Onoarea lui Varujan Vosganian: Puţini îşi mai aduc aminte că la sfîrşitul anilor 90 domnul Varujan Vosganian în calitatea domniei sale de preşedinte al Comisiei buget-finanţe din Camera Deputaţilor a fost un susţinător al modificării Legii de organizare a CEC-ului, ce avea menirea să transforme casa de economii într-o bancă, fapt ce a avut ca prim rezultat mega ţeapa CEC-FNI. La acel timp, pe piaţa politică era un lucru bine cunoscut că partidul de buzunar, dar pompos intitulat Uniunea Forţelor de Dreapta—UFD, condus de dl Vosganian, era în graţiile financiare ale atotputernicului vremii Sorin Ovidiu Vîntu. Proiectul politic a eşuat, aşa că soluţia a reprezentat-o vărsarea acestui partiduleţ în burta PNL. Odată cu alianţa DA la guvernare din 2004 şi până în zilele noastre, Ministerul Economiei a fost năşit, timp de aproape10 ani fără întrerupere, de domnii Adriean Videanu şi Varujan Vosganian. Direct sau prin interpuşi. Nu am auzit niciodată de vreo critică adusă unul celuilalt , deşi de creşterea din 2007-2008 s-a ales praful iar criza de după 2009 am suportat-o doar noi, oamenii simpli. Tăcerea complice a întregii clase politice vis-a-vis de acest minister a fost totală, ca şi în cazul celei de la Ministerul Transportului. Ceea ce spune multe despre adevăratele interese transpartinice. Probabil că solidaritatea celor doi a fost bine întreţinută de „băieţii deştepţi”, aceşti căpuşari perpetui ai activelor economice deţinute de stat. Strategiile prezentate în domeniu au fost mereu tonice şi dătătoare de speranţă, doar ea, economia, a fost încăpăţînată şi nu s-a supus comandamentelor vizionare ale domnilor în cauză. Falimentul sau privatizările eşuate au reprezentat deseori răspunsul la marile idei în materie iar OLTCHIM e doar numele cel mai proaspăt în memoria publică recentă. La acuzaţiile de subminare a economiei aduse, acuzaţii extrem de grave, cei doi ex-miniştri au reacţionat diferit. În timp ce dl Videanu a replicat că îşi va demonstra nevinovăţia în instanţă, dl Varujan Vosganian a preferat să îşi folosească imunitatea parlamentară pentru a scăpa de urmărirea penală, clamandu-şi inocenţa pe atat de tocitele sunete ale aceleiaşi arii antiprezidenţiale, pe care mai toţi infractorii o fredonează: „Băsescu e de vină...” ; „Comandă politică...” Să recurgi la registrul de apărare tipic oprişănesc insinuează mai degrabă vinovăţia şi fuga de judecată. Dacă un ministru nu se poate apăra în propria ţară atunci înseamnă că sistemul politic din care faci parte este varză şi orice discuţie nu îşi mai are rostul. Ca intelectual subţire, ca bărbat politic are datoria să lupte, să răpună sistemul monstruos a cărui victimă se pretinde şi pe care cu onor îl reprezintă. Dar va face carieră declaraţia: ”Votul din Senat a dovedit nevinovăţia mea”, în care colegii dlui Vosganian, senatorii, au oprit cursul justiţiei judecand cu de la sine putere şi absolvindu-l de orice vină pe distinsul nostru vrâncean. Dacă şi academicienii, colegii Elenei Ceauşescu, sau deputaţii din Marea Adunare Naţională, colegii lui Nicolae Ceauşescu, li s-ar fi permis să îi judece pe iubiţii conducători şi acum construiam comunismul. Onoarea dlui Varujan Vosganian nu a mai rezonat cu cea a domnului Videanu astfel că vom asista la amuzanta situaţie cand pentru aceeaşi faptă imputată unul se va judeca bucurîndu-se de toate garanţiile procesuale iar celălat ne va ţine discursuri din Parlament despre statul de drept. Dar poate că, dacă ne uităm cu atenţie în ograda focşănenilor promovaţi de dl Vosganian în 2012-2013 avem şi noi ocazia să ne dumirim cum e cu raportul dintre performanţa economică la nivel naţional şi promovarea pe merit, pe cunoaştere. Aici, la nivelul judeţului, liberalismul, transparenţa, iniţiativa privată, competiţia sunt bine reprezentate. Pentru politica liberală locală, misiune îndeplinită. Un implant cu specialiştii noştri judeţeni care să aducă cu ei experienţa şi atmosfera unor reuşite de un mare răsunet în lumea business-ului nu pot fi decît o gură de aer proaspăt necesară îmbacsitului spaţiu al unui minister dominat de nepotism, corupţie şi birocraţie sufocantă. Oameni care să reformeze statul nu să îl privatizeze în folos propriu. -Cătălin Buscă –patron de firme de bodygarzi ce păzesc instituţiile de stat judeţene: consilier personal; -Laurenţiu Grama –coleg de şcoală cu dl Vosganian, inginer, mici afaceri în special în domeniul micului comerţ: consilier personal; -Ştefan Krasovschi- cumnatul mai puţin cunoscut al dlui Nini Săpunaru: funcţionar public consilier clasa I, grad superior Ministerul Economiei; Şi lista ar putea continua... Vorbele sunt de prisos. România e pe mîini bune. Oricat s-ar chinui ,nici măcar Băsescu nu ar putea găsi pricină.
Posted on: Mon, 14 Oct 2013 19:08:02 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015