b. Predarea a 3-4 ore săptămânale/clasă de limba maternă - TopicsExpress



          

b. Predarea a 3-4 ore săptămânale/clasă de limba maternă rromani, în trunchiul comun de discipline şcolare, la cl. I - a XII-a (începând din anul 1992 şi până în prezent), respectiv o oră / săptămână de istoria şi tradiţiile rromilor la clasele a VI-a şi a VII-a. Din anul şcolar 1992–1993, se extinde studiul limbii materne rromani şi la nivelul claselor I-IV, existând un număr de 368 copii rromi care studiau această disciplină, ca, în prezent, în anul 2008, numărul elevilor rromi care studiază limba, literatura, istoria şi tradiţiile rrome să ajungă la 26.805 (cu peste patru sute de profesori, în 41 de judeţe din 42). c. Predarea integrală în limba maternă rromani, secondată de studierea obligatorie a 4 ore săptămânale de limba română.Acest tip de învăţământ a început în anul şcolar 2001 / 2002, la Şcoala nr. 12 Măguri – Lugoj, din judeţul Timiş, apoi, din anul şcolar, 2006 / 2007 s-a extins la Şc. nr. 1 din Orăştie, în judeţul Hunedoara, ca, din anul şcolar 2007/2008 să se extindă, în acelaşi judeţ, şi la Sc. nr. 1 Lupeni, respectiv la alte unităţi şcolare, ca: Şc. Ineu (jud. Bihor), Şc. nr. 9 „Anton Pann” din Băila şi Şc. Stoeneşti din judeţul Olt. În prezent, 380 de elevi rromi sunt înscrişi în învăţământul monolingv de limba rromani. Este de remarcat faptul că la cl. a V-a – a VIII-a de la Şc. 12 Măguri – Lugoj s-a făcut predarea parţială în limba rromani, cu trecere, treptat, spre învăţământul monolingv rrom. d. Predarea la grădiniţe în limba rromani (cu abordări bilingve rromani - română) – experimentare cu începere din anul 2005 şi până în prezent; În anul 2005, la iniţiativa organizaţiei rrome „Amare Rromentza”, se introduce, în parteneriat cu ISJ Călăraşi, la Grădiniţa din Săruleşti, predarea în limba rromani, cu abordare bilingvă, rromani – română, la o grupă cu preşcolari rromi căldărari, iar din anul 2006 proiectul a fost extins, de către aceeaşi organizaţie, în colaborare cu ISJ Iaşi, şi la Ciurea (în judeţul Iaşi, două grupe). Învăţământul preşcolar în limba rromani cu metode de predare bilingvă se extinde, din anul şcolar 2006/2007, şi la alte unităţi de învăţământ preprimar, în prezent existând grupe cu preşcolari rromi la Bacău (trei grupe din anul 2007, la Şc.„Domniţa Maria” din Bacău, la Şc. nr. 1 Dărmăneşti şi la Şc. Gutinaş, Com Ştefan cel Mare), la Şc. nr. 12 Măguri (2 grupe) şi la Şc. Ineu (Bihor, o grupă). 04. Predarea limbii rromani la nivel universitar A. La Universitatea din Bucureşti 1. la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a. Organizarea cursului facultativ (optional) de limba rromani Începând cu anul univ.1992/1993, pentru prima dată în învăţământul superior românesc, a fost iniţiat studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi şi Literaturi Straine a Universităţii din Bucureşti, prin ţinerea, de către prof. Gheorghe Sarău, a unui curs "facultativ" (optional) de limba romani. Organizarea acestui curs a fost posibilă numai cu concursul, întelegerea şi perseverenţa câtorva reputaţi dascăli ai învăţământului superior românesc: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu – şefa de atunci a Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale, prof. univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, şi prof. univ. dr. Iancu Fischer – decanul, în acea vreme, al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs şi pentru remunerarea profesorului Gheorghe Sarău a fost nevoie de interventia energică a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, care a reuşit să spulbere pseudopretextele de ordin juridic şi financiar invocate de unii funcţionari ai Universităţii. Acest curs, care s-a continuat până în anul 2001 - chiar şi după înfiinţarea, în anul 1997, a unei secţii de indianistică (hindi - limba rromani) – şi s-a adresat studenţilor de la secţiile de limbi străine, celor de la Facultatea de filologie română, dar fiind deschis şi altor studenţi ai Universităţii sau din alte institute de învăţământ bucureştene şi din străinătate, celor care activează în domeniul rrom în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale. Aşa, de pildă, între cursanţi s-au numărat şi studenţi de la facultăţile de sociologie, teologie, drept, istorie, jurnalistică, muzică, psihologie, pedagogie, teatru etc. b. Structurarea unei Catedre de indianistică în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, cu prima promoţie în 2001 În urma a trei oferte succesive, lansate de către prof. Gheorghe Sarău Universităţilor din Constanţa (în octombrie 1991), din Craiova (în aprilie 1996) şi din Bucureşti (în aprilie 1996), Facultatea de Limbi şi Literaturi Straine a Universităţii din Bucureşti a îmbrăţişat, în mai 1996, ideea structurării unei Catedre de indianistică, unde să funcţioneze, prin alternanţă, secţia hindi (ce avea astfel şansa să fie reluată după o întrerupere de 2 ani, prin plecarea profesorului L. Theban în India, ca profesor de limba română) şi secţia hindi-romani. Astfel, cu începere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis secţia B. Hindi, iar din anul universitar 1997/1998, în urma examenului de admitere din toamna anului 1997, s-a deschis şi secţia hindi-romani. Pentru cele două secţii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de şcolarizare (anual, câte 7-10 locuri), prin alternanţă, din doi în doi ani pentru fiecare secţie. În anul universitar 1997/1998, secţia B. indianistică (hindi-romani) a fost frecventată de 13 studenţi ai Facultăţilor de Limbi şi Literaturi Străine, respectiv, ai Facultăţii de Litere din Bucureşti (12 studenţi gaje şi o studentă din etnia romilor, Salomeea Romanescu). c. Secţia B. limbă şi literatură rromani, cu prima promoţie în 2002 În perioada mai - august 1998, ca urmare a stăruinţelor profesorului Gheorghe Sarău, cu sprijinul acordat de Partida Romilor (Nicolae Păun şi Gheorghe Ivan) şi de alţi lideri rromi (Vasile Ionescu), decidenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti (decan Sanda Râpeanu şi şeful de catedră, conf. dr. Viorel Bageacu) şi ai Facultăţii de Litere (prof. dr. Horia Dan Mazilu) acceptă ca, în locul secţiei de indianistică (hindi-romani), organizată din anul univ. 1997/1998, să se înfiinţeze o secţie de sine stătătoare “B. limba şi literatura romani", cu începere din anul universitar 1998/1999, Ministerul Educaţiei acordând 10 locuri distincte în acest scop. În urma examenului de admitere (organizat în două sesiuni, în septembrie şi octombrie 1998), au fost admişi 8 tineri rromi la specializările română– romani (6 studenţi), respectiv la specializările franceză/engleză-rromani (2 studenţi). Şi în continuare, se acordă, anual, câte 10-15 locuri candidaţilor rromi. d. Secţia A. limba şi literatura rromani, cu prima promoţie în 2008 Din anul universitar 2005/2006, secţia B.limbă şi literatură rromani se transformă în secţie A. limba şi literatura rromani, cu câte 20 de studenţi, anual. 2. la Departamentul de Învăţământ Deschis la Distanţă (CREDIS) al Universităţii din Bucureşti a. Secţia “institutori – limba rromani”, din anul universitar 2000/2001 şi până în iulie 2008. Promoţii de absolvenţi rromi: 2003, 2005, 2006, 2007, 2008 (între 30 –70 absolvenţi de promoţie); În perioada 2000-2008, pregătirea institutorilor rromi - profesori de limba rromani,/direcţia de studii limba rromani, s-a realizat la Universitatea din Bucureşti (Departamentul de învăţământ deschis la distanţă CREDIS), în cadrul unui program iniţiat de M.Ed.C., în anul 2000, în parteneriat cu această universitate, şi cu sprijinul financiar pentru studenţi - îndeosebi pentru achitarea taxelor de studii ale acestora - acordat iniţial de Fundaţiia CEDU 2000+, apoi şi de alţi parteneri (preponderent, Reprezentanţa UNICEF în România, Programul educaţional PHARE pentru grupuri dezavantajate de elevi derulat de MECT, OSI Budapesta, CRCR Cluj Napoca, Fundaţiile Providenţa şi Noroc, Partida Romilor ş.a.). Studenţii de la această specializare au parcurs programa de limba şi literatura rromani, prevăzută la secţia de resort a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, B. Limba şi literatura rromani. Cursanţii rromi de la CREDIS au activat, în paralel, ca profesori de limba rromani sau/şi de istoria şi tradiţiile romilor în şcolile aflate în comunităţile lor de reşedinţă. b. Secţia “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, din anul 2005, în cadrul Programului rural (PIR), cu promoţie în 2008 În anul universitar 2005/2006, în cadrul Programului pentru Învăţământul Rural (PIR), au fost admişi, la nivel de ţară, şi 50 de cursanţi rromi, ca bursieri, care au absolvit, în anul 2008, secţia “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, beneficiind şi de un curriculum nuanţat prin trei discipline facultative din domeniul limbii, literaturii şi metodicii predării acestora (la Universitatea din Bucureşti, Departamentul IDD CREDIS). B. La Universitatea “Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Din anul universitar 2005/2006, prin Programul PHARE al MECT, adresat categoriilor defavorizate de elevi, s-au acordat 38 de burse pentru cursanţii rromi, la secţia IDD “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţuiei - UBB Cluj Napoca. Cursanţii rromi beneficiază de curriculum nuanţat pentru discipline ce privesc limba, literatura, istoria şi cultura rromani, cât şi metodica predării acestora. Din anul univesitar 2006/2007, alţi 20 de cursanţi rromi se pregătesc, la aceeaşi secţie, cu burse oferite în cadrul programului menţionat. 05. Formarea cadrelor didactice pentru limba rromani (institutori şi profesori) a. Formarea de învăţători rromi la Şcolile Normale (fostele licee pedagogice), ca un prim program, cu cicluri între anii 1990-1995, 1955-2000, 1996-2001, 2001-2006. În cadrul acestui Program, numărul de învăţători şi educatori a fost foarte mic, sub o sută, şi datorită ciclului lung de formare (5 ani), dar şi din raţiuni legislative (trecerea, în paralel, în ţară, la formarea de institutori). Pe de altă parte, doar un număr restrâns dintre aceştia s-a dedicat predării limbii şi literaturii rromani, cei mai mulţi dintre absolvenţi funcţionând ca învăţători şi educatori, atât la clase cu elevi nerromi, cât şi la clase cu elevi preponderent rromi. b. Formarea intensivă, de scurtă durată, prin cursuri de vară de limba şi metodica predării limbii rromani Din anul 1999 şi până în 2008, Gheorghe Sarău a organizat 14 şcoli de vară de limba şi metodica predării acesteia (în anii 2002, 2006, 2007, 2008 – chiar câte două şcoli de vară), pentru câte 45-60 cursanţi rromi fiecare (cooptaţi în fiecare lună septembrie a anului ca profesori necalificaţi, aflaţi, în paralel, în curs de calificare la IDD). Prima şcoală de vară a fost finanţată de Guvern (1999), cea de-a doua (2000) – de către Ministerul Educaţiei Naţionale, iar ediţiile 2001 – 2008 au fost preluate financiar de Reprezentanţa UNICEF în România. În verile anilor 2006, 2007 şi 2008 s-au organizat câte două şcoli de vară, una din ele, anual, fiind finanţată de MECT. De remarcat şi faptul că în anul 2002 Reprezentanţa UNICEF a finanţat şi o şcoală de vară pentru istoria şi tradiţiile rrome. c. Formarea prin cursuri IDD Aici se includ structurile de formare la distanţă menţionate mai sus, la tipul de predare în învăţământul superior (secţia institutori - limba rromani – direcţia de studii limba rromani şi secţia pedagogia învăţământului primar şi preşcolar) d. Formarea prin cursurile de zi ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine – Universitatea din Bucureşti Secţia de limbă rromani din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine are ca prim scop formarea de filologi, de traducători şi translatori, dar, nu în ultim rând, şi de profesori de limba rromani. Anual, din 1997 şi până în prezent, au absolvit această secţie între 10–20 de cursanţi. 06. Producerea instrumentelor de lucru A. Programe (curricula) 1. Programe şcolare (curricula) - de limba şi literatura rromani a. publicate de Gheorghe Sarău 1. Între anii 1992-1994, apar primele două programe şcolare pentru predarea limbii rromani la liceele pedagogice, respectiv pentru cl. I – XIII: Gheorghe Sarău [MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ŞI ŞTIINŢEI] 1992, Programa de limba şi literatura romaní pentru clasele de învăţători ale Şcolilor Normale (cl. IX-XIII) [elaborată de...] şi aprobată, la data de 16 oct. 1992, de către Direcţia Organizarea Activităţii Şcolare-Serviciul pentru minorităţi, sub nr. 44. 081]. Gheorghe Sarău [MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1994, Programa şcolară pentru studiul limbii romaní [clasele I-XIII], aprobată cu nr. 39910/1994, 23 p. b. publicate de alţi autori Între anii 2001–2008, se elaborează programe noi de limba şi literatura rromani, pentru clasele I–XII, de către autorii: Mihaela Zătreanu, Gheorghe Sarău, Elena Motaş, Camelia Stănescu, Pandelică Nicolae, Ionel Cordovan, Daniela şi Pantilie Chircu Cristil, Gina Anton ş.a. - de istoria şi tradiţiile rromilor În anul 1999, Liviu Cernăianu publică prima programă şcolară de istoria şi tradiţiile rromilor, care a fost revizuită şi republicată în anul 2004 de autori rromi - Delia Grigore şi Petre Petcuţ - şi nerromi, Laura Căpiţă. 2. Programe pentru studiul limbii rromani la nivel universitar 1. În anul 1997, se elaborează prima programă de limba rromani la nivel universitar pentru indianistică (hindi-rromani), de către Gheorghe Sarău (rromani) şi Laurenţiu Theban (hindi), utilizată la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine; În anul 1998, Gheorghe Sarău elaborează Programa pentru secţia de limbă romani (B) ce este inclusă în dosarul de autorizare, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, a unei secţii B pentru această limbă, cu începere din anul univ. 1998/1999], 20 p. 2. În anul 2000, Gheorghe Sarău concepe prima programă de limba rromani pentru secţia IDD institutori – limba rromani (iniţiată la CREDIS – Universitatea din Bucureşti). B. Manuale şcolare şi materiale şcolare auxiliare 1. Avându-l ca autor pe Gheorghe Sarău Primele lucrări de limba rromani apărute în România l-au avut ca autor pe Gheorghe Sarău • 1992 – Mic dicţionar rom-român (Bucureşti: Ed. Kriterion); • 1994 – Limba romani.Manual pentru clasele de învăţători rromi (Bucureşti: EDP, R.A.); • 1995 – Culegere de texte în limba ţigănească. Pentru clasele I-IV (Bucureşti: EDP, R.A.).Ediţiile ulterioare:Culegere de texte în limba rromani. 2. Avându-i ca autori pe Gheorghe Sarău, Camelia Stănescu şi Mihaela Zătreanu • 1998 – Comunicare în limba rromani. Vakărimata. Anul I de studiu (Bucureşti: EDP, R.A.). 3. Având autori noi• 2001 – Limba mea, limba rromani (Abecedar), Autoare: Paula Mailat, Mirena Cionca şi Olga Markus), Ed. Academprint, Tg. Mureş. • 2001 – Mirro anglutno lil. Abecedar, Autoare:Mihaela Zătreanu), Bucureşti: Ed.Veritas. • Între 2002 – 2004, Mihaela Zătreanu publică la aceeaşi Editură seria de manuale pentru clasele I – IV); 4. Manuale şcolare publicate în baza noilor programe şcolare a. Avându-l ca autor pe Gheorghe Sarău - la Editura Sigma din Bucureşti 1. Limba şi literatura rromani. Manual de comunicare, cl. I (2005); 2. Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar (2005) – în colab. cu Camelia Stănescu; 3. Limba şi literatura rromani, cl. a III-a (2005); 4. Limba şi literatura rromani, cl. a IV-a (2006); 5. Limba şi literatura rromani, cl. a IX-a (2006); - la alte edituri (Editura Alpha MDN, Bucureşti) 6. Limba şi literatura rromani, cl. a V-a (2007); b. Având alţi autori 1. Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar. Autoare: Olga Markus (2005, Bucureşti: ES Print); 2. Caietul pentru manualul Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar. Autoare: Olga Markus (2005, Bucureşti: ES Print) 3. Limba şi literatura rromani, cl. a IV-a (Bucureşti: EDP, R.A. 2006). Autori: Elena Nuică, Ionica Duroi şi Stoica Mantu; 4. Ghidul de limba şi literatura rromani, Şansa a II-a, nivel I – IV, Bucureşti: Ed. Step by Step, 2006. Autoare: Camelia Stănescu şi Daniela Cristil Chircu. 5. Ghidul de limba şi literatura rromani, Şansa a II-a, nivel VI – X, Bucureşti: Ed. Step by Step, 2006. Autoare: Gina Anton. 6. Limba şi literatura rromani, cl. a VI-a, Bucureşti: Vanemonde, 2008. Autori: Ionel Cordovan şi Palfi Noemi. 7. Limba şi literatura rromani, cl. a VII-a, Bucureşti: Vanemonde, 2008. Autori: Gheorghe Sarău, Moise Gabriela şi Marius Căldăraru. C. Manuale si materiale auxiliare Între anii 1990–2008, se publică un număr impresionant de lucrări auxiliare, cu destinaţie inclusiv şcolară (a se vedea Bibliografia realizată de Gheorghe Sarău pentru perioada 1990–2008), între care: Aritmetica bilingvă şi Aritmetica trilingvă (rromani – română–maghiară, autori: Ion Ionel şi Mariana Ion-Costin, 1997, Tg. Mureş: Liga Pro Europa), Manualul de istoria şi tradiţiile rromilor (Ro MEDIA, Bucureşti, 2003; autori: Petre Petcuţ, Delia Grigore şi Mariana Sandu) etc. - Lucrările au fost publicate, în principal, de Editura Kriterion (colecţia “Biblioteca Rromani”), Editura “Neo Drom”, Editura “Aven Amentza”, Editura Dacia Cluj Napoca, Editura Vanemonde şi RO Media din Bucureşti, Editura Veritas, Editura Sigma, Editura Salvaţi Copiii, Editura rromani Criss ş.a.
Posted on: Thu, 27 Jun 2013 13:17:08 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015