Rosia Montana pune cruce Guvernului Ponta, nu invers - de Vlad - TopicsExpress



          

Rosia Montana pune cruce Guvernului Ponta, nu invers - de Vlad Stoicescu - Abracadabranta situatie! Guvernul Romaniei anunta, prin vocea premierului Victor Ponta, ca "proiectul Rosia Montana este inchis" si ca tot ce-i mai ramane Parlamentului de facut este sa-l puna "rapid pe ordinea de zi" si sa-l respinga "in procedura de urgenta". "In mod cert vor exista procese", completeaza seful Executivului, dar - pentru a relua un argument folosit zilele trecute de domnul Ponta - "Guvernul este absolvit de raspundere". Oare? Hai sa privim prin lentila sistemului politic. Romania este o democratie reprezentativa. Intr-o democratie reprezentativa, scuzati redundanta, intreg esafodajul politic se contruieste pe tehnica reprezentarii. Simplu spus, cetatenii deleaga la vot opinia reprezentativa catre un corp politic insarcinat sa aduca in acelasi for de dezbatere, compromis si decizie diferitele optiuni divergente dintr-o societate. In retorica sa anti-prezidentiala, Uniunea Social Liberala a pedalat indelung pe acest argument: Parlamentul este singura instanta care poate sa produca opinii reprezentative pentru societate. Libertatea de expresie ii permite, desigur, oricarui cetatean sa emita optiuni politice si tot ea le da dreptul unor grupuri, indiferent de consistenta lor numerica, sa-si exercite dreptul la cuvant. Cu toate acestea, chiar daca manifestarile indivizilor sau grupurilor iau forme publice, ele raman - din orice unghi le-am privi - niste opinii particulare. Ele se adreseaza unor audiente precise, in situatii date, fara a putea avea pretentia ca sunt valabile pentru intregul corp politic. Altfel, ajungem in situatia de a avea o societate dupa chipul si asemanarea premierului Ponta: cu optiuni pro si contra in egala masura de reprezentative, fara nicio posibilitate de a fi mediate. Ceea ce face in momentul de fata Guvernul Romaniei este nu doar sa mearga impotriva filosofiei fundamentale a aliantei social-liberale care l-a instalat la putere. Mie imi pare mai mult: un act anti-democratic a carui rezolvare nu poate fi obtinuta decat prin demisia premierului Ponta. Nu vad cum altfel ar putea fi stins conflictul de reprezentare pe care chiar atitudinea mereu ambigua a primului ministru fata de exploatarea miniera de la Rosia Montana l-a provocat. Inainte de toate, s-a spus ca proiectul de lege nu avea ce sa caute in Parlament: observatia e corecta si a fost subliniata inclusiv de Ministerul Justitiei - un contract de stat nu trebuie votat in forul reprezentativ, fiind o intelegere de drept privat asumata de Guvern. Daca nu vedem asta, riscam sa nu mai intelegem nimic dintr-un alt principiu fundamental al democratiei, separatia puterilor in stat. Oricat ar incerca, premierul Ponta nu poate fi absolvit de o prima raspundere: aceea de a explica cum a fost posibil sa se propuna de la Palatul Victoria investirea unei persoane juridice de drept privat cu acele calitati care tin exclusiv de autoritatea publica (printre ele, controversata procedura de expropiere a proprietatilor private, care urma sa fie facuta de RMGC, in numele statului). In al doilea rand, capul sefului Guvernului ar trebui sa cada sub taisul unei secunde, dar nu mai putin importante, responsabilitati: nonsalanta cu care traseaza sarcini politice Parlamentului dezvaluie intreaga ipocrizie din jurul proiectului Rosia Montana. La drept vorbind, forul reprezentativ suprem al natiunii nu urma sa gazduiasca nicio dezbatere, ci doar sa implineasca un proces tehnic necesar validarii legii. Cat timp semnele opozitiei unei parti a societatii nu s-au facut vizibile, premierul Ponta a monologat despre cum era obligatoriu sa dea proiectul de lege si despre cum e exclusiv treaba Parlamentului sa ia o decizie publica. Dupa opt zile de proteste in strada si un miting masiv desfasurat in Bucuresti duminica, pe 8 septembrie, acelasi Victor Ponta nu mai e convins ca Legislativul are capacitatea opiniei reprezentative. Solicita, prin urmare, procedura de urgenta pentru respingerea proiectului de lege, avertizand olimpian ca vor urma procese si vom plati despagubiri. Doar un indiciu: compania de stat Minvest, care detinea 20% din pachetul de actiuni al RMGC, a fost reorganizata prin divizare partiala, printr-o hotarare de guvern adoptata in mai. In iunie, Adunarea Generala a Minvest a propus un proiect de divizare, care a ajuns deja la Registrul Comertului. Cine se uita pe bilantul noii societati observa la "Datorii transferate" o suma de aproape 133 de milioane de lei noi. Explicatia e furnizata rapid de o anexa ce curpinde "Principalele contracte care se transfera catre noua societate": doua acorduri de imprumut, din decembrie 2004 si decembrie 2009, acordate Minvest de Gabriel Resources, firma canadiana care controleaza RMGC. E inutil sa constatam, in acest punct, ca nu doar Guvernul Ponta e responsabil de harababura halucinanta a autoritatilor romane in chestiunea Rosia Montana. Localitatea din Apuseni ar putea deveni, fara probleme, un fel de rezumat trist al politicii postdecembriste. Nu e loc aici pentru a lista toti pasii incalciti care s-au facut pana astazi. Dar "varza" legislativa, politica si discursiva pe care a provocat-o Guvernul Ponta a dus pe noi culmi actul de guvernare romanesc. Indecizia, nu decizia, transforma Executivul unei tari democratice in adversarul democratiei. Precum mentorul politic al partidului din care face parte, a carui filosofie post-Revolutie a fost ca, din moment ce toti am avut de suferit din cauza comunismului, nimeni nu este vinovat (minus Nicolae si Elena Ceausescu), si Victor Ponta va spune acum, vorbind cu ambitia reprezentativa a celui care guverneaza cu o coalitie de 70% in Parlament, ca trebuie sa platim toti. Nu cunosc planurile de protest ale factiunilor sociale care l-au determinat pe premierul Ponta sa declare inchis propriul proiect supus dezbaterii forului reprezentativ, dar daca tot impartim vina astfel incat sa ajunga tuturor as alege sa cedam intaietatea sefului de la Palatul Victoria. Chiar daca Rosia Montana nu e de pomana, Guvernul Ponta ar merita, potrivit traditiei crestine, o masa dupa parastas.
Posted on: Mon, 09 Sep 2013 13:02:50 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015