18 NOIEMBRIE Bună ziua, prietene! Mulţumesc pentru că eşti - TopicsExpress



          

18 NOIEMBRIE Bună ziua, prietene! Mulţumesc pentru că eşti aici şi poţi vedea câteva articole interesante şi utile! Incepem cu: ISTORIE Evenimente 401: Vizigoţii condusi de regele Alaric I, traverseaza Alpii şi invadeaza nordul Italiei. Alaric (Alarich) -a născut în Insula Peuce (denumirea antică a Deltei Dunării) probabil în anul 370. Devine rege al vizigoților între 395–410 și primul conducător germanic care cucerește Roma. A fost convins de Wulfila (“Micul Lup”, traducătorul Bibliei în limba goților) să se convertească la creștinism, împreună cu toate triburile vizigote. După moartea împăratului Theodosius (395),si a împărțirii imperiului între cei doi fii ai acestuia, Honorius și Arcadius, Alaric jefuiește regiuni întregi ale zonei orientale. Atacurile sale sunt stopate de generalul roman de origine vandală, Stilicon. În anul 396 Arcadius îi oferă postul de guvernator al Iliriei, însă Alaric refuză, iar anul 401 invadează partea de nord a Italiei. Este învins de același general Stilicon în două lupte (Palentia și Verona) în anul 403. În urma asasinării lui Stilicon, Alaric atacă din nou, iar în anul 408 asediază Roma. În urma celui de-al doilea asediu (24 august 410) Roma este cucerită de vizigoți și este jefuita timp de 3 zile. A murit la Cosenza in anul 410 fiind succedat de Ataulf. • 1180: Filip al II-lea devine rege al Franței. • 1210: Papa Inocențiu al III-lea îl excomunică pe împăratul Otto al IV-lea. • 1302: Prin bula papală Unam Sanctam, papa Bonifaciu al VIII-lea proclamă supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice. • 1307: După legenda lui Aegidius Tschudi, arestat pentru nesupunere în fața unui nobil, Wilhelm Tell este condamnat să tragă cu arbaleta într-un măr așezat pe capul fiului său, pentru a-și salva viața. • 1473 : A început batalia de la pâraul Vodna; Stefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domn al Munteniei, care era sprijinit de osti otomane; Moldova ocupa Tara Româneasca (18 – 20). • 1494: Regele Carol al VIII-lea al Franței ocupă Florența, Italia. • 1561 are loc lupta de la Verbia. Iacob Heraclid Despot, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea protestantă polonă, îl înfrînge pe Alexandru Lăpuşneanu, domn al Principatului Moldova. După ocuparea Sucevei, Despot este uns domn şi obţine recunoaşterea Porţii (martie 1562). • 1601: Ia sfarsit asediul fortaretei de la Nagykanizsa (Ungaria), armata otomana condusa de Hasan Paşa Tiryaki , învingand forţele habsburgice de zece ori mai numeroase, comandate de arhiducele Ferdinand al Austriei. In urma acestei victorii, Hasan pasa a fost ridicat de sultan la rangul de vizir. • 1626: Bazilica Sfântul Petru din Roma este sfințită de Papa Urban al VIII-lea, după o perioadă de construcție de 120 de ani. • 1730: Frederic al II-lea (cunoscut ca Frederic cel Mare), rege al Prusiei acordă pentru prima dată grațierea regală și eliberarea din detenție. • 1820: Comandantul american Nathaniel Palmer a descoperit Antarctica. • 1840: Premieră la Iași, a comediei Farmazonul din Hârlău, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali. • 1840 se înfiinţează la Sibiu, Transilvania, prima asociaţie a meşteşugarilor (Uniunea meseriaşilor), fiind urmată de asociaţii asemănătoare la Braşov (1841), Bistriţa, Mediaş (1844) şi Sighişoara (1847), avînd drept scop sprijinirea meşteşugarilor pentru a se putea adapta la cerinţele moderne şi ale producţiei industriale. • 1864: Este discutată și aprobată în Consiliul orașului, nouă stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. • 1874: România a aderat la Convenția internațională pentru înbunătățirea soartei militarilor răniți din armatele în campanie (Crucea Roșie), încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva. • 1883: Orarul căilor ferate americane a fost standardizat, fixându-se un singur fus orar pe întreg teritoriul Statelor Unite. • 1905: Prințul Carl al Danemarcei devine regele Haakon al VII-lea al Norvegiei. • 1918: (Pe stil vechi! În Transilvania era 1 decembrie) A avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, cu participarea a peste 100.000 de români veniți din toate ținuturile Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului pentru a consfinți, liberi, unirea cu România. • 1918 : Regele Ferdinand I al României si-a facut intrarea solemna în Capitala, calare, în fruntea armatei române si a detasamentelor franceze si engleze, a strabatut Bucurestiul de la Mogosoaia pâna la Statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, unde a primit defilarea trupelor • 1926: George Bernard Shaw refuză sa accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel. • 1928: Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, și-a facut pentru prima oară aparitia la Colony Theatre din New York, în filmul intitulat Steamboat Willie. • 1963: Premiera filmului istoric Tudor, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografului românesc care evocă mișcarea istorică de la 1821. • 1963: Primul telefon cu taste este introdus în circuitul comercial din SUA. • 1969 astronauţii americani pentru prima dată în istoria omenirii au păşit pe Lună. Plecaţi în data de 14 noiembrie de pe Pământ au ajuns pe Lună peste 4 zile. Charles Conrad şi Alan Bean au reuşit din a doua încercare să coboare pe Lună. Astronauţii au rămas pe suprafaţa Lunii în decursul a 31 de ore şi jumătate, timp în care au realizat diverse experimente ştiinţifice. Conrad şi Bean au aterizat la sol cu ALSEP (Apollo lunar surface experiment package), o staţie de cercetare automată destinată pentru multiple experimente, şi care a fost de asemenea utilizată în misiunile următoare. De asemenea s-au recoltat 34,4 kg de probe lunare. Locul ales pentru aterizarea modulului pe lună a fost cel al sondei spaţiale Surveyor 3, pe care astronauţii au regăsit-o şi de pe care ei au au prelevat diverse piese. Reîntoarcerea pe Tera a avut loc pe 24 noiembrie 1969. • 1976: Parlamentul spaniol a aprobat un proiect de lege care viza instaurarea democrației, dupa 37 de ani de dictatură. • 1978: România intra, ca membru deplin, în Biroul Grupului celor 77 din cadrul UNESCO. • 1978: Are loc sinuciderea în masă din Jonestown - Jim Jones a determinat pe 900 de membri ai sectei sale să comită omoruri și să se sinucidă la Jonestown, în Guyana, după ce unii membri ai sectei îl asasinaseră pe congressmanul american Leo Ryan. • 1991: În timpul războiului de independență al Croației, Armata Populară Iugoslavă a capturat orașul croat Vukovar după un asediu de 87 de zile. • 1999: Guvernul adopta Ordonanța de Urgență privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activității de protecție a copilului, îndeplinind astfel una din condițiile impuse pentru începerea negocierilor de aderare laUniunea Europeană. • 2002: Bursa de Valori București a fost admisă ca membru corespondent al Federației Europene a Burselor de Valori, care cuprinde 31 de membri plini și 8 asociați din rândul burselor mari din Europa. • 2002: Se deschide primul Muzeu de matematică din lume la Gießen. Nașteri • 1630: Împărăteasa Eleonora Gonzaga a Sfântului Imperiu Roman (d. 1686) • 1647: Pierre Bayle, filosof francez, precursor al iluminismului (d. 1706) • 1772: Prințul Louis Ferdinand al Prusiei (d. 1806) • 1774: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui William I al Olandei (d. 1837) • 1786: Carl Maria von Weber, compozitor german (d. 1826) • 1787: Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor francez, cel care a descoperit primul procedeu de fotografiere (d. 1851) • 1832: Adolf Erik Nordenskiöld, explorator și geolog finlandezo-suedez (d. 1901) • 1836: William S. Gilbert, scriitor englez (d. 1911) • 1839: August Kundt, fizician german (d. 1894) • 1856: Marele Duce Nicolae Nicolaevici al Rusiei (d. 1929) • 1863: Richard Dehmel, poet și scriitor german (d. 1920) • 1877: Arthur Cecil Pigou, economist britanic • 1885: Josef Kentenich, fondatorul Mișcării Spirituale Schönstatt • 1882: Wyndham Lewis, artist plastic și scriitor englez, fondatorul mișcării vorticiste • 1897: Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1948 (d. 1974) • 1898: Joris Ivens, regizor olandez (d. 1989) • 1906: Corneliu Baba, pictor român, membru al Academiei Române (d. 1997) • 1906: Klaus Mann, scriitor german-american (fiul lui Thomas Mann) (d. 1949) • 1906: George Wald, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1967 (d. 1997) • 1907: Compay Segundo, muzician cubanez (Buena Vista Social Club) (d. 2003) • 1912: Walter Schulz, filozof german • 1912 : S-a nascut in Balti in Basarabia, actorul roman Colea Rautu ( Rutkovski ); ( d. 13.05.2008, Bucuresti). • 1923: Alan Shepard, primul astronaut american • 1927: Hank Ballard, cântăreț și textier american • 1928: Sheila Jordan, cântăreață de Jazz americană • 1934: Vassilis Vassilikos, scriitor grec • 1935: Cornel Todea, regizor teatru și realizator de emisiuni de televiziune (d. 2012) • 1935: Rudolf Bahro, filozof german • 1936: Don Cherry, muzician american • 1936: Ennio Kardinal Antonelli, teolog italian, arhiepiscop de Florența • 1939: Margaret Atwood, scriitoare canandiană • 1940: Rainer Funke, politician german • 1940: Apostol Gurău, prozator și eseist român • 1942: David Hemmings, actor britanic • 1942: Linda Evans, actriță americană • 1944: Ibrahim Böhme, politician german • 1944: Wolfgang Joop, creator și designer german • 1944: Ioan Crăciun Petrișan, poet, dramaturg, prozator român • 1946: Alan Dean Foster, autor SF • 1946: Amanda Lear, cântăreață britanică-chineză și fotomodel • 1952: Vlad Rădescu, actor de teatru și film român • 1952: Harald Konopka, fotbalist german • 1954: John Parr, cântăreț britanic ți textier • 1960: Kim Wilde, cântăreață și textieră britanică • 1962: Kirk Hammett, chitaristul trupei Metallica • 1963: Peter Schmeichel, fotbalist danez • 1969: Nina Vasile, poet român • 1970: Peta Wilson, actriță americană • 1974: Chloë Sevigny, actriță americană • 1974: Lia Olguța Vasilescu, politician român • 1976: Shagrath, muzician norvegian • 1977: Fabolous, rapper american • 1998: Victor Carles, actor francez Decese • 1154: Adelaide de Maurienne, regină consort a regelui Ludovic al VI-lea al Franței (n. 1092) • 1785: Louis Philippe I, Duce de Orléans (n. 1725) • 1814: Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. ca. 1738) • 1851: Ernest Augustus I de Hanovra, rege al Hanovrei (n. 1771) • 1882: Sándor Abday, actor, autor dramatic și scriitor maghiar (n. 1800) • 1886: Chester A. Arthur, al 21-lea președinte american (n. 1829) • 1922: Marcel Proust, scriitor francez (n. 1871) • 1941: Hermann Nernst, chimist german, laureat (1920) al Premiului Nobel pentru chimie (n. 1864) • 1941: John Christian Watson, cel dintâi prim ministru laburist al Australiei (n. 1867) • 1962: Niels Bohr, fizician danez, laureat (1922) al Premiului Nobel pentru fizică (n. 1885) • 1976: Man Ray (Emanuel Rabinovitch), pictor și grafician, animator al grupării dadaiste din New York; fotograf de notorietate, a inventat tehnica raiografelor (n. 1890) • 1992: Radu Tudoran (Nicolae Bogza), scriitor și traducător român (n. 1910) BIOGRAFII Cornel Todea (18 noiembrie 1935, Cluj – 30 august 2012[1]) a fost un regizor român de teatru și film. • 1959 Licențiat al Facultății de Regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografie București. • 1960 - 87 Regizor artistic de televiziune; • 1969 - 1971 Director al Redacției Teatru - Film, TVR; • din 1987 Regizor și Director al Teatrului Ion Creangă;TEATRU • Peste 50 de piese de teatru puse în scenă la Teatrul Național București, Teatrul Nottara, Teatrul Național din Iași, Teatrul Național din Cluj, Teatrul din Piatra Neamț, Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, Teatrul Ion Creangă. Regizorul Cornel Todea a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”. [2] TELEVIZIUNE • Regia la peste 200 de spectacole de teatru, emisiuni muzicale, de divertisment, filme artistice și documentare de TV la TVR. • Peste 300 de talk-show-uri: AS Show (la Tele7 ABC), Dintre Sute de Catarge, 7 Arte (la TVR) Scena (TVR Cultural). PREMII • 1969 Roma, Premiul al doilea pentru regia spectacolului NU SUNT TURNUL EIFFEL, de Ecaterina Oproiu • 1991 Premiul pentru cea mai bună regie cu spectacolul CEI MAI PUTERNICI, de August Strindberg • 1993 Premiul APTR “Cea mai bună piesă TV a anului” pentru spectacolul „Trei Surori”, de A.P. Cehov • 1996 Premiul anual al APTR pentru talk-show-ul cu poetul Gellu Naum • 1996 Premiul special al fundației Ethnos pentru “contribuția adusă la câștigarea unei perspective mai profunde asupra valorilor naționale” • 1996 Premiul pentru regia spectacolului cu piesa într-un act IMPROVIZAȚIE LA ALMA de Eugen Ionescu • 1998 Premiul UNITER pentru Teatru TV – piesa “Totul e un Joc” SPECTACOLE MONTATE ÎN TEATRU • OMUL CU O FLOARE de Luigi Pirandello • OTHELLO de W. Shakespeare • PRINȚUL NEGRU de Iris Murdoch • MONȘTRII SACRI de Jean Cocteau • ORFEU ÎN INFERN de Tennessee Williams • MIZERIE ȘI NOBLETE de N. Scarpetta • CAZUL OPPENHEIMER de F. Kiephardt • ZYGGER-ZAGGER de Peter Tearson • CĂDERE LIBERĂ de Colin Mortimer • IMPROVIZAȚIE LA ALMA de Eugene Ionesco • FARSA JUPÂNULUI PATHELIN (autor necunoscut, sec. XV) • DOMNIȘOARA NASTASIA de G M Zamfirescu • FEBRE de H. Lovinescu • O CASĂ ONORABILĂ de Horia Lovinescu • ALIBI de Ion Băieșu • TANDREȚE ȘI ABJECȚIE de Mazilu SPECTACOLE MONTATE LA OPERA DIN BUCUREȘTI • HANSEL ȘI GRETEL de Engelbert Humperdink • ELIXIRUL DRAGOSTEI de Gaetano Donizetti SPECTACOLE MONTATE ÎN TEATRU PENTRU COPII • HOCUS POCUS ȘI-O GĂLEATĂ de A. Greidanus • TREI GRĂSANI de Iuri Olesa • CÂNTĂREȚII DIN BREMEN de frații Grimm • IVAN TURBINCĂ după Ion Creangă • PINOCCHIO după Carlo Collodi • DAVID COPPERFIELD de Charles Dickens • ALBĂ CA ZĂPADA de frații Grimm • FURTUNA de W. Shakespeare • VOI SCANDAL CU ORICE PREȚ după I.L.Caragiale • PĂLĂRIA CU SURPRIZE spectacol interactiv Filmografie Regizor • Adio, dragă Nela (1971) • Singur printre prieteni (1979) • Dragostea mea călătoare (1980) Actor • Liniștea din adîncuri (1982) • Pe malul stîng al Dunării albastre (1983) Vlad Rădescu (n. 18 noiembrie 1952 în București ) este un actor român. • S-a născut pe 18 noiembrie 1952 la București. • A urmat liceul Dimitrie Cantemir și clasa a XII-a la liceul Ion Luca Caragiale din București, pe care l-a absolvit în 1971 cu media 10 la bacalaureat. • Dorea să devină marinar, medic, ziarist sau arheolog însă a intrat din prima încercare și a absolvit I.A.T.C.(actualul U.N.A.T.C., Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale) secția Teatru în 1975 la București, clasa prof. Sanda Manu și Geta Angheluță. • A fost repartizat la Târgu Mureș în 1975 unde a rămas până în 1994. În acest interval, în afară de teatru și-a continuat și cariera cinematografică. A avut șansa să călătorească de câteva ori în Europa. • Din 1990 până în 1994 a ocupat postul de director adjunct executiv al Teatrului Național din Târgu Mureș. • În 1994 se întoarce în București și se angajează la Teatrul Mic din București, în paralel devenind consultantul artistic al rectorului UNATC, Victor Rebengiuc. • Devine prin concurs director general al Teatrului Nottara (1996 - 2000) din București. • Între 1987 și 1994 este cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, apoi - din 1996 până în 2002 - predă actorie și management cultural la Universitatea Ecologică din București. • Din 2002 până în prezent este director la Fundația Centrul Cultural European și conferențiar universitar drd., șef catedră, la Facultatea de Teatru a Universității Spiru Haret din București, devenită între timp Facultatea de Arte a aceleiași universități. • Este remarcat de regizorul Gheorghe Vitanidis, încă din primul an de facultate care-i oferă rolul principal în Ciprian Porumbescu, cu care a înregistrat un succes deosebit. Câțiva ani mai târziu l-a interpretat pe Avram Iancu, personaj principal în peliculele Munții în flăcări și La răscrucea marilor furtuni (1980), de această dată în regia lui Mircea Moldovan. În producții de televiziune străine, gen docu-drama, i-au fost încredințate rolurile lui Carol cel Mare în 1996 și Otto von Bismark în 2007, 2008 și 2009. Preț de 40 de ani (a debutat foarte tânăr), joacă în multe producții cinematografice autohtone sau străine. De asemenea este prezent cu roluri importante și populare în seriale TV și telenovele autohtone. • A inventat Festivalul internațional de teatru Întâlnirile Școlilor și Academiilor europene de teatru cu patru ediții, primele două la Târgu Mureș( 1993, 1994), iar ultimele două la Târgoviște (1995, 1996), recunoscute ca importante evenimente de gen de tinerele generații de profesioniști și de comunitatea teatrală. • A fost inițiatorul - în 1998 - al spectacolului de mare succes Costumele, regizat de Dan Puric, care a pus în valoare peste 100 de costume de teatru create de Irina Solomon și Dragoș Buhagiar în mai mult de 10 premiere din diferite teatre din capitală și țară. • La începutul anului 2009, la solicitarea conducerii Ministerului Culturii, revine la Teatrul Național din Târgu Mureș unde ocupă postul de director general interimar până în octombrie 2010, când a fost eliberat din funcție printr-un abuz al lui Kelemen Hunor (ministru în funcție și, mai apoi, președinte UDMR). Recâștigă, în martie 2011, poziția de director general interimar, ca urmare a unei hotărâri judecătorești. Renunță la navetă în august 2011. • Montează spectacole de absolvență și, nu numai, cu și pentru studenții săi, bună parte dintre ei (Octavian Strunilă[1], Diana Croitoru[2], Ștefania Dumitru[3], Florina Anghel, Adriana Bordeanu, Mihai Bobonete, Mihai Rait, Andreea Grama, Cornel Bulai) premiați la festivalurile de profil: Galele HOP, Festivalul Hyperion, Campionatul de Improvizație. Filmografie • Ciprian Porumbescu (1973) - Ciprian Porumbescu • Burebista (1980) • Somnul insulei (1994) • Dușmanul dușmanului meu (1999) • Eva (2010) - medic • Brâncuși (2011) • Marco DAviano (2011) • Narcisa Sălbatică (Serial TV) (2011) • The Glass House (2010) • Liceenii... în 53 de ore și ceva (2010) • Barbarossa (2009) • Mănuși Roșii (2009) • Nunta lui Oli (2009) • Cenușă și sânge (2008) • Îngerașii (Serial TV) (2008) • Călătoria lui Gruber (2008) • Deutschen, Die (2008) • Un pas înainte (Serial TV) (2007) • Decizii (Serial TV) (2007) • Cocoșul decapitat (2007) • Iubire ca-n filme (Serial TV) (2007) • Primo Carnera (2007) • Mafalda di Savoya (2006) • Sweeney Todd (2006) • Numai iubirea (Serial TV) (2005) • The Cave - Peștera (2005) • Vlad Nemuritorul (2000) • Une mère comme on nen fait plus (1997) • Omul zilei (1997) • Lunga călătorie cu trenul (1997) • Ochii care nu se văd (1994) • Ábel a rengetegben (1994) • Sing cowboy, sing! (1981) • Munții în flăcări (1980) • La răscrucea marilor furtuni (1980) • Ultima frontieră a morții (1979) • Războiul independenței (Serial TV) (1977) • Vlad Țepeș (1976) • Pe aici nu se trece (1975) • Dimitrie Cantemir (1973) Radu Tudoran (numele la naștere, Nicolae Bogza, n. 8 martie 1910, Blejoi, județul Prahova -- d. 18 noiembrie 1992, București) a fost un prozator român (frate al scriitorului Geo Bogza), autorul unor romane de mare succes: Un port la răsărit (1941) și Toate pînzele sus! (1954), ultimul ecranizat pentru televiziune în anul 1976. [1] Este și autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, Sfârșit de mileniu și traducător. Ca prozator Radu Tudoran a fost constant subestimat, pe nedrept considerat de unii critici literari autor de „romane de consum”. S-a născut în localitatea Blejoi, județul Prahova, la data de 8 martie 1910, pe numele său adevărat Nicolae Bogza, fiind fratele lui Geo Bogza. Nostalgia puternică manifestată față de călătoria pe mări a moștenit-o probabil de la tatăl său, Alexandru Bogza, funcționar al marinei comerciale. După ce termină Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu în anul 1930 și, apoi, Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu în anul 1932, funcționează timp de șase ani, (1932 - 1938), ca ofițer al Armatei Române. Renunță la cariera militară în anul 1938, an în care debutează cu un reportaj în revista „Lumea românească”, condusă de Zaharia Stancu. Există, desigur, o relație evidentă între demisia sa din armată și primele sale reușite literare. Tot acum, își schimbă numele literar din Nicolae Bogza în Radu Tudoran, pentru a nu sugera nici un fel de legătură directă cu fratele său. În 1940 i-a apărut prima carte, volumul de nuvele Orașul cu fete sărace. În anul următor, 1941, îi apare romanul Un port la răsărit, roman care nu a fost remarcat de critica literară decât cu mare întârziere și, mai apoi, din motive politice, trecut în conul de umbră al uitării. Din păcate, din cauza războiului, și apoi după instaurarea comunismului în România, acest frumos roman, scris cu acea eleganță firească a omului Radu Tudoran, avea să fie complet ignorat din două motive, care erau total opuse politicii noului regimului de la București controlat de Kremlin. Unul era spațiul evocat, Basarabia și, în special, orașul Odesa, iar al doilea era, desigur, analiza lucidă, necruțătoare și critică a lumii pan-slaviste, adică a lumii aflate sub controlul rus-sovietic. În timp ce fratele său, Geo Bogza, s-a descurcat cu abilitate în meandrele tulburi ale anilor 1945 - 1947, fiind un militant de stânga, Radu Tudoran mult mai sincer și mai puțin abil, a scris articole în care critica în mod egal extremismul de dreapta, dar și politica Uniunii Sovietice. Tot în această perioadă tulbure pentru România, 1945 - 1947, a continuat să scrie și să publice, a strâns bani, s-a stabilit la Brăila, și a construit o corabie cu care voia să plece în lume. Dintr-o dată, spre sfârșitul anului 1947, când controlul sovieticilor asupra României devenise total, Radu Tudoran a fost rapid trecut pe o linie total moartă. Conform spuselor sale, citat fiind dintr-un interviu acordat Marinei Spalas și publicat în Revista „Contemporanul” numărul 15 din 1992: „După 1947 am fost înmormîntat, nimeni n-a mai pomenit de mine decît dacă își mai aducea cineva aminte să-mi vîre o suliță în coaste.” Totuși, nu este supus nici persecuțiilor și nici raidurilor Securității sau închisorii. Aflat în conul de umbră al dizgrației alege traducerile, în special din autori ruși și sovietici, ca mijloc de menținere a contactului cu literatura și ca mijloc de existență. Revine pe scena literară cu un aparent anodin și inofensiv roman pentru tineret, Toate pînzele sus! în anul 1954, care devine aproape instantaneu un succes răsunător la publicul de toate vârstele, aprinzând imaginația a milioane de tineri români pentru câteva generații. Romanul, scris cu mare talent narativ și descriptiv, este puternic influențat de pasiunea pentru aventură a autorului. Descrie călătoria pe care Radu Tudoran nu a mai putut să o facă în 1948, deși corabia sa, propria sa goeletă „Speranța”, fusese construită și îl aștepta să plece în rada portului Brăila. Modelul său de navigator l-a constituit Joshua Slocum, aidoma căruia ar fi vrut să plece în jurul lumii. Radu Tudoran a trăit retras mereu, până la sfârșitul vieții sale, dar a publicat de fiecare dată best-seller-uri. În 1977, numărul total al exemplarelor din cărțile sale – aproape fiecare reeditată de mai multe ori – depășea cu mult 1 500 000 de exemplare tipărite. Cu banii aduși de romane, scriitorul și-a construit din nou o ambarcațiune pentru excursii, mai mică însă decât prima sa corabie, pentru că aceasta era destinată unor călătorii mult mai puțin temerare. Proiectul său cel mai ambițios din punct de vedere literar rămâne ciclul de șapte romane Sfârșit de mileniu, scris cu o transparență și o naturalețe atât de firească încât un cititor mai puțin experimentat nu va sesiza puterea și eleganța stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran încă de la publicarea romanului Un port la răsărit. Sfârșit de mileniu este o frescă complexă a societății românești a secolului XX, fiind ciclul căruia talentatul prozator i-a închinat toată puterea sa creatoare a ultimilor săi 20 de ani de viață. A avut întotdeauna, precum scrisul său cizelat, elegant și complex, faima reală a unui bărbat distins si cuceritor. În ultimul an al vieții lucra la al șaptelea roman din ciclul Sfârșit de mileniu, Sub zero grade, în care era vorba de perioada de ocupație sovietică, din 1944 și până în 1953. A murit în dimineața zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, după mai multe intervenții chirurgicale care n-au reușit să-l salveze. Fratele său mai mare, Geo Bogza, a murit un an mai târziu. Opere publicate Nuvele • Orașul cu fete sărace (nuvele), București:, Editura Socec, 1940 Romane • Un port la răsărit (roman), București: Editura Socec, 1941, Editura Arta Grafică, 1991 • Anotimpuri, București: Editura Socec, 1943 (ediția a II-a, 1946; ediția a III-a, 1947; ediția a IV-a, București: Editura Albatros, 1974) • Flăcări, București: Editura Forum (Tipografia „Cartea de Aur”), 1945 (ediția a II-a, 1947; ediția a III-a, București: Editura Socec, 1948; ediția a IV-a, București: Editura Tineretului, 1958; ediția a V-a, cu titlul Flăcările, București: Editura Minerva, 1971; ediția a VI-a, cu titlul Flăcările, București: Editura Eminescu, 1983) • Purcelul care a ajuns boier, (roman pentru copii și tineret), București: Tipografia „Pro-Pace”, 1945 • Ferma „Coțofana veselă”, (roman pentru copii și tineret), Craiova: Tipografia „Scrisul Românesc”, 1946 • Întoarcerea fiului risipitor, București: Editura Socec, 1947 (ediția a II-a, București: Editura Minerva, 1970; ediția a III-a, 1971; ediția a IV-a, 1974; ediția a V-a, București: Editura Eminescu, 1984) • Toate pînzele sus! (roman), București: 1954 (ediția a II-a, revizuită și adăugită, București: Editura Tineretului, colecția „Cutezătorii”, 1957; ediția a III-a, 1961; ediția a IV-a, 1964; ediția a V-a, 1967; ediția a VI-a, în 2 volume, cu o postfață a autorului, București: Editura Minerva, 1973; ediția a VII-a, cu o prefață a autorului, București: Editura Ion Creangă, 1980) • Ultima poveste, București: Editura Tineretului, 1956 (ilustrații de Coca Crețoiu Seinescu) (ediția a II-a, 1964; ediția a III-a, București: Editura Ion Creangă, 1973) • Dunărea revărsată, București: Editura pentru Literatură, 1961 (ediția a II-a, 1963; ediția a III-a, 1967; ediția a IV-a, București: Editura Minerva, 1977) • O lume întreagă, București: Editura Tineretului, 1964 (ediția a II-a, 1969) • Al treilea pol al Pămîntului, București: Editura Ion Creangă, 1971 • Maria și marea, București: Editura Albatros, 1973, Editura Arta Grafică, 1992 • Acea fată frumoasă, București: Editura Cartea Românească, 1975 Ciclul de romane Sfârșit de mileniu Ciclul Sfârșit de mileniu se compune din șapte romane: 1. Casa domnului Alcibiade, București: Editura Cartea Românească, 1978 2. Retragerea fără torțe, București: Editura Eminescu, 1982 3. Ieșirea la mare, București: Editura Eminescu, 1984 4. Victoria neînaripată, București: Editura Eminescu, 1985 5. Privighetoarea de ziuă, București: Editura Eminescu, 1986 6. O sută una lovituri de tun, București: Editura Eminescu, 1989 7. Sub zero grade, București, Editura Arta Grafică, 1994 (postum) Impresii de călătorie • Al optzeci și doilea, București: Editura pentru Literatură, 1966 (despre o călătorie pe ocean cu traulerul „Constanța”) • Oglinda retrovizoare, 1970 (despre Italia) • La nord de noi înșine, București: Editura Eminescu, 1979 • Frumoasa adormită, București: Editura Eminescu, 1981 (despre Statele Unite ale Americii) Traduceri A tradus singur sau în colaborare din: Aleksandr Bek, Charles Darwin, Aleksandr Fadeev, Ivan Goncearov, I. Listenov, N. Nikitin, L. Platov, Boleslaw Prus, Anatoli Rîbakov, Tihon Semușkin, Manaf Suleimanov, Aleksei Nikolaevici Tolstoi, Jules Verne, Vitali Zakrutkin, Antonín Zápotocký. MUZICĂ La împlinirea a 227 ani de la naşterea compozitorului Karl Maria von Weber vă prezint 10 dintre lucrările sale: 1. Ouverture dOberon: youtu.be/WYr8WTg4lD8; 2. Symphony No. 1 in C major, J. 50: youtu.be/gUahGVzVZF8; 3. Concertino, Op. 45 for Horn and Orchestra: youtu.be/j9s0jZ1U5BY; 4. Der Freischütz ouverture: youtu.be/QAgjGeML0cE; 5. Jägerchor / Hunters chorus(în ruseşte): youtu.be/UwVgu-BnTjs; 6. Clarinet Concertino, op. 26: youtu.be/tpNnU7zqoZY; 7. Sonate pour piano no 2 op 39: youtu.be/2XyUqO4uJlw; 8. Invitation to the Dance for Piano: youtu.be/fE7ckOTULGk; 9. Piano Sonata No. 3 in D minor, Op. 49, J. 206: youtu.be/GodtLHHWKgg; 10. Trio for cello, flute and piano G minor: youtu.be/isv-rSX1hfE. FILM 1. Tudor: youtu.be/CVTAUZvLr6c; 2. Adio,draga Nela - Film FULL (1972): youtu.be/I4p7SncsX1w; 3. Pe malul stang al Dunarii albastre (1983): youtu.be/-eWO2aLvsgg; 4. La rascrucea marilor furtuni (1980) - film complet: youtu.be/ku65KfAsPwk; 5. Vlad Tepes: youtu.be/dmi-FvTlfvk; 6. Toate pânzele sus – serial de televiziune: Toate pânzele sus Episodul 1: youtu.be/QKTIkYfprAE; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 2: youtu.be/IGXLK_lYP04; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 3: youtu.be/fKxPq2jBd-U; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 4: youtube/watch?v=n7Oekuy8IGU&feature=share&list=PL6R_fhS7y85zYQzTCfohOm0yaprDA-kgo; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 5: youtu.be/jbohA_pXbnA; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 6: youtu.be/b8JdyaMLmIo; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 7: youtu.be/UWpCNdn8F-o; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 8: youtu.be/8BPcxhs6a9o; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 9: youtu.be/Z9DhUNZJE18; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 10: youtu.be/3WzKIllXwvQ; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 11: youtu.be/cBEE3V0vIrw; Toate Panzele Sus ( 1976 ) - Episodul 12: youtu.be/NLbLtB_9GTI; ARTĂ CULINARĂ REŢETE DE POST PENTRU ASTĂZI A. PLĂCINTE, GUSTĂRI Ştrudel cu orez e 1 cană cu orez e 2 cepe e 1 morcov e 50 g margarină e câteva frunze de mentă e 1 vârf de cuţit de praf de nucşoară e ulei PENTRU ALUAT: e făină cât cuprinde e 150 mI ulei e 150 mI apă e 1 linguriţă cu sare Amestecă uleiul cu apa şi sarea. Frământă adăugând făină până obţii un aluat potrivit de moale. lasă să se odihnească la temperatura camerei 15 minute. Taie ceapa mărunt şi căleşte-o în ulei împreună cu morcovul tăiat cubuleţe. Adaugă orezul, iar după câteva minute, acoperă cu apă şi presară un praf de sare. După ce a fiert orezul, opreşte focul şi adaugă nucşoara şi menta tocată fin. Întinde din aluat două foi şi unge-le cu margarină. Pune în marginea foii umplutura şi rulează cu mare grijă. Aşază totul într -o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu hârtie de copt şi lasă la cuptor, la foc moderat, 20 de minute. B. SALATE Salată de morcovi • 400 g morcovi; • 1 măr; • Zeama de la o lămâie; • 2 – 3 linguri suc de portocale; • Coajă de lămâie şi portocală Se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii şi mărul şi se amestecă cu celelalte ingrediente. Se ţine la frigider înainte de a fi consumată. C. SOSURI Sos cu muştar Într-o ceaşcă de sos alb se amestecă bine o lingură de muştar. Se încălzeşte sosul fără a se lăsa să fiarbă. D. BORŞURI, SUPE, CRÈME DE LEGUME Cremă de zarzavat • 3 morcovi; • 3 rădăcini pătrunjel; • 3 ţeline mici; • 3 fire praz (partea albă); • 6 cartofi; • 6 bucheţele conopidă; • 3 linguri margarină; • Mărar; • Pătrunjel; • Sare; • Piper măcinat Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se fierb în apă cu sare. După ce fierb foarte bine se dau prin sită şi se adaugă zeama care s-a scurs de la fiert. Margarina, verdeaţa, sarea şi piperul se adaugă înainte de a se servi. Se serveşte cu crutoane. E. MÂNCĂRURI Ghiveci • 1 kg cartofi tăiaţi felii subţiri; • ½ kg dovlecei curăţaţi şi tăiaţi rondele; • ¼ kg bame; • 1 ½ ceaşcă ulei; • 3 – 4 cepe tăiate solzi; • 1 legatură mărar; • 1 legatură pătrunjel; • 4 – 5 roşii date pe răzătoare; • Sare; • Piper • 5 – 6 caţei de usturoi Se curăţă, se taie zarzavaturile şi se aşază straturi alternative în formă, presărând sare şi piper după fiecare strat. Ceapa se căleşte bine în ulei, se adaugă roşiile, usturoiul şi se toarnă peste zarzavaturi. Deasupra se pun 2 – 3 roşii tăiate felii şi restul de verdeaţă. Se dă la cuptor la foc potrivit aproximativ o oră. F. DULCIURI Chec cu cacao • ¾ ceaşcă ulei; • 2 ceşti zahăr; • 2 ceşti apă rece; • 3 linguri oţet; • 6 linguri cacao; • 1 linguriţă sare; • 2 plicuri vanilie; • 3 ceşti făină; • 2 linguriţe bicarbonat; • 1 linguriţă praf de copt Se bate uleiul cu zahărul, se adaugă oţetul, apa, vanilia, făina în care se amestecă bicarbonatul şi praful de copt. La sfârşit se adaugă sare şi cacao. Se răstoarnă compoziţia în tava unsă şi tapetată cu făină şi se dă la cuptor, la foc potrivit timp de 45 minute. Când este copt se pudrează cu zahăr. Mulţumesc pentru atenţia acordată paginii mele. Poţi reveni aici zilnic! Toate cele bune!
Posted on: Sun, 17 Nov 2013 14:37:19 +0000

© 2015