1241. Deja la scurt timp după marea năvălire tătară este atestat un număr de patru localităţi ce conţineau în toponimicul lor numele de Radna. Ele se găseau în proprietatea cetăţii Solumnus (Şoimoş). 1327. Regele Ungariei Carol Robert de Anjou construieşte la Lipova o mănăstire şi o biserică închinată Sfântul Ludovic de Toulouse, unchiul său. Amândouă sunt încredinţate călugărilor franciscani. 1440. Radna este menţionată pentru prima dată în documente. Toponimicul, care acum apare singur, are la bază cuvântul de origine slavă ruda , care se traduce prin metal . 1520. În jurul acestui an, o văduvă pioasă ridică prima capelă pe dealul din Radna. După ce Banatul va fi cucerit de către otomani, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului. 1642. Pater Andrija Stipančić, călugăr franciscan observant din provincia Bosna Argentina şi preot la Radna, reuşeşte după un lung şi anevoios drum făcut pe jos până la Istambul şi înapoi, să obţină de la sultan un Embre pentru renovarea capelei sale. În timpul stăpânirii otomane creştinii nu aveau voie să ridice sau să-şi repare bisericile, fără acordul, foarte greu de obţinut, al sultanului. 1668. Bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta este icoana miraculoasă cinstită până în zilele noastre. 1695. În timpul asediului cetăţii medievale Lipova, soldaţii otomani au incendiat capela franciscanilor situată pe dealul de dincolo de Mureş, în Radna. În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate. 1709. În urma epidemiei de ciumă şi a promisiunii făcute de către locuitorii oraşului Arad, are loc pelerinajul acestui oraş la Maria-Radna, în semn de mulţumire pentru încetarea şi salvarea de această teribilă plagă. 1750. Are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak. 1756. La data de 7 iulie, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre. 1767. În ziua de 9 iunie, din nou în sărbătoarea Rusaliilor, episcopul Franz Anton Leopold von Engl zu Wagrain, mută solemn şi în mod personal icoana miraculoasă din vechea capelă în noua şi frumoasa biserică, pe care o binecuvântase cu o zi înainte. 1768. Se află în vizită la Maria-Radna, arhiducele Josif al Austriei, viitorul împărat Josif al II-lea de Habsburg. Despre el se spune că ar fi fost atât de impresionat de acest loc de har, încât ar fi afirmat că dacă nu ar fi fost ar hiduce ar fi dorit să devină guardian la Maria-Radna. ...
Posted on: Sun, 20 Oct 2013 17:18:49 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015