Așteptări, credințe, dezamăgiri Acum două zile am avut o experiență legată de sincronicitate. M-a bântuit o întrebare, legată de o experiență a mea, la care am primit răspuns într-un mod neașteptat: „…și eu mă pot înșela”. Aceste rânduri sunt o formă de mulțumire adresată celor două suflete, unul care prin bunăvoință și iubire a făcut ca experiența să devină realitate, iar celălalt, fără a ști, și-a adus contribuția la o înțelegere mai profundă a experienței mele. Mulțumesc tuturor celor ce-și experimentează viața și se exprimă liber, expunându-și propriile sentimente, emoții și gânduri fără a gândi vreo clipă că prin aceasta își pot afecta imaginea și integritatea. Ce înseamnă a avea așteptări? În general termenul a aștepta este interpretat prin: a prevedea, a conta pe ceva sau pe cineva, a avea o certitudine, a considera că ceva este probabil sau sigur, a spera. Deseori spunem: „aștept… ceva… pe cineva… o scrisoare… autobuzul”, această afirmație fiind acoperită de o promisiune, o înțelegere, sau de un program clar și cunoscut. Aceste așteptări se bazează pe încredere, pe faptul de a ști că se va împlini așteptarea noastră. Așteptările sunt perfect normale în lumea materială în care trăim, dar acestea sunt justificate doar în cazul în care, după cum spuneam, există o înțelegere în prealabil, un program deja cunoscut, altfel așteptarea este nerealistă și generatoare de emoții și sentimente contradictorii, pe care le percepem ca fiind negative. Când ne așteptăm la ceva, fără să existe o înțelegere prealabilă, așteptarea noastră se bazează doar pe credințe mentale care ne spun că cineva ar trebui să facă ceva, sau să aibă un comportament anume față de noi. De ce se întâmplă asta? Cauzele sunt multiple și sunt adânc ascunse în fiecare dintre noi, dar după cum spuneam, ne raportăm la ceea ce ne spune mintea, fără a verifica dacă așteptările ne sunt justificate sau nu. Este ușor observabil că acest model de așteptare, bazat pe credințe, ne afectează viața pe toate planurile de relaționare, fie că vorbim de relațiile intime, profesionale, sociale, sau de relația părinți-copii. Pentru o mai bună clarificare a acestor aspecte este necesar să avem în vedere și două dintre corpurile subtile umane, corpul emoțional și corpul mental. În esența sa omul este o ființă spirituală care pentru a se putea manifesta în planul material a avut nevoie de un liant, o legătură între cele două planuri. Astfel, spiritul și-a creat un suflet prin care să transmită informația în fizic, dar să o și primească. Sufletul, prin corpul mental și prin corpul emoțional reprezintă planul subtil al lumii materiale. Corpul cel mai apropiat de manifestarea noastră fizică, dar și cel care ne influențează cel mai mult este corpul emoţional. Toate evenimentele din viața noastră actuală și din cele trecute sunt înscrise în corpul emoţional, cea mai mare parte a lor fiind negative, deoarece în momentul desfășurării acelor experiențe am simțit și gândit negativ despre ele. Aceste amintiri au rămas înscrise sub forma de matrici emoționale, interacționând cu principalul analizor, corpul mental, ambele influențându-ne permanent și afectându-ne viața de zi cu zi. Toată această încărcătură ne face să reacționăm la evenimentele prezente raportându-ne la trecut, nemaifiind capabili să simțim prezentul așa cum este el în realitate. Corpul mental se ocupă în principal de culegerea informațiilor din mediu, captate prin simțurile corpului fizic, dar și de analiza acestora. Corpul mental mai este numit și micul eu, intelect sau memorie, din mental provin formele gânduri, sau credințele, fricile și ego-ul. Corpul mental este în primul rând memorie și după cum spuneam, tot ceea ce trăim în această viață sub forma experiențelor și a emoțiilor, dar și tot ceea ce am trăit în alte existențe, este înregistrat în memoria noastră, în mental. În concluzie, funcția corpului mental este aceea de a înregistra toate experiențele exterioare, dar și tot ceea ce am simțit la nivelul corpului emoțional și de a folosi toate aceste date la nevoie fără a judeca dacă sunt bune sau rele. Un alt rol al corpului mental este acela de a ne reaminti permanent că noi suntem ființe de lumină, doritoare de a trăi experiențe în iubire și armonie, dar uitând cine și ce suntem în fapt, ne-am lăsat conduși de minte, de memoriile experiențelor anterioare, considerând că acestea sunt realitatea. Crud, dar în baza a ceea ce ne transmite mintea a fi realitatea, decidem: „nu trebuie să se mai repete acest eveniment, deci nu îl voi uita”, rezultatul, un alt gând: „mi-e foarte teamă că voi suferi din nou dacă acest lucru se va repeta” și cu cât vom amplifica mai mult ceva, adică cu cât vom spune mai mult „nu trebuie”, sau „trebuie”, cu atât mai mult va crește această formă gând, devenind o credință de bază inconștientă. Există și alte tipuri de credințe care ne afectează viața, acestea ne sunt inserate de către familie, religie, educatori, atât în perioada copilăriei cât și a adolescenței… astfel ne construim adulți pe baza credințelor lor, adoptându-le fără a fi conștienți… noi, devenim ei… Mare parte dintre noi trăim sub imperiul propriilor credințe, în parte moștenite, în parte create de mintea noastră sub impuls emoțional afirmând: „păi e normal să cred așa, mi se întâmplă tot timpul asta”. Toți cred că au acea credință pentru că li se întâmplă acele lucruri, dar este exact invers, căci imediat ce lăsăm un gând să devină credință, acesta va deveni stăpânul nostru, împiedicând ființa noastră interioară să se exprime și să ne conducă. De ce în general ni se întâmplă exact lucrurile de care ne temem? Simplu, teama provine din credințele pe care le avem și mai mereu se va manifesta ceea ce credem, nu ceea ce dorim. De ce? Pentru că ne lăsăm mentalul să ne conducă, să ia el decizii, îi conferim puterea de a crea, dar cum mentalul nu este decât memorie, acesta nu ne va putea conduce decât bazându-se pe experiențele din trecut pe care le-a înregistrat. Mentalul poate doar să re-creeze aceleași și aceleași experiențe din trecut. Ce e de făcut? În primul rând să ne centrăm pe noi înșine prin a învăța să acceptăm – cu cât acceptăm mai greu un lucru, cu atât mai mult se va fixa acel lucru în noi și va deveni permanent, însă cu cât vom lăsa lucrurile să fie ceea ce sunt, cu atât mai repede lucrurile se vor mişca mai mult. Viața este un proces de transformare continuă, totul se mișcă, iar pentru a exista viață e nevoie de iubire. Permisiunea de a lăsa lucrurile să se întâmple este un principiu al iubirii. Centrarea pe noi înșine ne va permite să onorăm viața sub toate aspectele ei, ne va permite să ne manifestăm ca ființe de lumină conduse doar de iubire. Ființa centrată care se iubește și îi iubește pe ceilalți, își acordă dreptul și acordă celorlalți dreptul de a trăi o varietate de experiențe, fără culpabilitate. Nu există judecăți sau etichete într-o astfel de manifestare, ci doar constatare, fapt ce ne va permite să fim noi înșine și să trăim centrați. O altă modalitate de a fi centrați este aceea de a lăsa emoțiile să curgă. A lăsa emoțiile să curgă, nu înseamnă a încerca să le înțelegem și să le controlăm, ceea ce facem în mod obișnuit, ci doar să le simțim, să le trăim, fără a ne mai încărca cu ele. Putem produce această curgere fiind deschiși față de noi, exprimând ceea ce simțim și gândim față de toți cei de lângă noi. Acesta e un exercițiu simplu și totuși complicat de credința generală că exprimarea emoțiilor este un tabu. Căutați să fiți voi, să vedeți ce și cât vă aparține din ceea ce credeți, conștientizați-vă și observați-vă fricile deoarece fiecare credință este creată și întreținută de una sau mai multe frici. Negarea a ceea ce simțim ne conduce în întuneric. Neexprimarea a ceea ce simțim, gândim și dorim ne proiectează ca pe niște umbre a propriei lumini, devenim marionete a propriei noastre minți. Trăiți exprimându-vă pe toate planurile vieții voastre, nu ostentativ și brutal, ci cu blândețe și cu bucuria împărtășirii experienței proprii, nu cerând ci oferind, acceptați darurile vieții și experiențele, fiți conștienți de relațiile voastre și de faptul că acestea sunt trepte în evoluția voastră. Fiți fericiți și trăiți în lumină!
Posted on: Sat, 14 Sep 2013 21:58:39 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015