gane, Craioveanu. Antrenori: Marian Bondrea, Nicolae Zamfir. Director tehnic: Ion Oblemenco. La sfârşitul ediţiei de campionat 2004/2005, Universitatea Craiova, a retrogradat în Divizia B, după 41 de ani de prezenţă în prima ligă fotbalistică a României. La finalul sezonului 2005/2006, Universitatea Craiova a promovat, din nou, în prima ligă fotbalistică a României. La sfârşitul ediţiei de campionat 2010/2011, Universitatea Craiova a retrogradat, pentru a doua oară în Divizia B. 20 iulie 2011 – Universitatea Craiova a fost dezafiliată, temporar, din toate competiţiile organizate de Federaţia Române de Fotbal. ALTE PERFORMANŢE ALE ECHIPEI ŞI COMPONENŢILOR UNIVERSITĂŢII CRAIOVA: Vicecampioană a României: 1972/1973, 1981/1982, 1982/1983, 1993/1994, 1994/1995. Locul 3, în prima ligă a României: 1966/1967, 1974/1975, 1976/1977, 1983/1984, 1985/1986, 1989/1990, 1992/1993. Finalistă a Cupei României: 1974/1975, 1–2 (0–0; 1–1) cu Rapid, 1984/1985, 1–2 (0–1) cu Steaua, 1993/1994, 0–1 (0–0) cu Gloria Bistriţa, 1997/1998, 0–1 (0–0) cu Rapid, 1999/2000, 0–2 (0–1) cu Dinamo. Campioană a României, în campionatul de tineret, de 8 ori, în ediţiile: 1968/1969, 1973/1974, 1975/1976, 1978/1979, 1982/1983, 1983/1984, 1990/1991, 1996/1997. În 5 ediţii, cel mai bun fotbalist român a fost desemnat un component al Universităţii Craiova: 1981 Ilie BALACI, 1982 Ilie BALACI, 1984 Silviu LUNG, 1989 Gheorghe POPESCU, 1990 Gheorghe POPESCU. În 6 ediţii, titlul de golgeter a revenit unui component al Universităţii Craiova: Ion OBLEMENCO – 17 goluri, 1966/1967, Ion OBLEMENCO – 19 goluri, 1969/1970, Ion OBLEMENCO – 20 goluri, 1971/1972, Ion OBLEMENCO – 21 goluri, 1972/1973, Gheorghe CRAIOVEANU – 21 goluri, 1993/1994, Gheorghe CRAIOVEANU – 27 goluri, 1994/1995. Top prezenţe în echipa Naţională: Gheorghe POPESCU – 106 selecţii, Silviu LUNG – 77 selecţii, Rodion CĂMĂTARU – 75 selecţii, Ilie BALACI – 69 selecţii, Costică ŞTEFĂNESCU – 66 selecţii, Nicolae UNGUREANU – 57 selecţii. Prima echipă românească prezentă intr-o semifinală de cupă europeană: Cupa UEFA, editia 1982-1983. Prima echipă românească care a jucat un sfert de finală în Cupa Campionilor Europeni, editia 1981-1982. La campania de calificare pentru C.E. 1984, finalizată cu calificarea la un mare turneu final dupa 14 ani si prima la un turneu final al C.E., Universitatea Craiova a avut selecţionaţi 14 jucători la lotul naţional! Prima echipă românească, care a eliminat una din Anglia – Leeds FC, 1979. Prima echipă românească, care a eliminat una din Germania – 1FC Kaiserslautern, 1983. Singura echipă din România care a participat 10 ani la rând în cupele europene, în vechiul sistem de organizare al competiţiilor europene intercluburi. Costică ŞTEFĂNESCU – a evoluat de 490 de ori în prima ligă de fotbal a României. Palmares cupele europene: Cupa Campionilor Europeni – 4 prezenţe: 12 partide, 4 victorii, 2 egaluri, 6 înfrângeri, golaveraj 14–17; Cupa Cupelor – 4 prezenţe: 14 partide, 6 victorii, 2 egaluri, 6 înfrângeri, golaveraj 26–21; Cupa UEFA – 13 prezenţe: 48 partide, 20 victorii, 9 egaluri, 19 înfrângeri, golaveraj 45–45; Cupa UEFA Intertoto – 2 prezenţe: 8 partide, 4 victorii, 2 egaluri, 2 înfrângeri, golaveraj 15–11; TOTAL – 23 prezenţe: 82 partide, 34 victorii, 15 egaluri, 33 înfrângeri, golaveraj 100–94. P.S. 20 iulie 1948–20 iulie 2011, 63 de ani. Vârsta de pensionare acceptată, în România în anul 2011. O viaţă de om a unei echipe de LEGENDĂ, cu o evoluţie similară speciei umane. Născută la 1948 a avut parte de de prima bucurie a vieţii în 1964. Generaţia 1964 a avut, în timp, trei generaţii de demni urmaşi: 1974, 1983, şi 1991, pentru ca pe finalul ”activităţii lucrative” să vină şi generaţiile beizadelelor din 2005 şi 2011. P.S. 05 septembrie 1948 o putem desemna ca dată de naştere a Dinastiei Universitatea Craiova, iar data de 07 septembrie 2013 să devină data la care o nouă genraţie pune umărul la RENAŞTEREA LEGENDEI şi la revenirea în prim-planul fotbalului românesc a DINASTIEI UNIVERSITATEA CRAIOVA.
Posted on: Thu, 05 Sep 2013 12:05:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015