Ziarul de duminică, Nr. 13 / 6 aprilie 2007 File din galopul vremii Ion Bulei "Frunza verde de susai/ Of! vai!/ Ca mâini vine luna mai/ Si-alergarile de cai,/ Hi! Vai!". Sunt versurile de haz cu care îl întâmpina I.L. Caragiale (adesea ratacit prin poezie) pe Alexandru Marghiloman, în vizitele sale rare pe la Junimea (împatimit de politica, Marghiloman nu venea frecvent la Junimea, unde consumul de literatura era mai mare decât putea el sa accepte). Talentatul politician conservator era cunoscut în lumea buna pentru celebra sa cafea cu rom, care i-a adus numele la Bucuresti, si mai cu seama pentru caii sai de rasa. Curse hipice se organizau în secolele XIX si XX nu doar la Duncaster, York, New Market, Epson, Longchamp, Chantilly ori Deauville. Curse se organizau si la Iasi, unde pe la 1851 aparea un "Regulament al alergarilor de cai", pentru probele de viteza si fond. Printul D. Sutu organizeaza în 1857 întreceri hipice mult gustate de ieseni. În 1862, se înfiinteaza la Iasi un Jockey Club, al carui presedinte este Alexandru Ioan Cuza. Sunt începuturi ce se concretizeaza cu adevarat dupa 1875, adica dupa ce Jockey-Club-ul se înfiinteaza si la Bucuresti, de catre reprezentanti ai familiilor boieresti din protipendada - urmasi de domni, diplomati, militari, juristi, rentieri. De acum înainte, vorbim si la români de dezvoltarea raselor de cai, de o mai buna organizare a întrecerilor hipice, de construirea de hipodromuri. Din 1875 dateaza si prima alergare importanta de galop, Derby-ul Român, care rezista pâna în 1960. Anterior construirii hipodromului de la Baneasa (1905), întrecerile s-au desfasurat pe câmpul de la Colentina, lânga Plumbuita, apoi pe hipodromul oficial de la Cotroceni. Proprietarii de cai pur-sânge aduc si un hipodrom modern, construit de arhitectul I.D. Berindei, prieten bun cu Alexandru Marghiloman. Alaturi de Marghiloman, printre initiatori se numara George Moruzi, Mihai Marescu, Nicolae Fleva (pe atunci primar al Capitalei, care ofera terenul de la Baneasa)... Premiile erau cele oferite de rege mai înainte de 1881, de domnitor pe distanta de 2.000 m, Premiul societatii de încurajare pentru mânji nascuti în România, Premiul vicepresedintilor Jockey-Club-ului, Marele Premiu al Jockey-Club-ului (cea mai importanta distinctie), Premiul de alergare militara, Premiul pentru calarasi... Curse se organizau la început doar la Bucuresti si Iasi. Mai apoi, acestora le-au urmat Braila, Constanta, Craiova, Târgoviste, Buzau. Din 1888, au participat si concurenti straini. Cursele organizate în România se apropiau de nivelul celor din Austria si Ungaria si erau peste cele din Polonia, Cehia, Bulgaria si Serbia. Pâna la primul razboi mondial, marii crescatori de cai au fost N. Bleremberg, Negroponte si, mai cu seama, Al. Marghiloman, ai carui cai, Vifor sau Zori de Zi, renumiti atunci în întreaga Europa, câstigau totul. La Albatros (numele unui cal de curse favorit), superba sa vila de toti laudata mai cu seama pentru gradinile sale, Marghiloman si-a facut o crescatorie de cai care va deveni, între 1881 si 1925, cea mai cunoscuta din aceasta parte a Europei. Cu caii de aici, Marghiloman a participat si la concursuri peste hotare (în 1896, a ocupat locurile I si II la Paris). Pentru grajdul Marghiloman, au antrenat/încalecat specialisti renumiti: Ch. Durnell, Al. Alecsander (antrenori), Henry Miltan, French (jokei). Lume de culori, de splendide toalete, de întâlniri mondene si pasiuni, de frumos, mult frumos în teren si în tribune, lume din alte timpuri. S-a dus si ea în "galopul" si în "cavalcada" timpului.
Posted on: Fri, 16 Aug 2013 21:10:07 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015