SOARELE Inca din vremuri vechi soarele a facut parte integranta din viata poporului nostru,in sprijinul acestui lucru vin toate superstitiile,credintele,traditiile si datinile ce fac referire la el…considerat izvor de sanatate soarele era pomenit dimineata si seara in rugaciuni pentru sanatate si belsug,atunci cand se nastea un copil el erea scos afara dezbracat sau doar acoperit cu ceva sumar si erea inchinat soarelui(era ridicat in maini spre rasarit)…femeile tinere si fetele purtau martisoare de 1 martie ( anul nou la daci) …pentru a sarbatorii venirea primaverii si biruinta soarelui asupra frigului iernii… Un alt aspect al cultului solar se bazeaza pe metafore ,alegorii si simboluri…simbolurile cele mai des intalnite sunt cercul,roata si spirala… In ritual roata este reprezentata de un cerc cu o cruce inscrisa sau ca un cerc cu o cruce excrisa ( la care bratele crucii ies inafara cercului)…simbolul rotii solare il intalnim la toate popoarele indo-europene…acest simbol fiind folosit in ritualurile ce tint de solstitii si echinoxuri…un ritual facut in timpul noptii solstitiului este acela ca rotile de car ereau imbracate cu paie si dupa ce li se dadeau foc…ereau rostogolite la vale insotite de tineri care chiuiau si bateau in talangi ( acest obiceii il intalnim si astazi in anumite zone )..Roata aprinsa scapara scantei care dupa credinta oamenilor fertilizau prin scanteile lor ogoarele asigurand astfel o recolta bogata….la acest ritual lua parte toata suflarea asezarii care comenta si face apresupuneri despre recolta luand ca si punct de reper mersul rotii…daca erea drept insemna ca recolta va fii buna…daca erea serpuit insemna ca recolta va avea orece probleme din cauza nefertilizarii constante… Existau popoare cu care dacii convietuiau cum ar fii celtii care aveau cultul rotii foarte dezvoltat ei avand chiar si un Zeu al rotii pe numeTarams… caruia druizii celti i-au consacrat ritualuri complexe….nu se stie insa in ce masura acest cult celtic ia influentat pe daci…grecii aveau si ei cultul rotii solare roata solara care reprezenta pe rand cand Olimpul…cand Infernul…la daci mai erea intalnit si mitul solomonarului ce statea asezat pe o roata… Cu nu mult timp in urma despre roata se crede ca avea proprietati vindecatoare…bolnavul erea trecut prin cercul de fier al unei roti de car de 9 ori la rascruce de drumuri in afara satului si numai la rasaritul soarelui…de asemenea roata solara erea folosita ca semn in facerea si desfacerea vrajilor…dar si ca semn funerar…se spune chiar ca cel ce erea prins de noapte pe drumuri pustii, ca sa fie sigur ca nici un duh necurat nu se va apropia de el desena pe pamant un cerc cu o cruce incastrata si se aseza acolo unde bratele crucii se intersectau…( exista chiar o explicatie stiintifica si o serie de dovezi in acest sens )…roata solara este intalnita pe portile maramuresene …ea erea gravata ca semn de aparare impotriva duhurilor…si acum exista in bucovina stalpi funerari ce au roti solare in varf… Simbolul Soarelui este gasit pe tot cuprinsul Romaniei de astazi…pe crucile mormintelor din Maramures…din Oltenia si chiar din Hateg..pe foarte multe obicte de arta populara…pe fantanile din Oltenia (terfeloage)…pe portile de intrare ale gospodariilor din Maramures…pe stalpii funerari din Bucovina si Hateg…pe stalpii si grinzile caselor…acest simbol avand rol de aparare inpotriva duhurilor rele…. Datina Calusarilor…. Pentru noi…asa cum se va vedea in datina Calusarilor nu se expune doar un spectacol de o mare complexitate ci este vorba de o datina mitologica complexa….Calusarii reflectand ceva mai mult decat ceea ce ne poate oferii un dans ritual cu implicatii multiple…. Datorita crearii mitologice ce o reprezinta trebuie facute cateva precizari…numele de Calus in Transilvania, de Calusari in Muntenia si in Oltenia,de Caluceni in Moldova…aceste denumiri ne intereseaza in mod special deoarece doar prin el putem ajunge la esenta datinior care stau la baza dansului si spectacolului actual al Calusarilor… dans care inainte de toate este mitologic ,el facand parte dintr-o gama de datini consacrate serbarilor solstitiale si echinoxiale…centrala fiind tema cailor solari ce se gasesc in opozitie cu caii infernali…. Datina Calusarilor…deschide si inchide sarbatoriile Rusaliilor (Rosalia)….sau sarbatoarea Trandafirilor…sarbatoare preluata apoi de crestini care au asimilat-o sarbatorii de Inaltare si au transformat-o intro sarbatoare de 9 zile…aceasta sarbatoare fiind de fapt o sarbatoare dedicata cultului mortilor…ocazie cu care se faceau praznice la morminte… In incercarea explicarii origini Calusarilor, au fost luate in teorie trei pozitii…greaca…latina si traca…cea mai populara dintre teorii este cea latina…ea fiind sustinuta de alte patru teorii…si anume vedem ca :..dupa primele trei teorii,Calusarii sunt mosteniti de la daco-romani,care la randul lor au mostenit datina de la colonisti romani.Prima teorie latinaface referire la originea salica,potrivit careia calusarii sunt o reminscenta folclorica unui vechi spectacol ritual executat de cei 12 Salii adica de 12 preoti ai lui Marte , spectacol ce erea facut in timpul idelor lui mai sau aprilie…teoria plecand de alcatuirea grupului de calusari, ierarhia si structura grupului,instrumentarul si costumele amintind de asa numitul dans al sabiilor facut de catre sali sub supavegherea unui Vates ( capetenie )…termen preluat se crede si de romani prin denumirea de Vataf… Cea de a doua teorie latina face o referire la asa zisa origine sabinica a calusarilor…aceasta sustinand ca jocul calusarilor este defapt o imitatie a jocului alegoric ce reprezenta rapirea de catre romani a femeilor sabine, acesta rapire fiind condusa de catre insusi Romuluscel despre care se spune ca ar fii fondat Roma…in timpul actiunii se spune ca romanii inbracati in straie femeiesti au atacat pe sabini si le-au luat femeile…aceste similitudini scose in evidenta de catre adeptii acestei teorii contravin cu structura complexa,nejustificand performantele datini,in care tema rapitului este nesemnificativa si chiar si asa aceasta tema nu apare decat in unele variante ale jocului… A treia teorie latina ce vrea sa stabileasca originea calusarilor face o stransa legatura intre acest joc si sarbatoarea Rosaliei ( Rusaliile ), cosiderand dansul cu sabiile ale calusarilor ca facand parte din cultul solar. A patra teorie latina vrea sa stabileasca originea numelui calusarilor ca facand parte dintr-o societate sacra ce facea un joc dublu : collusium si collosii… Datina Calusarilor, partea a-II-a… In acelasi timp cu teoriile latine au mai fost expuse alte doua teorii…teoriile grecesti ale originilor calusarilor, aceste doua teorii avand ca baza doua dansuri antice si rituale grecesti… Prima teorie greceasca prezinta originea calusarilor ca facand parte dintr-un dans ritual ,numit dansul corentilor,preoti din Creta devotati cultului orgiastic al Marei Zeite Rhea aceasta fiind sotia zeului Chronos si protectoarea a tot ceea ce insemna vegetatie…Acesti preoti cultisti chtonieni se distingeau prin caracterul lor semirazboinic,dansul lor patrunzand in peninsula greaca in sec VI i.Ch mai intai in orasele -regate Atena si Sparta,de unde sa extins in Tracia pe malurile sudic si nordic al Dunarii ducand si extinzand astfel mitul momentul nasterii parintelui zeilor, Zeus … Cea de a doua teorie greceasca referitoare la originea calusarilor,este asociata cu dansul magic al cultului asa-numitilor preoti calatori sau Agyrtai,cult dedicat fertilitatii zeitei Demeter…Agyrtaii desfasurau o activitate ciclica asemanatoare cu cea a thiasi-lor…ei pregateau foarte atent ritualul ( dansul ) acesta fiind intarit de o serie de juraminte cu o valoare stricta si fiind condusi de un sef ei desfasurau dansul ritual in locurile publice ,in curtile celor mai instariti si in fata templelor Cea de a treia teorie din grupul celor trei teorii adica latina, greaca si traca… este cea Traca si dupa parerea multor specialisti este si cea mai plauzibila deoarece sunt scoase la lumina aspecte importante ale originii mitologice…teoria Traca a originii calusarilor are daca putem spune asa si ea doua sub-teorii…prima teorie arata originea pyrrhica a calusarilor…aceasta aratand calusarii ca si mostenitorii unor particularitati din dansul razboinic al Tracilor dans ce face trimitere inca din negura timpurilor la fratii Cabiri sau Discouri,totusi acest dans este mentionat destul de slab de catre antici…se stie totusi ca pentru acest dans ,dansatorii se imbracau in straie de femeii, se mascau si chiar isi schimbau vocile…toate actiunile lor fiind facute sub o deghizare totala…se crede ca fondul dansului trac ar fii fost influentat de jocurile rituale facute in cinstea unei semi-zeite ( o zana ) pe nume Pyrrha aceasta fiind perceputa ca si zana pamantului rosiatic…totusi nici acest dans nu poate explica complexitatea dansului calusarilor… a doua teorie traca incearca sa arate ca originea dansului calusarilor se trage din dansul solstitiar solar trac Kolabrismos…acest dans avand ritualuri medicale,ludice,cathartice si nu in ultimul rand ritualuri razboinice…dansul ritual se desfasura de cele mai multe ori in cerc sau hore acest lucru imitand mersul soarelui pe cer in solstitiul de vara…ritualul incepand odata cu rasaritul soarelui si lua sfarsit la apusul soarelui.La acest dans ritual ( Kolabrismos ) nu luau parte decat barbatii, acestia purtand bete sau ciomege asa zis mascoide ele reprezentand razele soarelui intr-o faza a ritualului si transformatemai apoi in mascoide sau reprezentari ale cailor solari…Acest dans solar complex este altoit mai apoi cu o serie de ritualuri mistice, magice,medicale, razboinice si altele. Dansul ritual al cailor solari il gasim si in Europa sub nume diverse…la germani el se numeste Pferd-Ritters,la francezi se gaseste sub denumirea de cheval-jupon,la englezi se cheama hobby horse,iar la noi sub denumirea de dansul caiutilor…aceste dansuri fiind facute la solstitiul de iarna… Influenta cailor solari din cultul solar al celtilor nu este nici ea exculsa ea fiind combinata cu cultul solar al dacilor, cum nu este exclus nci ritualul sau datina cavalerului trac sau chiar ritualul calului funerar…. Vedem deci supravietuirea unor ritualuri de stravechi cult solar autohton de istorie mitica in combinatie cu influente repetate de la celti,romani si chiar slavii din sud toate ducand in final la Datina Calusarilor asa cum o vedem noi astazi… Postat de Diegis Lupalb Rezervatia arheologica Sborianovo, Bulgaria, unica din punct de vedere al pastrarii datinilor geto-dace, a dezvaluit un misterios ritual de nemurire. Dausdava, Cetatea lupilor cum o numea Ptolomeu si dupa cum era trecuta pe hartile romanilor, se afla langa Sborianovo, Bulgaria si dateaza din secolul IV i.C. Cetatea Lupilor geti Conform arheologilor, a fost cetatea de scaun a conducatorilor getilor odrisi. Complexul de sanctuare, Cetatea Lupilor si resedintele regilor sunt inconjurate de 150 de morminte tumulare, situate intre satele Zlatinita si Malomirovo. Rezervatia arheologica Sborianovo este unica din punct de vedere al pastrarii datinilor si simbolurilor sacre geto-dace din primul mileniu i.C., iar acest lucru se datoreaza influentelor elene de decorare a mormintelor, in locul sobrietatii arderii pe rug, care caracteriza ritualul de inmormantare mai inspre interiorul teritoriului geto-dac. Exceptie facand „hora mortului”, acel obicei care i-a uimit pe istoricii antici, dar care nu reprezenta decat bucuria dobandirii nemuririi prin trecerea sufletului dincolo de sfera terestra. Un mormant impresionant de la Svestari, aflat sub protectia UNESCO, se crede ca este al renumitul rege get Dromihete, cel care i-a dat o lectie de „strategie” trufasului macedonean Lisimah. Cele sapte cai spre nemurire Ceea ce i-a uimit pe arheologii bulgari este complexul de piatra descoperit sub mormant, constituit din sapte straturi de placi rectangulare, cu rol sacru in ritualul getic de inmormantare, dupa cum crede Diana Georgova, de la Institutul National de Arheologie din cadrul Academiei de Stiinte. „Posibil sa fie un ritual legat de conceptul de nemurire al getilor, atat de specific lor”, spune Georgova. Complexul se afla sub camera mortuara a regelui, intr-o incapere destinata special asezarii acestor sapte straturi de placi de piatra. 3. Cetatile aveau functie dubla, administrativa si religioasa, cuprinzand cultul zeilor cabiri, asociati cu focul si metalurgia, dupa cum se vede din aceasta placa, desprinsa parca din „Miorita” Cifra „7” in ritualurile preotilor daci era foarte importanta si avea legatura intr-adevar cu nemurirea. Amintim de cele 7 palmete de pe bratarile spiralate de aur, cu rol ritualic, care infatisau „pomul vietii”. Si in conceptia samanica intalnim copacul cosmic cu cele sapte brate prin care se iese din spatiul terestru. In credintele populare romanesti, Raiul are sapte trepte sau sapte etape de purificare a sufletului, o impletire a crezurilor stravechi cu invatamintele crestine. „7” este si modulul numeric folosit la construirea sanctuarului mare de la Sarmisegetuza, care are 30 de formatiuni a cate 7 stalpi. Cerul este impartit in 7 straturi: atmosfera, exosfera, ionosfera, termosfera, mezosfera, stratosfera si troposfera. Omul are 7 puncte energetice, chakrele potrivit mai multor credinte. Mormantul regelui Dromihete Mormantul de la Sveshtari, la 84 de kilometri de Silistra, reprezinta un monument unic al arhitecturii funerare getice, iar importanta sa este cu atat mai mare de cand arheologii bulgari au avansat ipoteza ca aici ar fi fost depuse oasele partial calcinate ale renumitului rege Dromihete, conducatorul de la anul 300 i.Hr. al unor triburi getice care isi aveau centrul in Cetatea Soarelui, Helis dupa cum o numeau grecii. Relatarile istoricilor povestesc despre remarcabila diplomatie a acestui lider militar, datorita caruia multe dintre cetatile cucerite de macedoneni au fost returnate proprietarilor de drept. Bucraniul este poate cel mai vechi simbol al puterii, intilnit inca de la Tartaria, iar simbolul regal avea culorile rosu, galben si albastru Printre tintele macedonenilor se numarau si triburile getice aflate la vremea respectiva sub conducerea lui Dromihete. Lisimah, urmasul la tron al lui Alexandru cel Mare, a purces sa le cucereasca. Desi inferiori din punct de vedere numeric, getii foloseau un „truc” devenit peste timp strategie: pustiirea terenurilor pe care inamicii avansau, pentru a grabi epuizarea trupelor inainte de confruntare. Intr-unul dintre aceste episoade, insusi fiul lui Lisimah, Agatocles, avea sa fie luat prizonier. Pentru a fi sigur ca armata macedoneana o va lua pe traseul „otravit”, Dromihete l-a trimis pe aliatul sau, getul odirs Seutes, sa cistige increderea lui Lisimah. Acesta, ii rataceste pe macedoneni prin locuri grele de umblat, fara surse de alimente si fara apa, pentru ca Seutes ii avertizase din „prietenie” ca apa e ortavita. Istovita, armata macedoneana a sfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getii lui Dromihete si dusa la Helis, cetatea de scaun a dinastului get. Desi acesta reprezenta o prada importanta de razboi, Dromihete, strateg cu planuri pe termen lung, l-a eliberat si l-a incarcat cu daruri, iar Lisimah i-ar fi dat fata de sotie. Vartejul spre centrul Universului Cupola mormintelor regale, cu vartejul de iesire din aceasta lume Marimea mormantului arata importanta acordata acestui conducator, fiind cea mai impresionanta movila din cele 26 care se intind pe doi kilometri: 7,5 metri in lungime, o latime a fatadei de 6,5 metri si o inaltime interioara de 4,45 metri. Constructia se remarca prin cupola, stil atribuit de istorici vechilor masageti. Decoratiunile interioare rprezinta motivele religioase de origine getica. Bucraniul este poate cel mai vechi simbol al puterii, intilnit inca de la Tartaria. Floarea cu patru petale este cunoscuta ca simbol regal, aflat pe scutul lui Decebal de pe Columna lui Traian de la Roma. Mesterii de monumente funerare foloseau acest simbol obisnuind sa scrie sub el „rex” pina prin anii 1800. Mesterii picturii icoanelor pe sticla il folosesc pentru Iisus! Dar niciodata nu s-a stiut ce culori erau folosite, pana la “Mormantul regal” de la Sveshtari: rosu, galben si albastru. Exact cum aveau sa le foloseasca mai tarziu mesterii Cosmati, tot de origine geto-daca, cei care au facut celebrul mozaic din Westminster Abbey pentru ritualul de incoronare al regilor britanici. Si tot pentru a „tivui” marginea universului, care desparte lumea terestra de cea cosmica. Frizele cupolei din registrul cel mai de sus formeaza un vartej al carelor, ca si cand astfel ar fi iesit din viata terestra marele rege razboinic. Camera mortuara principala este strajuita de patru coloane dorice si una in stil corintian care sustin o friza. Intre acestea sunt cuprinse reliefurile a zece cariatide, reprezentante cu mainile ridicate deasupra capetelor, jumatate femei si jumatate plante. Ornamentele din camerele mortuare ale regelui si sotiei nu sunt finalizate, lasand loc ipotezei ca cei carora le era destinat mormantul decedasera in mod neprevazut. Atat friza cat si decoratiunile interioare sunt unice surse ce arata cum se traia la curtea unui rege get, e adevarat, influentat de fastul grec, dar respectand vesmantul traditional al getilor. Demn de remarcat ca la acea vreme femeile gete purtau sorturi cu pieptar peste rochiile din panza topita, albe, cu cusaturi pe margini. O usa din piatra masiva, cu ornamente perpetuate in mestesugul portilor maramuresene, ascunde camera regelui defunct, sub care se afla acel misterios complex de sapte straturi de piatra, caruia nu i s-a gasit inca explicatia. Din nefericire, obiectele din metale pretioase au fost furate inca din antichitate. Mormantul lui Seutes Mormantul de la Kazanlak a fost construit la sfarsitul sec IV i.C., inceputul mileniul III i.C. Are tot trei elemente: o antecamera rectangulara, un pasaj de trecere (dromos) care duce la camera mortuara, rotunda, terminata cu o cupola acoperita de picturi. Pe peretii pasajului de trecere sunt pictate scene de batalie. Doua armate sunt aliniate fata in fata, iar doi razboinici, cel mai posibil sefii armatelor respective, se lupta in fata acestora, dupa tipicul antic. Cupola are acelasi vartej pictat, element de credinta a getilor despre iesirea din lumea terestra. Nobilul sta pe un tron, cu o cununa de lauri pe cap. Cei doi sunt inconjurati de servitori care le aduc fructe, uleiuri, bijuterii si o manta. Alaturi de ei sunt muzicantii cu trompete, instrumente martiale. La sfarsitul procesiunii, doi ingrijitori conduc o caleasca trasa de patru cai si calul celui decedat, ale carui oseminte au fost descoperite in antecamera. Mormantul se afla langa Seutopolis, capitala regelui getilor odrisi Seutes al III-lea. Setopolis era mai mult o cetate de scaun decat un oras, asa cum erau mai toate centrele de conducere ale printilor geto-daci. Cetatea avea o functie duala, de venerare a zeilor cabiri, asociati cu focul si metalurgia, si a lui Dionisos, si de centru administrativ, cu cladiri oficiale, locuintele fiind construite in afara zidurilor cetatii. Seutes al III-lea era un rege-preot, Marele Preot al cultului cabirilor. Cimitirul de la Seutopolis cuprinde mormintele tumulare ale elitei, razboinicii fiind ingropati cu caii lor de batalie, in timp ce supusii erau arsi si cenusa pusa in urne, langa care se depuneau ofrande alimentare si bijuterii pretioase. autor-ADINA MUTAR
Posted on: Sun, 25 Aug 2013 18:13:37 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015