ÎNTREBAREA ÎNTREBĂRILOR „Cine poate să se mântuiască?” - 118 - Întrebarea aceasta: a „îngrozit”, a „înspăimântat” şi „înfricoşat” pe Apostoli.Ei şi-au pus întrebarea aceasta prima dată.Omul nu poate să se mântuiască: nu-şi poate asigura veşnicia sa. De aceea a ră spuns Iisus: „Aceasta-i cu nepuţinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu”.Totuşi de ce nu scăpăm de întrebare?Întrebarea e provocată de veşnicul din noi (cf. Ecclesiast 3,11). Dumnezeu dezlănţuie în noi întrebări la care numai El poate răspunde.Iar răspunsul nu-l dă nimănui în cursul vieţii, căci cine ştie, poate că ar sparge limitele de acum ale omului.Calea mântuirii e arătată de Iisus.Cine trăieşte şi moare ca Iisus, se va mântui.Iată un răspuns.Prin Iisus, Dumnezeu a dat omului răspunsul la întrebarea „Cine poate să se mântuiască?”Omul trebuie să ajungă el însuşi un răspuns la întrebarea sa. De aceea e o întrebare îngrozitoare. Răspunsul îl costă uneori şi viaţa. Lepădarea de sine, de avere, de toată rudenia lumii, de viaţă chiar, pentru Iisusşi Evanghelie, toate sunt de fapt răspunsul la înfricoşata întrebare.Toate aceste riscuri ale lepădărilor asigură „însutit” posesiunea lor „încă in viaţa aceasta, în mijlocul prigonirilor”.Toată lumea e a ta, când ai renunţat la ea. Atunci eşti mai tare ca ea şi ea ascultă detine. Această renunţare totalăasigură „pentru veacul viitor viaţa veşnică”.Fiecare om areţ esut în destinul său răspunsul la întrebarea mântuirii.Omul trebuie să-şi actualizeze Sensul său în lume. Aşa-şi construieşte răspunsul. Deaceea întrebarea e perfect legitimă.Mai greu e răspunsul răspunzătorilor de oameni: „Ori te-or asculta orinu, tu, fiul omului, să nu te temi de ei, şi de vorbele lor să nu te sperii, deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini şi ai să trăieşti între ei ca între scorpii, să nu te temi de vorbele lor şi de faţa lor să nu te sperii, ci săle spui cuvintele Mele, ori te- or asculta, ori nu te-or asculta” (Ezechiel 2,5-7). Trădarea misiunii, sau chiar şi numai împlinirea ei cu „nepăsare” (Ieremia , 8,11) îţipune în pumni sângele oamenilor care mor pedepsiţi cu dreptate, după păcatele lor, darcu ei te pierzi şi tu, că n-ai avut pentru ei iubirea, care nu i-ar fi lăsat să moară.„Iar dacă tu ai prevestit pe păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit via ţa” (Ezechie133, 9).Întru atât răspunsul e atârnător şi de om, întrucât ajută sau nu mântuirea oamenilor.E răspunsul despre corelaţia în care ne găsim, trăim chiar, ca mijlocitori între Dumnezeu şi oameni.E un răspuns de răspunderi. Prislop, Vineri XXXI 23.XII.949 Marcu 10,23-32.
Posted on: Sat, 29 Jun 2013 11:27:05 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015