GUVERN COTIDIANUL - SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MINISTRUL ROVANA - TopicsExpress



          

GUVERN COTIDIANUL - SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MINISTRUL ROVANA PLUMB Preocupaţi de soarta Roşiei Montane, „cea mai vestită aşezare şi exploatare minieră a lumii vechi”, atestată la 131 d.C., sat cu 41 case monument istoric, ameninţat cu distrugerea de proiectul minier al companiei mixte Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC, pe scurt) (Gabriel Resources (Jersey): 80,69% şi Minvest: 19,31%), am studiat cu atenţie documentele depuse, începând cu dec. 2004, la Ministerul Mediului pentru obţinerea acordului de mediu. Am constatat în principal următoarele: 1) Din documentul “Memoriul de prezentare a proiectului” (MPP, pe scurt, 202 pagini, dec. 2004), pag. 7, se vede că proiectul a fost dezvoltat pe baza Licenţei de exploatare nr. 47/1999. Dar Licenţa 47 a fost obţinută în 1999 de Minvest, prin Legea minelor 61/1998, Art. 46, pentru mina veche a statului (deschisă încă din 1970, de circa 400.000 tone minereu anual, cu o carieră în muntele Cetate) şi care a fost închisă în 2006 ca fiind nerentabilă, în vederea intrării în Uniunea Europeană (care nu permite ajutoare de stat “incompatibile”); Licenţa 47 a fost apoi transferată în 2000, de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt), lui RMGC, ca să exploreze pentru proiectul minei noi, Minvest rămânând afiliat la Licenţă, ca să exploateze mina veche - fapte apreciate de noi ca fiind nelegale. Deci, RMGC a explorat pentru proiect cu o licenţă de exploatare valabilă pentru mina veche, care trebuia să fie anulată în 2006; deci, RMGC nu are o licenţă de exploatare valabilă pentru proiect. 2) În documentul “Proiectul Minier Roşia Montană – prezentare generală –“ întocmit de RMGC la 11 martie 2013 (106 pagini), la pagina 80, se spune că, după obţinerea (eventuală n.n.) a acordului de mediu, ANRM va trece la “Actualizarea licenţei miniere cu noile calcule de resurse, noul studiu de fezabilitate, etc.” şi la “Prelungirea licenţei miniere, care este valabilă până în 2019....”. Se recunoaşte astfel că acordul de mediu s-ar obţine pe baza unor calcule şi a unui studiu de fezabilitate - şi a altor documente - care nu sunt “actuale”, nu sunt prevăzute actualmente în licenţă ! Adică se recunoaşte că Licenţa 47 cu care s-a lucrat nu este pentru proiect. Să observăm însă că nici nu există în legea minelor operaţia de “actualizare” a unei licenţe, operaţie ce ar fi făcută de către ANRM; dimpotrivă, se spune explicit în Legea minelor 61/1998, Art. 11, alin. (2), că: “Prevederile licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, în condiţiile existente la data încheierii.” şi se spune ceva similar şi în Legea minelor 85/2003, la Art. 60, alin. (1) şi (2). 3) Chiar dacă am considera, prin absurd, că Licenţa 47 ar fi pentru proiect, atunci, deoarece proiectul este acum în faza obţinerii acordului de mediu, ar rezulta că Licenţa 47 este expirată de 14 ani (observaţie a doamnei ministru Monica Macovei), prin Legea 85, Art. 22: Art. 22. – “(1) Începerea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenţei, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente: a) dovada plăţii taxei pe activitatea minieră; b) dovada constituirii garanţiei financiare pentru refacerea mediului; c) certificatul de atestare fiscală, ... d) acord/autorizaţie de mediu; e) pentru explorare – avizul autoritatii competente pentru programul anual de lucrari; pentru exploatare – avizul autoritatii competente pentru programul anual de exploatare; f) acordul proprietarului sau administratorului terenului privind accesul la suprafeţele necesare executării activităţii miniere prevăzute în programul anual de exploatare. (2) Autorizarea începerii activităţilor miniere se face de către autoritatea competentă, în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1).” Într-adevăr, o licenţă de exploatare intră în vigoare după aprobarea ei de către guvern: - Legea 61, Art. 11. – “(1) Licenţa se încheie în forma scrisă; pentru exploatare licenţa intră în vigoare după aprobarea acesteia de către Guvern.” - Legea 85, Art. 21. – “(1) Licenţa se încheie în forma scrisă. Pentru explorare licenţa intră în vigoare la data publicării ordinului preşedintelui autorităţii competente (ANRM, n.n.) de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I; pentru exploatare licenţa intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia.” Iar Licenţa 47 a fost aprobată prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999 şi a intrat în vigoare la 21 iunie 1999, deci acum 14 ani! 4) În “Procesul Verbal de verificare a amplasamentului”, document întocmit la data de 20 octombrie 2011, la pag. 8, rândurile 9-11, se spune: “Iazul de decantare rezultat din activitatea Roşiamin, aflat în Valea Abrudelului, paralel cu DN 74, a fost oprit încă din anii 1980. Depozitarea sterilului s-a făcut ulterior în iazul Sălişte, care a funcţionat până în anul 2006.” Dar perimetrul Licenţei 47 nu conţine iazul Sălişte, după cum se poate vedea din Planşa 05 (Harta explorărilor geotehnice) ataşată, printre alte planşe şi anexe, documentului “Plan gestionare deseuri extractive_Martie 2013.pdf ” (Planul de gestionare a deşeurilor pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul licenței de exploatare Roşia Montană) (Planşă anexată acestei scrisori ca Anexa B). Şi nu conţine iazul Sălişte din anul 2004, de când perimetrul are forma actuală (perimetrul iniţial, de 1.200 ha (în verde în Anexa A), al Licentei 47 a fost modificat de ANRM (nelegal, apreciem noi), prin acte adiţionale la Licenţă, pentru a fi adus la perimetrul dorit pentru proiect: el a fost mărit, prin Actul adiţional nr. 1, în 29.10.1999 la 2122 ha (albastru), a fost mărit în 2001 la 4282 ha (roşu), a fost micşorat, prin Actul adiţional nr. 6 (MPP, pag. 8), în 21.06.2004 la 2388 ha (negru )). În concluzie, iazul de decantare Săliştei a funcţionat în perioada 2004 -2006 în afara perimetrului Licenţei 47, fapt neobservat de membrii echipei care a întocmit Procesul Verbal, şi apreciat de noi ca fiind nelegal. Anexa B - Planşa 05 Harta explorărilor geotehnice 5) Tot din Planşa 05 (Anexa B) se poate observa că amprenta proiectului Roşia Montană iese din perimetrul Licenţei de exploatare 47 şi intră în perimetrul licenţei de explorare Bucium, fapt neobservat de membrii echipei care a întocmit Procesul Verbal mai sus menţionat, şi apreciat de noi ca fiind nelegal. Să observăm că perimetrul licenţei trebuia să fie marcat cu borne pe teren, şi nu este marcat. Licenţa de explorare Bucium este deţinută tot de RMGC, şi este în aşteptare din 19 mai 2007 pentru a fi transformată în două licenţe de exploatare (se aşteaptă aprobarea mai întâi a proiectului Roşia Montană); perimetrul licenţei Bucium a fost şi el modificat de ANRM (în folosul RMGC) ca să devină adiacent cu perimetrul Licenţei de exploatare 47 Roşia Montană (la Sud-Estul Licenţei 47). 6) Pe site-ul Ministerului Mediului scrie că: “SC RMGC SA în 26.10.2010 a înaintat completări la documentaţia iniţială, conform solicitării ministerului şi anume: ...Vol. 5 - Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Rosia Montana şi Certej şi consecinţele producerii unui accident simultan cu posibile efecte transfrontiera - Raport privind impactul cumulat şi impactul transfroniteră generat asupra calităţii aerului de proiectele Roşia Montana şi Certej.” Două întrebari se impun imediat: a) De ce a fost direcţionată analiza proiectului Certej al companiei Deva Gold (sora companiei RMGC) către A.R.P.Timişoara şi nu s-a făcut în paralel cu proiectul Roşia Montană, la Ministerul Mediului? b) Având în vedere că Licenţa 47 Roşia Montană este adiacentă la Nord –Est cu Licenţa de exploatare a cuprului Roşia Poieni, că exploatarea cuprului la Roşia Poieni este veche, nu se impunea ca Ministerul Mediului să solicite şi evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roşia Montană şi Roşia Poieni ? Menţionăm că actuala exploatare de cupru în carieră deschisă de la Roşia Poieni îşi varsă deşeurile în iazul de decantare Valea Şesii, de 130 ha (peste satul Geamăna), în spatele unui baraj din arocamente de 120 m înălţime. Roşia Poieni are o rezervă imensă de cupru, care va necesita în viitor alte multe iazuri de decantare, circa 13 în total, conform specialistului Zeno Cornea din Roşia Montană. 7) Apreciem că ar fi trebuit să fie măcar schiţat impactul cumulat asupra mediului al celor trei proiecte adiacente: Roşia Poieni (cupru, în expansiune), Roşia Montană (aur, argint, acum în dezbatere) şi Bucium (aur, argint, în viitorul apropiat) – de exemplu, toate trei ar lua apa potabilă din Arieş. Ne putem imagina însă că în zonă ar fi iadul de pe pământ. 8) Din documentul MPP se poate vedea că proiectul RMGC este gigantic, fără comparaţie în lume într-o zonă populată: 13 mil. tone minereu auro-argentifer anual (cu o concentraţie medie de doar 1,43 grame aur/tonă), timp de17 ani, din 4 cariere deschise în munţii Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig respectiv, şi un iaz de decantare a deşeurilor de 300 ha (peste actualul sat Corna), cu un volum total de apă în momentul finalizării extracţiei miniere estimat la circa 82 milioane m.c., în spatele unui baraj cu înălţimea de circa 185 m şi lungimea coronamentului de 1.350 m (spre comparaţie, lacul de apă Vidraru peste râul Argeş are 893 ha, barajul Vidraru are înălţimea de 166 m, cu lungimea coronamentului de 307 m) . Riscurile de mediu sunt deci enorme. Amintim principalele patru obiecţii din partea specialiştilor geologi (ing. Justin Andrei, dr. Mircea Borcoş, ing. Sever Bordea, ing. dr. Ştefan Marincea): - metoda preconizată în proiectul RMGC presupune cianurarea întregii cantităţi de minereu extrasă (în loc să se concentreze şi apoi să se cianureze concentratele), ceea ce implică o cantitate mai mare de cianură; - metoda preconizată împiedică recuperarea ulterioară a metalelor rare existente; - fundamentul iazului de decantare preconizat peste satul Corna, în valea râului Corna, este parţial permeabil, ceea ce ar induce afectarea pânzei freatice; - există riscul alunecărilor de teren. 9) În documentul “Plan gestionare deseuri extractive_Martie 2013.pdf”, pag. 15, RMGC spune: “Pânza freatică se întâlneşte la suprafaţă în albia cursului de apă, la o adâncime cuprinsă între 12 şi 14 m pe versantul stâng al vaii şi între 14 şi 18 m adâncime pe versantul drept.” În contradicţie cu aceasta, în documentul “Răspunsuri la observaţiile Ministerului Sănătăţii”, la pagina 4, rândul 4, tot RMGC spune: “Dorim să precizam că în zona văii Corna nu există un strat de apă freatică, fapt relevat de programul de 65 foraje executate în această zonă.” 10) În documentele “Anexa 1_SRA_ ex sumary .pdf” (Evaluarea de risc pentru răspunderea de mediu a Proiectului Roşia Montană) şi “Anexa 2_SRA_ short list scenarios for ELD calculation.pdf ” din pachetul 2013-06-04_Evaluarea_financiara_a_situatiilor_de_ risc.rar, remarcăm, pe lângă prezentarea submediocră a matricii de risc şi greşeli în colorarea ei, lipsa explicaţiilor modului de evaluare a riscurilor, inconsecvenţe în aprecieri în Anexa 1 faţă de Anexa 2 (de exemplu, evenimentul nr. 23 din Anexa 1 este apreciat ca “minor”, faţă de acelaşi eveniment, care poartă nr. 4 în Anexa 2, care este apreciat ca “moderat”), aprecieri duble (de exemplu “improbabil sau izolat”). Având în vedere aceste observaţii, vă cerem imperios şi respectuos să nu eliberaţi acordul de mediu pentru proiectul Roşia Montană. Bucureşti, 1 iulie 2013 Grupul pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Marin Andreica, prof.univ.dr. Florina Bran, prof.univ.dr. Sorina Gramatovici, conf.univ.dr. Claudiu Herţeliu, conf.univ.dr. Ildiko Ioan, conf.univ.dr. Afrodita Iorgulescu, prof.univ.dr. em. Ovidiu Maican, lector univ.dr. Victor Manole, prof.univ.dr. Gheorghe Manea, ing., asociat Constantin Popescu, prof.univ.dr. Carmen Valentina Rădulescu, conf.univ.dr. Alexandru Taşnadi, prof.univ.dr. Carmen Trică, conf.univ.dr. Anexa A
Posted on: Sat, 06 Jul 2013 12:32:37 +0000

Trending Topics



1615094503">ArtCor Artists Agency Vienna & Vox Artis Vienna ( e- mail :
Desert loving in your eyes all the way. if i listen to your lies
Scabs...useless waste of oxygen. Get a job contribute to society
SK Solutions....Software Testing course+ Live project as Per the
DREAM BIGGER Dream is one of the core-principles of

Recently Viewed Topics




© 2015