CONTINUARE LA PRIMA PARChevron a anunţat SISTAREA explorării gazelor de şist în România pe parcursul acestui an In emisiunea Sinteza Zilei, Mihai Gâdea a discutat împreună cu invitaţii săi decizia companiei Chevron, care în urma emisiunilor Antenei 3 a anunţat oficial printr-un comunicat de presă sistarea activităţilor de exploatare a gazelor de şist pe parcursul acestui an. De asemenea, Chevron a anunţat că nu are nimic împotriva desecretizării contractului cu privire la exploatarea gazelor de şist. Cu alte cuvinte, nu Chevronul este vinovat în toate aceste probleme, ci puterea din România care, printre altele, nu doreşte desecretizarea contractului. Chevron va derula în acest an doar lucrări de explorare prin tehnologii convenţionale în judeţul Vaslui, iar în judeţul Constanţa singura activitate planificată pentru 2012 vizează realizarea unui studiu de fizică a pământului, după care grupul va decide dacă va fora o sondă de explorare standard, informează Mediafax. Directorul de ţară al Chevron pentru România, Tom Holst arată că grupul american va utiliza în România aceleaşi tehnici folosite pentru producţia de petrol şi gaze care au fost perfecţionate în cei peste 100 de ani în care România a produs petrol şi gaze, tehnologii care vor fi folosite pentru a se determina dacă ţara poate reduce substanţial importurile de gaze naturale. Dar fracţionarea hidraulică NU ESTE SPECIFICĂ exploatării zacămintelor de petrol si gaze . Prin introducerea apei in subteran, nu se urmăreşte altceva decât înlocuirea substanţei utile ( ţiţei dau gaz ) cu apă, pentru a nu provoca goluri subterane şi eventuale prăbuşiri. Se lucrează cu mică şi joasă presiune. În cazul fracţionării hidraulice su lucrează cu apa la circa 1000 atmosfere şi aceasta este agent mecanic de exploatare. În urma exploatării gazele le primim gratis sau la preţul pieţei ? Guvernul a aprobat, în 20 mar¬tie, trei hotărâri privind acordu¬ri¬le petroliere de con¬ce¬si¬une pentru explorare-dezvol¬ta¬re-exploatare în perimetrele EX – 18 Vama Veche, EX – 19 Adamclisi şi EX – 17 Costi¬neşti, încheiate între Agenţia Na¬ţio¬nală pentru Resurse Mi¬ne¬¬rale (ANMR) şi Chevron Româ¬nia Holding BV. Acordurile petroliere au fost aprobate după ce premierul Mihai Razvan Ungureanu s-a întâlnit cu oficialii Chevron la sediul Guvernului, discuţie la care a participat şi ambasadorul Statelor Unite. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial din 28 martie 2012. Actele normative (HG 188, 189 şi 190) au fost semnate de prim-ministrul Mihai-Răzvan Ungu¬rea¬nu. Au contrasemnat: preşedintele Agenţiei Naţio¬nale pentru Resurse Minerale (ANMR), Alexandru Pă¬truţi, mi¬nistrul Economiei, Comer¬ţu¬lui şi Me¬diu¬lui de Afaceri, Lucian-Ni¬co¬lae Bode, minis¬trul Me¬diului şi Pădurilor, Laszlo Bor¬bely, mi-nistrul Trans¬¬por¬turilor şi Infra¬struc¬turii, Ale¬xan¬dru Na¬za¬re şi ministrul Finanţelor Publi¬ce, Bog¬dan-Ale¬xandru Drăgoi. Prevederile acordurile de concesiune dintre concedentul ANMR şi concesionarul Che¬vron Româ¬nia Holding BV au fost incluse în anexele care fac parte integrantă din hotărâri. Respectivele anexe n-au fost publicate, fiind “clasificate potrivit legii”. Explorarea înseamnă o documentare. Exploatarea înseamnă metodă, productivitate, număr de angajaţi, program de lucru, substanţe periculoase folosite, timpul de exploatare( ani ), reguli de sănătate şi securitate, reguli de protecţia mediului, metode de aducere a mediului la starea iniţială la terminarea exploatării , e.t.c. Dezvoltarea se face în timpul exploatării prin continuarea fazei de explorare pentru care există avize prealabile. CUM SE POT DA AVIZE PENTRU FAZE DIFERITE ? ATENTIE Şi prospectarea devine periculoasă dacă în cazul prospectării se aplică metoda de exploatare ( fracturarea hidraulică ) atâta timp cât metoda nu este cunoscută şi recunoscută, privind efectele în timp. Se tot afirmă că americanii au făcut şi au dres şi ne dăm cu părerea numai asupra a ceeace bănim ci nu asupra a ce cunoaştem. SĂ NU SE UITE CĂ CEA MAI BUNĂ METODĂ DE ANALIZĂ ESTE METODA STATISTICĂ. Statistic s-a dovedit că METODA a avut efecte ecologice dezastroase, finalizate cu o amendă record din partea unei ţări în care a fost aplicată. Diferite cadre universitare, care dacă au un titlu academic cred că pot să î şi dea cu părerea teoretic despre orice şi să nu ţină cont de practicieni ! Din neştiinţă se amestecă metoda de inlocuire a produselor petroliere ( ţiţei sau gaz ) din goluri preexistente, cu apă , cu metoda în care apa este folosită ca agent mecanic de fisurare de fază a doua după ce în faza întâi s-a folosit explozivul. Această metodă a început să fie aplicată din 1990, pentru a grăbi acumularea de gaz şi forarea a unui număr mai mic de sonde. Gazul de şist este cunoscut de foarte mult timp şi geologi l-au pus în evidenţă, dar la începu s-a exploatat prin forarea a unui număr foarte mare de sonde până in zona de şist cu gaz , şi prin creerea de depresiune la gura sondei se capta gazul extras fără a deranja stratul geologic de şist. Daca domnii academicieni vor să dea o părere pertinentă, ar trebui să se facă simulări la scară pe modele fizice , iar simulările să cuprindă cel puţin 1000 de fracturări, pentru a se pune în evidenţă efectele induse. În mediul academic se spune că metoda este perfectă , dar mai sunt şi accidente nedorite. ACCIDENTELE DIN NATURĂ SE NUMESC GENOCID. DINOZAURI AU DISPĂRUT TOT DINTR-UN ACCIDENT Hărţile geologice sunt cunoscute demult ( TENDER şi FRANK TIMI Ş ) Resursele Romaniei, vandute agentilor care l-au spionat pe Ceausescu Statul roman tine la secret resursele strategice, energetice, minereuri, apa potabila etc. Si atunci cum vin unii la punct ochit, punct lovit? Evident, prin spionaj! Secrete sau nu, cine trebuie sa afle, afla unde sa se bage In timp ce specialisti, profesori si doctori docenti apar la televizor si sustin ca „Dobrogea este o regiune mai degraba arida”, cei vechi, de pe vremea lui Ceausescu, au alte informatii. Lacurile subterane din Dobrogea Fracturarea sisturilor poate cauza si deteriorarea putului de extragere Ca nu degeaba n-a exploatat Ceausescu aurul de la Rosia Montana, gazele de sist din Dobrogea si alte resurse la mare pret acum, ca si atunci. Cu apa contaminata de la robinet poti face focul in soba Geologii din vremea lui Ceausescu descoperisera imensele lacuri de apa subterana din subsolul dobrogean, din care deja au inceput a se alimenta cateva localitati. Si din care s-ar putea alimenta in viitor intreaga populatie a Dobrogei, poate si o parte a Capitalei. Lacuri care risca sa fie contaminate de exploatarea gazelor de sist, care, cica, ar asigura o oarecare autonomie energetica Romaniei pentru vreo 15 ani. Mare strategie, mare e gradina lui Dumnezeu! Ultimele rapoarte despre penuria de apa potabila pe glob, apa din lacurile alea subterane va costa infinit mai mult decat „castigurile” obtinute din exploatarea gazului de sist. Cercetari cu grad de secretizare „000” Marian Rizea este unul dintre cei infierati ca „securist ceausist”. „Da. Eu sunt un fost securist si sunt de acord sa fiu anchetat public cu privire la tot ce am facut ca ofiter de informatii, inainte si dupa 1989!”, spune acesta. „De 22 de ani se vrea deconspirarea fostilor securisti, doar pentru ca, in subsidiar, sa fie protejati tradatorii de neam si de tara.” Pentru ca fostii securisti au fost implicati in actiuni din cele pe care vi le prezentam in continuare, un extras dintr-o scrisoare a lui Marian Rizea catre un prieten, referitor la naucitoarele „privatizari” ghidonate de Mihai Razvan Ungureanu. „Romania si Polonia detin cele mai mari zacaminte de gaze de sist din Europa. Prin anii 1980, Institutul de Cercetari Petrol-Gaze din Campina, numarul 1 mondial, a avut niste teme de cercetare catalogate „000”. Adica strict secret! De doua dintre acestea, m-am ocupat personal. In arhive se gasesc dovezi despre rezultate, specialistii implicati, actiuni ale esticilor si vesticilor etc. Dar si decizii ale mai marilor vremii care intelegeau riscurile pentru Romania daca se utilizeaza metoda de exploatare prin fracturare hidraulica in apropierea rezervoarelor de apa subterana descoperite sau a altor zone protejate. Prin 1983-1985, un dr. ing. geolog, de mare talie stiintifica, de la Centrala Gazului Metan Medias, a abordat in teza sa de doctorat, intr-un capitol secret, problematica exploatarii gazelor de sist. Acesta atragea atentia asupra pericolului pe care-l reprezinta fisurarea hidraulica! Spunea ca in Transilvania si in Dobrogea (in Marea Neagra se descoperisera deja zacaminte de gaz de sist) sunt cateva rezervoare de apa potabila subterana!” Spionul din 1987 s-a intors acum ca „investitor” „Teza acelui dr. ing. geolog a fost copiata de o tipa si vanduta unuia care emigrase in RFG in 1980”, scrie Marian Rizea. „I-am prins la granita, cu multe materiale, o poveste impresionanta, cu masuri peste masuri. Am avut multe zile si nopti de alergatura, nesomn si zbucium! Ceausescu a rumegat mult problema, in 1987, si nu s-au luat masurile cerute de legea de atunci, pentru tradare, spionaj, subminare etc. Generalii Vlad, Macri, Mot si alti doi erau la curent cu afacerea, dar nu puteau trece peste hotararea partidului . S-au hotarat sa nu fie deranjati nemtii! Dupa 1989, acel individ, cu initialele M.F., reprezentant al unor firme germane, engleze, americane, franceze, canadiene si chiar rusesti, a revenit in Romania si s-a pus pe afaceri. Sub nasul nostru, al celor din servicii, care cunosteam povestea, a pus la cale distrugerea cercetarii romanesti in petrol si gaze si minerit. Multi specialisti de la institutele din Campina, Medias si chiar PETROSTAR Ploiesti au emigrat in Canada. M.F. s-a implicat in privatizarea PETROM, a distributiei de gaze, iar acum incearca ROMGAZ si TRANS-GAZ. Legiuitorii actuali ar trebui sa desecretizeze toate acele dosare ale fostei securitati, care se refera la apararea intereselor Romaniei, sa stie tot romanul cine il fura pe fata si il zdrobeste zi de zi!” Orice alt comentariu este de prisos. Comentati si cititi aici: enational.ro/romania-mea/resursele-romaniei-vandute-agentilor-care-l-au-spionat-pe-ceausescu-143424.html/#ixzz2FIz6neeY CONSUMUL DE APA-FRACTIONARE HIDRAULICA Pentru o singură fază de fracționare se folosesc între 9000 și 29.000 de metri cubi de apă pe puț (cu multiple puțuri pentru o exploatare). Cantitățile enorme de apă folosite trebuie luate de undeva (cu presiunile aferente asupra ecosistemului și asupra comunităților din jur). În Dobrogea, cele mai apropiate surse de apă se găsesc în pânza freatică şi în apele de suprafaţă, lacuri, Dunăre , canal etc. Cantitatea de gaze estimată care poate fi obţinută prin această metodă, în Dobrogea, este de cca. 30 - 35 miliarde de metri cubi. 10.8 miliarde lei reprezintă veniturile maxime estimate care ar reveni Bugetului de Stat, de-a lungul unei perioade de cca 15- 20 de ani. Pentru exploatarea prin metoda folosită de Chevron, volumul de gaze trebuie înlocuit în subteran cu înlocuitorul sub presiune, adică apă. Cel puţin 25 de miliarde de metri cubi! La ora actuală, preţul apei livrate către consumatori este de 3,72 lei (cu TVA) pe metrul cub. Cantitatea de cca 20-25 de miliarde mc de apă dulce reprezintă rezerva de apă pentru consumul populaţiei pe următorii 25 de ani. Valorificarea acestora ar aduce venituri statului român, prin societăţile de distribuire, proprietate publică, cât şi prin impozitele directe, de cel puţin 86 de miliarde de lei, respectiv de circa 20 miliarde de euro. Veniturile la Bugetul Statului vor fi cel puţin de 5 ori mai mari şi... sigure, faţă de promisiunile Chevron şi a celor infiltraţi în actuala guvernare, care le promovează interesele. Cel mai grav este ca am putea fi penalizati ( daune ) de catre statele din aval pentru ca le distrugem rezerva de apa potabila. Alte potenţiale prejudicii şi mai grave, care se vor produce pe lângă impactul produs de infiltrările în apă, ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol, fracționarea hidraulică implică o infrastructură extinsă (cu tot felul de rezervoare, sonde, puțuri, utilaje, camioane, drumuri) care nu se poate dezvolta, chiar dacă intenția există, într-un mod care respectă peisajul și mediul înconjurător. Foarte curând vom avea parte de zone curățate de vegetație și în general de orice viață, bătucite de camioane și utilaje de construcții. Drumurile, şoselele amărâte din Dobrogea pe care actuala guvernare şi cele precedente s-au scremut să le „construiască"cu echivalentul greutăţi în aur a asfaltului vor dispărea repede în urma volumului uriaş de utilaje şi substanţe transportate în cei cca 6-7 ani de exploatare. - adancimea de forare cuprinsa intre 1.000 si 3.000 metri - 6 puturi de foraj pe 1 Km2 - presiune 1000 atm - 60.000.000 litri = 60.000 m3 apa contaminata la fiecare lovitura ( fracturare ) - pentru fiecare forare pe 1 Km2 se fac 4 fracturari ( vom adopta o medie de 3 ) - recuperarea apei din subteran ( apa este agent transportator pentru gaz ) este cuprinsa intre 30 % si 50 % si trimisa in separator de gaz , iar apoi intr-un iaz de decantare Consum apa pe 1 Km 2 60.000.000 litri / fracturare X 3 fracturari = 180.000.000 litri apa contaminata 180.000 m3 apa contaminata Recuperare 30% -- 50% 180.000 m3 apa contaminata X 30 % --50% = 60.000 m3 si 90.000 m3 apa contaminata pe 1 Km2 care este trimisa intr-un iaz de decantare. La 75.000 m3 iaz mediu / 1 Km 2 si o adancime medie de 10 m ( un bloc de 3 etaje ) rezulta 7.500 m2 iaz pe Km2 exploatat. La un perimetru de 100 Km2 exploatati, rezulta un iaz sau mai multe , cu o suprafata echivalenta de 75.000 m2 ( 75 ha ) iaz de decantare. Obs: Aceste iazuri de decantare sunt adevarate bombe ecologice. Vara datorita evaporarii apelor contaminate si fenomenului numit ROUA va fi arsa toata vegetatia si urmari dezastroase si asupra animalelor. Alta influenta se va manifesta prin infiltrarea acestei ape contaminate in panza freatica, aflata la o adancime cuprinsa intre 10 m si 100 de metri. INFLUENTELE VOR APAREA LA 3-5 ANI DE LA INCEPEREA EXPLOATARII PRIN CRESTEREA SUPRAFETEI SI VOLUMULUI APEI CONTAMINATE DIN IAZURILE DE DECANTARE SI ATINGEREA PUNCTULUI CRITIC . Lucrari ecologice de urmarit - Cum se face impermeabilizarea iazului de decantare ??? - Cine asigura paza - Cat timp este necesara paza - Cum se face paza ??? - Cate iazuri de decantare vor fi pe perimetru de exploatare ??? - Care va fi capacitatea de stocare a iazului de decantare ??? - Unde vor fi amplasate ??? INTERVIU CU DAN SUCIU, PURTATORUL DE CUVANT AL GUVERNULUI. Actele normative prezente privind licenţele de explorare - dezvoltare - exploatare a perimetrelor concesionate companiei Chevron nu conţin formularea „gaze de şist”, întrucât trebuie văzut mai întâi ce tip de resurse ar putea exista în acele perimetre, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, într-un interviu acordat Agerpres. Recent, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune de explorare - dezvoltare - exploatare în trei perimetre din Dobrogea, pentru compania Chevron România, potrivit unor hotărâri publicate în Monitorul Oficial. Amenda de 18 miliarde dolari pentru poluarea junglei amazoniene Gigantul petrolier Chevron este obligat printr-o decizie a Curtii de Apel din Ecuador sa plateasca 18 miliarde de dolari despagubiri pentru poluarea din jungla amazoniana. Georgeta Ionescu, geolog, Institutul Verde: Am cerut desecretizarea contractelor privind gazele de şist! Aţi studiat problema exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Ce rămâne în urma unor asemenea exploatări? În primul rând este vorba despre o ocupare a unor spaţii imense; sonde, reţele de transport, drumuri auxiliare, iazuri şi conducte. Va fi puternic afectată biodiversitatea zonei, se vor face despăduriri acolo unde situaţia o va cere, habitatele vor fi fragmentate şi biodiversitatea afectată. În plus, dacă acest lucru se întâmplă în zona unor aşezări umane, se ivesc probleme suplimentare. Există de asemenea marile probleme generate de injectarea în subteran a unor cantităţi enorme de fluid, apă aditivată cu nisip şi o serie de substanţe toxice. Reprezentanţii Chevron spuneau că doar 0,5% din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice. Însă faceţi şi dumneavoastră calculul la 60.000 de litri care se injectează doar la o singură fracturare - iar la fiecare sondă procedeul se repetă de mai multe ori - şi veţi vedea câte tone de toxine vor rămâne în subsol şi la suprafaţă, căci, în medie, doar jumătate din fluid mai este recuperat după injectare. Dar şi ceea ce se recuperează în iazuri sau batale poate infesta solul. Asta s-a întâmplat deja în mai multe localităţi din Statele Unite. De asemenea, există pericolul infestării pânzei freatice, una dintre cele mai mari îngrijorări ale populaţiei din zonele în care se practică metoda fracţionării hidraulice. Mai avem şi un risc seismic asociat. Spre exemplu, în Oklahoma, unde se înregistrau până la 50 de seisme uşoare pe an, în 2010 când s-au amplast peste 100 de foraje, s-a ajuns la 1.000 de cutremure. Legătura dintre aceste cutremure şi fracturarea hidraulică a fost evidențiată de măsuratori, care arată că epicentrele acelor cutremure sunt exact în zonele de foraj. În Marea Britanie s-au suspendat temporar explorările după ce s-au înregistrat o serie de seisme în zona Blackpool, iar în Franţa s-a decis anult trecut interzicerea aceastei metode, deşi rezervele estimate de gaz de şist ale francezilor le depăşesc de zece ori pe cele ale României, Bulgariei şi Ungariei la un loc. Bulgarii, după un refuz iniţial, se pare că vor mai studia problema… Da, vom studia cu atenţie ce se întâmplă la vecini, căci problemele de mediu legate de pânzele freatice subterane, cel puţin cele din Dobrogea, vor trebui gestionate în comun. Avem apoi rezervaţii naturale, precum cea de la Mangalia, avem Adamclisi, situri arhelogice… foarte pervers gândită problema cu toate aceste amplasamente de explorare şi exploatare fără a se ţine cont de cultură, de turism, de istorie, de modul în care oamenii îşi rezolvă problemele curente. Dacă ţinem cont că în Dobrogea, alimentarea cu apă a localităţilor se face preponderent din subteran, apare un risc legat de alimentarea staţiunilor, de agricultură, de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea locală. Ce câştigăm în cel mai bun caz? Statele Unite, prin legea energiei, au acordat subvenţii importante, sau reduceri de redevenţe pentru exploatările de resurse prin metode neconvenţionale. Ei îşi permit acest tip de exploatare, pentru că au zone întinse nepopulate. La noi, dacă acceptăm acest lucru, redevenţe mici, iar apoi cumpărăm gazul la preţul pieţei, oricum nu rezolvăm nimic. Iar în urmă vor rămâne deşeuri toxice, zone pustiite şi migrări masive de populaţie. Oamenii tocmai de asta şi protestează la Bârlad: "Ne dorim apa curată, dorim să respirăm un aer curat, nu dorim să ne îmbolnăvim copiii!". Ce ar fi de făcut? Orientarea la nivelul statelor civilizate este una îndreptată spre valorificarea energiilor neconvenţionale. Rezervele de petrol, gaze şi cărbune sunt limitate şi se vor epuiza la un moment dat. În loc să dăm voie unor exploatări care presupun atâtea riscuri, ce facem noi? Amânăm inevitabilul, orientarea deciziei strategice a României, în sensul producerii de energie regenerabilă. Ne consumăm resursele pe care ne-am putea permite să le alocăm acestui sector. În general, statele responsabile adoptă deja asemenea decizii… Pe cale de consecinţă, rezultă că avem o conducere iresponsabilă!... Deciziile se iau gândindu-se doar un profit pe termen scurt, "hai să mai vindem ceva, hai să scoatem nişte bani rapid", dar nimeni nu se gândeşte la costurile sau la beneficiile pe termen lung. Dacă se pune în balanţă costul obţinerii gazelor din şist, ceea ce rămâne în urmă şi ce ar fi de făcut după, ajungem la concluzia că vom plăti un preț mult prea mare. Este regretabilă și teribila lipsă de comunicare între guvernanţii de azi şi cetăţenii acestei ţări. Nu ştim nici până la această oră ce cuprind licenţele, contractele de explorare şi exploatare a gazelor de şist, astfel încât să putem avea un tablou complet al riscurilor la care ne supunem. Am cerut oficial desecretizarea acestor contracte! Alte potenţiale prejudicii şi mai grave, care se vor produce pe lângă impactul produs de infiltrările în apă contaminata din iazurile de decantare , ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol, fracționarea hidraulică implică o infrastructură industriala extinsă (cu tot felul de rezervoare, sonde, puțuri, utilaje, camioane, drumuri tehnologice ) care nu se poate dezvolta fara a influenta pe termen mediu si lung mediul inconjurator , chiar dacă intenția există, într-un mod care respectă peisajul și mediul înconjurător. Foarte curând vom avea parte de zone curățate de vegetație și în general de orice viață, bătucite de camioane și utilaje de construcții. Drumurile, şoselele amărâte din Dobrogea pe care actuala guvernare şi cele precedente s-au scremut să le „construiască"cu echivalentul greutăţi în aur a asfaltului vor dispărea repede în urma volumului uriaş de utilaje şi substanţe transportate în cei cca 6-7 ani de exploatare, perioada după care au apărut efectele din subteran, în zonele exploatate prin această metodă. Exploatări de gaze de șist în statul american Colorado S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru - Snagov-Shabla ( Bulgaria ), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea. Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru - Snagov - Shabla ( Bulgaria ) - linie roşie groasă - s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea “România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-geşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti , de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile . “Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu. OBS: Explozii repetate in zona Limanu ( zona faliei tectonice Vidraru - Snagov-Shabla ( Bulgaria ), poate declansa in timpul explorarii sau exploatarii , a unui cutremur major in zona Dobrogei. CINE ISI ASUMA RISCUL ??? Pericolul din Marea Neagră, anunţat de Mărmureanu de acum doi ani Cutremurul de 4,8 grade înregistrat luni seară, în jurul orei 20.58, a zgâlţâit Dobrogea, fiind totodată un eveniment intens comentat de locuitorii zonei. Amintim că, potrivit Centrului Seismologic European-Mediteranean, cutremurul s-a produs în Marea Neagră, la o adâncime de doi kilometri şi a avut o magnitudine de 4,8. Seismul s-a produs la 63 de kilometri de oraşul Varna din Bulgaria, la 26 de kilometri de Kavarna (Bg.) şi la 236 de kilometri sud-est de Bucureşti. Revenind la comentariile postate de locuitorii Dobrogei pe diverse forumuri şi site-uri, teama de un cutremur şi mai puternic decât cel înregistrat luni este explicabilă atât prin prisma superstiţiilor legate de anul 2012, dar şi pe fondul anumitor declaraţii făcute, încă de acum doi ani, de directorul onorific al Institutului de Fizica a Pământului, Gheorghe Mărmureanu. Tot Mărmureanu declara, anul trecut, că de la această falie Şabla, Bulgaria, personal gândesc că sunt mari probleme, pentru că în Marea Neagră, la o adâncime de 400 şi ceva de metri şi până foarte adânc, există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric. Vă daţi seama ce înseamnă această scoatere afară, este un alt pericol... ceva mult mai periculos decât un val de tsunami însuşi, spunea Mărmureanu. Conform unor ipoteze pe această temă, o zonă tectonică din Bulgaria, care înaintează în mare cu 20-30 de kilometri, ar putea provoca inclusiv un tsunami! Cutremurul de luni nu este singurul înregistrat în Marea Neagră anul acesta, iar în ultimii ani au avut loc peste 50 de seisme, cel mai mare produs la Şabla înregistrând, conform Institutului de Fizica a Pământului, 7,3 grade. Un cutremur de magnitudinea 5,5 grade pe scara Richter, care s-a produs în trecut în Marea Neagră, în aceeaşi zonă mai-sus menţionată, s-a resimţit şi în Capitală. O LECTIE DE LA VARSOVIA Gazele de şist din Polonia: corupţie şi lobby vs interes naţional Rapoarte guvernamentale realizate în cooperare cu SUA care susţin interesele companiilor străine, lobby pentru o lege a redevenţelor cât mai defavorabilă statului, acuzaţii de mită la Ministerul Mediului pentru acordarea concesiunilor pentru câteva sute de euro sunt doar câteva fapte din istoria de un an a exploatării gazelor de şist în Polonia. Polonia deţine rezerve de gaze de şist care i-ar putea asigura independeţa energetică pentru 300 de ani, arăta un studiu din 2011 al Agenţiei pentru Administrarea Informaţiilor Energetice din Statele Unite, iar imediat companiile Chevron, Exxon Mobil si ConocoPhillips şi-au anunţat intenţia de a explora zăcămintele. Informaţii despre o rezervă imensă de gaze de şist în Polonia apăruseră în 2010, iar presa rusă anti-Kremlin suspecta chiar o implicare a Moscovei în accidentul de avion în urma căruia a murit preşedintele Lech Kaczynski, un promotor al politicii antiruse şi al independenţei energetice a Poloniei. Anul acesta însă, Institutul Geologic Naţional al Poloniei a lansat, împreună cu US Geological Survey (USGS), un raport guvernamental care infirmă optimismul legat de resursele de gaze. Polonia nu ar avea decât 1,9 trilioane de metri cubi de gaze, dintre care doar circa 500 de milioane sunt exploatabili ( 2,5 % din existent ) . Aceasta înseamnă doar 30 de ani de independenţă energetică. S-a arătat că studiul anterior a folosit date din perioada 1950-1990. Mai mult, noul studiu spune că rocile din Polonia sunt diferite de cele din Statele Unite şi ca va fi mult mai greu de extras aceste gaze cu tehnologia companiilor americane. Se vorbeşte apoi despre lipsa infrastructurii rutiere şi a celei de transport a gazelor, astfel încât costurile de extracţie vor fi mult mai mari decât se anticipase. Acelaşi studiu, postat pe site-ul Ministerului Mediului din Polonia, arată că din datele colectate de la puţurile forate până acum de compania 3Legs Resources Group (înregistrată în insula Man), s-a constatat că tehnica fracturării hidraulice nu poluează. Gazele de şist aduc beneficii înainte de a fi extrase Numai că studiul a fost facut cu acordul 3Legs Resources Group, nu mai puţin de şapte funcţionari din Ministerul Mediului au fost acuzati de luare de mita în procesul de acordare a concesiunilor pentru explorare şi exploatare, iar unul dintre autorii raportului, şeful departamentului de petrol şi gaze al Institutului de Geologie din Varşovia a demisionat şi a plecat în mediul privat imediat după publicarea documentului. În 2011, Ministerul Mediului a acordat 109 concesiuni, multe prin luare de mită. The Economist scrie cu surprindere despre preţul concesiunilor-o sută de euro, dar şi despre cel al mitelor, de doar câteva mii de euro. Presiuni pentru redevenţe cât mai mici Raportul care arată că rezervele de gaz sunt mult mai mici şi costurile de extracţie mult mai mari vine chiar în timp ce parlamentul polonez dezbate o nouă lege a redevenţelor, care se va aplica în 2015-2016. Interesul companiilor străine este ca acestea să fie cât mai mici, iar pentru aceasta fac un lobby puternic pentru a demonstra ca riscurile la care se expun sunt mari, la fel şi costurile. Opoziţia, Partidul Lege şi Justiţie (al lui Jaroslaw Kaczynski) cere introducerea unor redevente de 40% pentru gazele de şist. Platforma Civică, partidul liberal de la guvernare, este mult mai îngăduitor cu investitorii din SUA. Acum, Polonia taxeaza cu 21% profitul companiilor petroliere, iar viceministrul Mediului, Piotr Wozniak, spune că taxa va creşte foarte puţin “pentru că nu sunt suficiente companii, nu avem o industrie petrolieră în Polonia. Este interesul nostru să stimulăm venirea companiilor, nu sa o descurajăm”. Un guvern care vrea să stabilească regulile jocului Guvernul polonez incearca insa sa stabileasca el regulile jocului. La finalul lui 2011, ministrul Finanţelor a trimis marilor companii energetice controlate de stat o scrisoare prin care le cerea să creeze parteneriate şi să intre în domeniul exploatării gazelor de şist. În ianuarie, guvernul a decis să întrerupă negocierile dintre PKN-Orlen (companie controlată de stat) şi canadieii de la Encana, pentru a prioritiza parteneriatele interne. “Este o decizie motivată politic. Au companii străine care stau la coadă pentru a intra în parteneriate cu ei. Dar a fost luată decizia de a încerca să o facă cu companii poloneze”, spune un rerezentant al unei companii străine. “La început companiile străine s-au simţit bine primite, dar acum se vorbeşte despre companiile străine care vin să ne exploateze. Problema nu ţine de bani, ci de know-how. Companiile poloneze nu au experienţă în exploatarea gazelor de şist. Înteleg că este vorba despre propagandă politică şi de un semnal pentru Rusia, dar este un nonsens din punct de vedere al afacerii şi tehnologic”, spune nemulţumit un oficial al unei companii străine, citat de platts. Lucrurile au început să se vadă diferit. Exploatarea gazelor de şist în sudul litoralului: de la repetarea referendumului, la pasarea problemei în curtea Guvernului Ideea exploatării gazelor de şist trebuie tratată, în 2013, în mod pozitiv, raţional şi pe baze ştiinţifice, întrucât poate genera dezvoltare pentru România, sunt de părere ministrul Afacerilor Externe, constănţeanul Titus Corlăţean şi premierul României, Victor Ponta. Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist în trei perimetre din judeţul Constanţa, potrivit unor hotărâri de Guvern care a fost publicată pe 28 martie 2012 în Monitorul Oficial. Cele trei perimetre se află în sudul litoralului, în zonele Vama Veche (Limanu), Adamclisi şi Costineşti. Interesant este faptul că înainte de alegerile locale din 2012, oamenii din staţiunea Costineşti au ieşit în stradă pentru a-şi striga nemulţumirea faţă de guvernanţi şi faţă de firma care ar trebui să înceapă exploatările în zonă. Atunci constănţenii s-au declarat îngrijoraţi de efectele pe care le va avea exploaterea gazelor de şist. Oamenii se temeau că sănătatea lor şi turismul din zonă vor fi grav afectate, iar agricultorii pentru culturi. Specialiştii spun că metoda fracturării hidraulice, prin care se extrag gazele de şist, poate provoca alunecări de teren, contaminarea apei potabile şi chiar cutremure. Tot în 2012 a avut loc şi o consultare a populaţiei privind exploatarea gazelor de şist, prin fracturarea hidraulică a scoarei terestre, oamenii din sudul litoralului fiind chemaţi pe 9 decembrie la urne. Numai că referendumul nu a putut fi validat nici la Costineşti, nici la Limanu, dar nici la Mangalia, pentru că nu s-a îndeplinit procentul de participare de 50,1% din totalul populaiei cu drept de vot. La Mangalia mai erau necesare 2.000 de voturi, la Costineşti prezenţa la vot a fost de doar 49,7%, iar la Limanu doar 39,19% din locuitori au votat pentru instalarea platformelor pentru exploatarea gazelor de şist. Dacă în 2012 primarul din Costineşti, Traian Cristea, s-a alăturat protestatarilor şi spunea că nu va accepta exploatările din zonă, în 2013 crede că decizia privind gazele de şist îi aparţine în totalitate Guvernului. Eu am spus din capul locului că orice referendum desfăşurat la nivel de unitate teritorial administrative, cu peste 2000 de locuitori, nu va influenţa decizia Guvernului. Guvernul va decide ce se va întâmpla în cazul gazelor de şist. Noi nu facem parte din Guvern. Toată lumea spune că, în America, de când se exploatează gazele de şist, preţul la gaze a scăzut cu 40%, a declarat, pentru Replica, primarul staţiunii Costineşti, Traian Cristea. Nici primarul din Mangalia nu se mai declară împotriva gazelor de şist. Acum edilul susţine că are nevoie de timp pentru documentare, întrucât nu se pricepe la gazele de şist. Nu am văzut declaraţiile ministrului şi pentru un punct de vedere trebuie să mă documentez. La Mangalia a avut loc un referendum pe acest subiect, referendum care nu a trecut. Cetăţenii nu au fost interesaţi de acest subiect. Trebuie să mă documentez pentru a-i informa, prin intermediul presei, pe cetăţeni. Ei sunt influenţaţi de ceea ce voi declara şi tocmai de aceea trebuie să mă documentez. Sunt un profan. Nu mă pricep la gaze de şist, a spus primarul Mangaliei, Cristian Radu. Urdea vrea alt referendum În cazul primarului din Limanu, Iustin Urdea, lucrurile sunt clare. Administraţia locală a acţionat în instanţă Guvernul României, pentru anularea hotărârii de guvern care permite Chevron să exploreze/exploateze gazele de şist în zonă. Poate dânşii (Victor Ponta şi Titus Corlăţean -n.r.) sunt mai bine informaţi decât suntem noi. Cert este faptul că locuitorii din Limanu nu vor exploatarea gazelor de şist. Ei se tem pentru poluarea apei potabile. Am organizat un referendum care nu a fost validat, dar din cei care s-au prezentat la urne s-au pronunţat împotriva gazelor de şist. Sunt de acord că acest subiect să fie tratat raţional şi pe baze ştiinţifice, susţine primarul Urdea. Tot el spune că reprezentanţii Chevron nu au venit în zonă să vorbească cu oamenii, să le explice metedele de exploatare. Lumea aşteaptă să vină cineva şi să le explice cum stau lucrurile şi probabil că subiectul va fi privit cu alţi ochi. Dacă apa potabilă va fi în siguranţă şi mediul înconjurător nu va fi afectat, atunci nu vor exista probleme. Tehnologia de explorare şi exploatare include şi detonările de fracturare hidraulică. Acestea pot duce la un număr crescut de cutremure. În zona Shabla există o sensibilitate din punct de vedere al seismelor. Dacă diverse organizaţii nonguvernamentale au venit la Limanu, considerăm că în zonă să este necesară şi prezenţa celor de la Chevron, pentru a prezenta metodele ştiinţifice pe care intenţionează să le pună în practică, şi abia atunci se va putea trage o concluzie şi organiza un referendum. Abia după discuţiile cu Chevron putem discuta despre un referendum. Cel organizat în 2012 nu poate fi luat în considerare, pentru că nu au participat 50,1% . A fost şi sezonul ploios, a explicat primarul din Limanu. TE GAZELE DE SIST
Posted on: Thu, 25 Jul 2013 13:49:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015