Aseara, dupa o plimbare de pe Bulevard pana la Obelisc, stand in - TopicsExpress



          

Aseara, dupa o plimbare de pe Bulevard pana la Obelisc, stand in pat si cugetand, m-am oprit asupra ideii de "Mici Dumnezei". Poate pentru unii nu este prea clar definit ce inseamna, dar va asigur ca deja v-ati si gandit la cateva personaje care aspira la acest statut. Ii poti gasi oriunde, de la seful de Alimentara din colt, maturatori stradali, femei de serviciu, functionari publici, profesori, doctori si pana la persoane asa-zis importante cum ar fi unii sefi de state, prim-ministri si sefi ai unor organizatii internationale importante. Toti sunt convinsi ca sunt niste ... Mici Dumnezei pe acest pamant. Sau cel putin le place sa creada asta... Marea majoritate dintre acestia se "molipsesc" de credinta asta cand au ocazia sa ia prima decizie. Altii chiar se cred asa de la varsta cand se joaca cu masinute si papusi la care pot scoate, fara a fi certati, rotite si ochi... ca acolo nu se poate vorbi de lipsa banilor sau de o educatie corecta din partea parintilor acestora. In general prima scanteiere a ideii de Mic Dumnezeu apare cand personajele in cauza au ocazia sa taie ceva, cum ar fi anumite produse din lista unui furnizor, accesul pe un hol pe care tocmai a dat cu teul si nu doreste sa apara din nou urme de pasi, tendinta de-a intreba ceva pentru a te lamuri intr-o situatie in care esti, initiativa unor elevi de-a pune intrebari suplimentare la lectie, sau, de ce nu, si aici ma opresc la acele persoane importante amintite la inceputul cugetarii mele, salarii, pensii si in general drepturi cetatenesti. Mai e o categorie speciala de Mici Dumnezei. Aia chiar taie la propriu si de regula sunt toba de carte, unii. Cu aia nu e bine sa te pui, sau sa-ti treaca prin minte cumva sa-i dai jos de pe piedestalul cladit cu grija si imaginatie, insotit de perioade lungi de rosaturi in coate, ochi impaienjeniti de-atata citit, minte sucita de-atata cafea si nicotina si, de cele mai multe ori, senzatia de durere cand ar da sa se aseze pe ceva. Pe aia ii bine sa-i lasi in pace, ca daca nu, de vei ajunge vreodata la mana lor (la figurat sau la propriu) amarnic vei regreta, fiind posibil ca acel regret sa fie si ultimul. Si mai este o categorie de Mici Dumnezei de care e bine sa nu te iei. Aia sunt popii. Astia se impart in doua categorii: boanghinele si duhovnicii. Si unii si altii au cam aceeasi menire, dar exista mari deosebiri intre ei. Primii iau si de pe viu si de pe mort. Cum si cat doresc ei. A doua categorie e mai ponderata, gandindu-se totusi la adevaratul Dumnezeu (in caz ca exista, cu toate ca personal ma cam indoiesc de lucrul asta...). Cam atat pentru astazi, cu promisiunea de-a dezvolta unele aspecte din cugetarea mea, in caz ca voi inregistra comentarii sau solicitari in acest sens. O zi buna va doresc !
Posted on: Tue, 06 Aug 2013 06:45:23 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015