1. Balegarul de cal este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic situat intre 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-80 grade Celsius. Energia sa calorica de pierde pana la jumatate in primele doua saptamani de fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 sapatamani. De aceea, daca asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 saptamani. 2. Balegarul de vaca se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se degaja tot aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsius pentru urmatoarele 4-5 saptamani.. Se poate creste valoarea energetica a acestui balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus 3. Excrementele de oaie sau de capra sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta temperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru urmatoarele 45-50 de zile. 4. Excrementele de porc nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea umede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este departe de a fi exclusiv ierbivor. In aceeasi situatie sunt si continuturile fosselor, mai mult sau mai putin septice, pe care vecinii mei de exemplu se incapataneaza sa le goleasca in solare, intrebandu-se de ce se ard rosiile. Din cauza aciditatii mari rezultat al hranei variate ce include si carne, grasimi, etc.5. Gainatul de pasare este foarte la indemana tuturor celor care au gaini,rate, gaste sau alte pasareturi in curte, poate mai la indemana decat orice alt ingrasamant. Nu stiu cati dintre noi avem cai sau vaci dar cu siguranta mult mai multi avem pasari de curte.. Trebuie retinut ca gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca numai in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitatea calorica. Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva in curte acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de substante nutritive pentru culturile viitoare sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa asteptati incheierea fermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila. Au patit-o gradinari profesionisti care s-au increzut in cuvintele unor vanzatori de astfel de produse, care au declarat cu mana pe inima ca este gunoi de grajd putred si dupa ce l-au imprastiat in 4 zile adunau resturile de rasaduri sa le arunce. Totul a fost ars pe aproape jumatate de hectar de solarii cu castraveti.
Posted on: Fri, 01 Nov 2013 09:04:53 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015