"Să nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi când veţi găsi o pricină prea grea, s-o aduceţi înaintea mea, ca s-o aud." (Deuteronomul 1:17) Miracole, lemn si piatra…, sticla si cadavre…, turnuri si palate…, toate de la oameni pentru oameni !!! O invatatura iti spune ce inseamna lemnul sau piatra – alta invatatura iti spune unde este realitatea !!! Oare? Dar tu omule, in toata simplitatea ta stii prea bine ca Dumnezeu nu este lemn sau piatra, Dumnezeu nu este sticla si cadavre, turnuri si palate… Citeste cartea neadevarata pentru a putea descoperi cartea adevarata… Priveste la omul care se crede atat de aproape de Dumnezeu, caci el este cu mult mai departe decat esti tu fata de Dumnezeu… El este pierdut de adevar tocmai datorita nebuloasei plina de invataturi… Umbli mereu din casa-n casa, din institutie in institutie parca-i fi o pasare ce umbla din ram in ram, crezand ca-l vei descoperi pe Dumnezeu-l cel adevarat. Poti sa crezi, poti sa fi sigur ca religia in care te-ai nascut, ca religia de care apartii, este ea cea adevarata, ca aceasta religie iti arata calea spre RAI, spre Dumnezeu, ci nu este calea spre pierzanie, spre IAD? Cum poti sorta printre atatea zeitati ce poarta acelasi nume de Dumnezeu, privind cand la unii cand la altii care-ti spun mereu: asta-i adevarul, asta-i Dumnezeu-l meu adevarat? Si-n ochii tai umani, simpli si plini de intrebari iti lungesti privirea cand la o religie cand la alta. O religie iti ofera icoane, traditii si mii de sarbatori, sfinti si moaste, invataturi alese, pe cand alta se mandreste ca urmeaza numai Biblia si tot ce spune Domnul; dar ochii tai omule, sunt facuti sa inteleaga ca nici una nici cealalta nu-ti arata calea adevarata… Pentru a intelege cine este Dumnezeu si cum putem sa ajungem pana la El, nu o institutie iti arata drumul spre cer…Nu geamul pe care-l pupati, nu mana la care va inchinati si o sarutati si nici banii pe care-i dati la fiecare institutie religioasa pe care o promovati, nu va aduce mai aproape de Dumnezeu. Nu va mai dati banii ce-i castigati prin sudoarea fruntii voastre celor care prin simple vorbe se imbogatesc de pe urma voastra. Ganditi-va ca nu sunteti la piata si totusi religiile au devenit o piata de desfacere. Cand te nasti, ai tai platesc, cand te casatoresti platesti, la inmoramantare platesti, la fiecare aparitie a ta in biserica de la lumanari, icoane, carti, chiar si pe nimic, platesti. Oare o institutie religioasa strange oamenii la biserica pentru a le vinde vorbe goale pe bani sau pentru a-i deschide drumul (care este gratis) spre Dumnezeu? In Evanghelia dupa Matei 21:28-31 Isus spune urmatoarea pilda: Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s-a dus la cel dintâi şi i-a zis: „Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!” „Nu vreau”, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău şi s-a dus. S-a dus şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: „Mă duc, doamne!” Şi nu s-a dus. Care din amândoi a făcut voia tatălui său?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. Pana si Isus a fost intr-o cearta continua cu preotii din acele vremuri care cautau numai sa traiasca ei bine si sa manipuleze bietii oameni din acele vremuri, si tot preotii l-au rastignit in cele din urma daca ne gandim mai bine… Tot in Evanghelia dupa Matei 21:12-13 gasim: Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei şi le-a zis: „Este scris: „Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.” Acum va intreb pe dumneavoastra: S-a schimbat ceva din vremea aceea pana azi? Oare in bisericile de la toate religiile crestine din zilele noastre, nu se face vanzare? Multi vor critica, multi care urmaresc acest lucru vor aduce reprosuri spre a-si apara interesul si nimeni, in oricare dintre biserici de la toate confesiunile, nu vorbesc despre asa ceva la slujbe, iar daca vorbesc, pun vorbele lui Isus intr-o alta lumina, intr-o alta interpretare favorabila lor bineanteles… Nu cautati pe Dumnezeu acolo unde nu este, caci acolo este numai pierzanie si umblatura dupa nimic. Uitati-va la preoti cat de impopotonati sunt, uitati-va la pastori ce costume au, ce masini au, ce case au, cata avere au supt de pe simplii oameni ca voi, iar apoi aruncati o privire la Isus, fiul lui Dumnezeu si vedeti cat de bine era El imbracat, cata avere a strans El in viata lui pe Pamant… Va spun ca oamenii lui Dumnezeu nu sunt ca si acestia care vin cu vorbe dulci la voi si va golesc buzunarele; oamenii lui Dumnezeu sunt aceia care nu au ce manca, nu au unde dormi si nu au cu ce se imbraca, acolo cautati-l pe Dumnezeu, ci nu in biserici construite ca niste palate, care mai de care mai faloase si mai atractive, caci acolo nu veti gasi decat “o pestera de talhari.” In Evanghelia dupa Matei (6:19-34) Isus le spune oamenilor care-l cauta pe Dumnezeu urmatoarele: Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta! Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei. Nimeni nu-ti va spune asa ceva la nici o biserica, dar omule fi cu bagare de seama sa nu te pierzi pe tine. Adevarata religie pe care o cauti este chiar langa tine omule, chiar in casa ta, chiar in inima ta… Citeste Biblia caci acolo vei descoperi pe Dumnezeu (citeste-o asa cum este ea: refacuta, modificata, etc.), ea iti mai ofera o cale mult mai aproape de Dumnezeu, decat insusi prezenta ta la o oarecare biserica. Rugaciunea catre Dumnezeu nu tine de o institutie sau o cladire, deschide-ti inima in orice clipa si-n orice timp spre Dumnezeu. Sa nu crezi ca Dumnezeu se uita la tine doar daca esti bine imbracat sau daca esti bogat. El nu este interesat de ceea ce esti tu in exterior, ci de ceea ce esti in interior. Faptele tale sunt mai de pret decat tot aurul din lume, iar bunatatea ta omule, se masoara cu mult mai mult decat orice nestemat de pe acest Pamant, restul este doar praf in ochi: conceptii, traditii, legi care mai de care, influente si dominare, rastalmaciri si adaugiri, manipulare si creare – toate sunt de fapt un drum spre moarte. Nimic nu te apropie de Dumnezeu decat dragostea de semeni si dragostea fata de El. Pana si Mihai Eminescu, scarbit de ceea ce vedea a scris in poezia lui - Imparat si proletar: Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe deplin. Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață, Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață - Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebuie-mpinse Și trebuiesc luptate războaiele aprinse, Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari. Și flotele puternice ș-armatele făloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, Ș-acele milioane, ce în grămezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă, Și-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o frază de dânsii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranta de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Și v-a făcut să credeți că veți fi răsplătiți... Nu! moartea cu viața a stins toată plăcerea - Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți. Minciuni și fraze-i totul ce statele susține, Nu-i ordinea firească ce ei a fi susțin; Averea să le aperi, mărirea ș-a lor bine, Ei brațul tău înarmă ca să lovești în tine, Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân. De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste, Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi? De ce boala și moartea să fie partea voastră, Când ei în bogăția cea splendidă și vastă Petrec ca și în ceruri, n-au timp nici de-a muri? De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. Ei îngrădiți de lege, plăcerilor se lasă, Și sucul cel mai dulce pământului i-l sug; Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase: Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug. Și de-ntrebați atuncea, vouă ce vă rămâne? Munca, din care dânșii se-mbată în plăceri, Robia viața toată, lacrimi pe-o neagră pâne, Copilelor pătate mizeria-n rușine... Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri! De lege n-au nevoie - virtutea e ușoară Când ai ce-ți trebuiește... Iar legi sunt pentru voi, Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară Când mâna v-o întindeți la bunuri zâmbitoare, Căci nu-i iertat nici brațul teribilei nevoi. Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați!
Posted on: Thu, 12 Sep 2013 18:08:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015