CUM SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS Scuza cel mai des întâlnită la toţi cei care constată că nu se hrănesc sănătos, este timpul. Nu ai timp să mănânci de 5 ori pe zi, nu ai timp să găteşti, nu ai timp să faci piaţa şi asemenea motive pot continua la nesfârşit. Dar, de fapt, ce înseamnă să mănânci sănătos? Să mănânci la ore fixe? Să mănânci variat? Să nu faci excese? Să mănânci de mai multe ori pe zi? Un mod de a te hrăni sănătos, în mod cert, înseamnă toate acestea la un loc. Organismul tău are necesităţile lui, prin urmare nu ar putea exista regimul perfect, pe care să-l urmeze toată lumea. Mănâncă la ore fixe! Asta nu înseamnă neapărat să mănânci la minut, cu ochii pe ceas. Stomacul tău este educat şi îţi indică destul de precis când trebuie să mănânci. Ţi se face foame? Ce însemnă asta de fapt? Că sucurile gastrice au fost trimise în stomac, unde continuă procesul digestiv. Mai simplu, ai în sobă focul care arde lemnele. Dacă decizi că nu ai timp să pui lemne în sobă, adică să te hrăneşti, atunci stomacul tău va fi atacat de sucurile gastrice deja aflate în stomac. În timp, asta va duce la gastrită, apoi la ulcer. Mănâncă la ore fixe, dar cât anume? Nu face excese! Care crezi că este efortul pentru un zidar să care 100 de cărămizi dintr-o dată? Probabil imens. Dacă, prin absurd, este forţat, în final cade lat lângă stiva de cărămizi. Aşa şi stomacul tău va fi suprasolicitat dacă îi trimiţi cantităţi considerabile de mâncare. Simţul saţietăţii funcţionează doar dacă foamea este rezonabilă. Dacă ai o foame de lup, mănânci repede, nu mesteci cum trebuie şi atunci sigur vei depăşi cantitatea optimă de mâncare de care ai nevoie. Nu te saturi imediat ce ai luat primele trei îmbucături. Care este răspunsul stomacului tău la acest exces? Indigestia! Mănâncă încet! Festina lente! Grăbeşte-te încet la masă! Digestia începe în cavitatea bucală. Aici, sunt mărunţite alimentele şi se formează bolul alimentar. Mestecă încet fiecare îmbucătură, altfel stomacul va fi mai târziu suprasolicitat. Savurează mâncarea, pentru a stimula secreţia de sucuri gastrice. Acelaşi fel de mâncare repetat sigur nu îţi va mai trezi pofta. De aceea te sfătuiesc: Mănâncă variat! Mănâncă alimente diverse la o singură masă, gătite, dar şi crudităţi. Mâncarea diversificată asigură nutrienţii necesari corpului. Crudităţile aduc în organism vitaminele. În procesul de gătire, acestea sunt distruse sub acţiunea focului. Cu un curcubeu în farfurie, nu numai că îţi va creşte brusc pofta de mâncare, dar organismul îţi va transmite mesajul că ceea ce vezi acolo este sănătos pentru tine. Mănâncă de mai multe ori pe zi! În mod natural, îţi este foame de mai multe ori pe zi. În cazul aceasta, de ce nu mănânci de mai multe ori pe zi? Dacă vei mânca în mod obişnuit atunci când îţi este cu adevărat foame, nu vei mai fi nevoit să mănânci în exces, mai ales seara. O masă bogată seara târziu chiar nu ajută cu nimic organismul. La finalul unei zile, când toate organele au nevoie de repaus, nu faci altceva decât să le pui la treabă. În acest caz, mintea este departe de a se înţelege armonios cu restul corpului. Şi dacă totuşi mănânci, vei avea parte de efectul bumerangului. Energia produsă nu te va lăsa să te odihneşti. Prin urmare, vei avea fie o insomnie teribilă, fie un somn agitat. Concluzie: Modul în care te hrăneşti depinde numai de tine, poate fi proiectul tău zilnic. „Nu am timp”, nu este o scuză suficient de bună pentru a nu avea grijă de corpul tău. Dacă nu ai timp să mănânci corect, vei fi forţat mai târziu să ai timp să te tratezi de nenumărate boli. Sau, după cum spune înţelepciunea populară: „Capul face, capul trage”. = = == = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = EŞTI CEEA CE MĂNÂNCI O intuiţie uimitoare a generaţiilor trecute este acum confirmata de ştiinţele nutriţioniste. Acestea au arătat că ceea ce s-a numit cândva doctrina semnăturilor era în mod uimitor foarte corect. Acum, ştiinţa afirmă că mâncarea integrală are un tipar care se aseamănă cu un organ din corp sau cu o funcţie fiziologica şi că acest tipar acţionează ca un semnal, în funcţie de beneficiul pe care mâncarea îl oferă consumatorului. Iată o scurtă listă de exemple de semnături ale hranei integrale: O felie de morcov se aseamănă cu ochiul uman. Pupila, irisul şi liniile radiale arată exact ca ochiul uman şi ştiinţa demonstrează că morcovii măresc considerabil fluxul sanguin către ochi. O roşie are 4 compartimente şi este roşie. Inima este roşie şi are 4 camere. Toate studiile arata că roşiile sunt într-adevăr hrană pură pentru inimă şi sânge. Strugurii atârnă într-un ciorchine de forma unei inimi. Fiecare bob arată ca o celulă a sângelui şi cercetările de arată că strugurii sunt o hrană revitalizantă substanţială pentru inimă şi sânge. O nucă arată ca un mic creier, cu o emisfera dreaptă şi una stângă: creierul mare deasupra şi cerebelul în partea de jos. Chiar şi încreţiturile unui miez de nucă arată ca neocortexul. Şi acum ştim că nucile ne ajută să dezvoltam peste trei duzini de transmiţători neuronali, importanţi în buna funcţionare a creierului. Boabele de fasole ajută la menţinerea funcţiei rinichilor şi, da, arată exact ca şi rinichii umani. Ţelina, păstârnacul, rubarba şi alte legume arată exact ca oasele. Aceste alimente ţintesc în mod special duritatea oaselor. Oasele sunt 23% sodiu, iar aceste alimente au 23% sodiu. Dacă nu aducem destul sodiu prin alimentaţie, organismul şi-l extrage din oase, făcându-le friabile. Aceste alimente completează nevoile scheletului nostru. Vinetele, fructele de avocado şi perele ţintesc buna funcţionare a uterului şi cervixului femeii şi arată exact ca aceste organe. Studiile arată că, dacă o femeie mănâncă un avocado pe săptămână, acesta îi echilibrează hormonii, o scapă de kilogramele în plus acumulate în urma naşterii şi previne cancerul cervical. Şi, ce coincidenţă! Îi ia exact nouă luni fructului să se dezvolte de la nivelul de floare până la cel de fruct copt. Sunt peste 14 000 de constituenţi de nutriţie în fiecare dintre aceste plante. Smochinele sunt pline de seminţe şi atârnă două câte două pe ram. Ele cresc motilitatea spermei masculine şi numărul de spermatozoizi, astfel încât tratează sterilitatea masculină. Cartofii dulci arată precum pancreasul şi chiar echilibrează indexul glicemic la diabetici. Măslinele participă la sănătatea şi buna funcţionare a ovarelor. Grepfrutul, portocalele şi alte citrice arată exact ca glandele mamare ale femeii şi contribuie la sănătatea sânilor şi la mişcarea limfei înspre şi dinspre sâni. Ceapa arată ca celulele organismului uman. Cercetările arată că ceapa ajută la curăţarea deşeurilor din celule. Ea provoacă lacrimi, care spală straturile epiteliale ale ochilor. ATENŢIE! Nu introduceţi recipiente de plastic în cuptorul cu microunde! Nu congelaţi apa! Nu puneţi în microunde recipiente cu capace de plastic! Dioxina este o substanţă care produce cancer, în special la sâni. Este extrem de toxică pentru celulele corpului. Dioxina este eliberată din plasticul sticlelor cu apă introduse la congelator. Nu trebuie să se încălzească mâncarea la cuptorul cu microunde în vase de plastic. Este vorba mai ales de mâncarea ce conţine grăsime. Combinaţia dintre grăsime, temperaturi mari şi plastic eliberează în mâncare dioxină, care ajunge în cele din urmă în celulele noastre. Este recomandată folosirea de vase de sticlă sau ceramică pentru a încălzi mâncarea. Se obţin aceleaşi rezultate, dar fără dioxină. În principiu, hârtia nu este dăunătoare, dar nu se ştie ce mai conţine ea. Multe fast-food-uri au renunţat la recipientele din spumă poliuretanică, folosind hârtia. Eliberarea dioxinei a fost motivul. S-a subliniat că acelaşi efect negativ îl are şi acoperirea vaselor cu capace de plastic în vederea gătirii în cuptorul cu microunde. În acest caz, este indicată folosirea unui şervet de hârtie. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = CELE MAI SĂNĂTOASE 100 DE ALIMENTE CARE ÎŢI PROTEJEAZĂ ORGANELE Nutriţioniştii germani au stabilit care sunt cele mai sănătoase o sută de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja ocolul lumii. În cazul legumelor şi fructelor, se recomandă ca acestea să fie consumate, pe cât se poate proaspete, preferabil crude. Plantele medicinale trebuie administrate sub formă de infuzii sau tincturi. Vă prezentăm mai jos lista acestor super-alimente. Piele/păr 1. Pepenele – are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii. 2. Iaurtul – are un conţinut ridicat de vitamina A; bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii. 3. Grâul - are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu, adică sănătate pentru piele, păr şi unghii. 4. Orzul – conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează. 5. Cimbrul – curăţă organismul şi redă strălucirea pielii. 6. Hreanul – regenerează părul, pielea şi unghiile, graţie substanţelor active conţinute. 7. Muştarul – reglează fluxul sanguin la nivelul pielii. Rinichi 8. Sfecla roşie – stimulează arderile celulare. 9. Vişinele – conţin potasiu, substanţă pe care rinichii o elimină din sânge când e în exces. 10. Castravetele – are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor. 11. Ţelina – protejează rinichii de virusuri. 12. Varza roşie – aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi. 13. Gulia – vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează. 14. Ridichea neagră – are proprietăţi de antibiotice naturale. 15. Varza murată – detoxifică întregul organism. 16. Hrişca – în medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet; e eficientă şi dacă suferiţi de hipertensiune arterială. 17. Pătrunjelul – deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii şi multă vitamina C. Oase 18. Migdalele – conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase. 19. Spanacul – asigură necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor. 20. Meiul – foarte bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii şi oasele şi le stimulează creşterea. 21. Secara – benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de vitamine şi oligoelemente, cum ar fi vitaminele din complexul B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc. 22. Seminţele de susan – sunt o sursă excelentă de calciu. Intestine/stomac 23. Tinctura de fenicul – protejează mucoasele intestinale. 24. Păstârnacul – stimulează digestia. 25. Mango – are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală. 26. Arpacaşul – aduce necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă. 27. Mărarul – ameliorează indigestia. 28. Soia – are proprietăţi anticancerigene. 29. Nucile – conţin o formă purificată de Omega-3, care reduce riscul de cancer al intestinelor. Ficat 30. Anghinarea – are proteine regenerative; acidul folic şi antioxidanţii previn bolile hepatice. 31. Sucul de ridiche – stimulează secreţia bilei. 32. Conopida – contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului. 33. Drojdia de bere – este o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul. 34. Năsturelul – conţine uleiuri bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului. 35. Păpădia – reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului. 36. Laptele – apără ficatul de diferite intoxicări. 37. Menta – uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor. 38. Carnea de iepure – degresează ficatul. 39. Carnea de vită şi de mânzat - conţine vitamina B, fier şi proteine de calitate. Creier 40. Lintea – conţine proteine, glucide şi lecitină, de care au nevoie celulele creierului. 41. Quinoa – bogată în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire. 42. Carnea de pasăre de curte – are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase. 43. Fasolea – creşte puterea de concentrare. 44. Oul – e o sursă de proteine; gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei. 45. Avocado – e un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia. 46. Bananele – au substanţe benefice pentru creier: glucoză, vitamine şi minerale. 47. Caisele – sunt un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii. 48. Stafidele – au mult zahăr natural (75%), resursă energetică pentru creier. 49. Perele – ajută circulaţia sanguină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea de lucru a creierului. 50. Mazărea – e bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare. 51. Salata verde – substanţele opiacee conţinute calmează sistemul nervos. Ochi 52. Castanul sălbatic – substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime. 53. Arnica – uleiurile sale esenţiale calmează inflamaţiile oculare. 54. Mesteacănul alb – vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor. 55. Limba de miel – are taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. 56. Rostopasca – este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi. 57. Gutuia – are pectină şi calciu şi e bună pentru alergii şi febra fânului. 58. Silurul – calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului. 59. Grăsimea de găină – împreună cu iarba de silur, face minuni aplicată ca unguent pe ochi. 60. Strugurii – aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne. 61. Pătlagina – taninurile sale tratează infecţiile oculare. 62. Căpşunile – ajută ochiul în timpul vederii nocturne. 63. Ţintaura – tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare. 64. Ananasul – conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator. 65. Rozmarinul – purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare. Inimă 66. Varza – are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sanguine. 67. Broccoli – previne ateroscleroza şi atacurile de cord, având calciu, fier şi caroten. 68. Ridichea – apără împotriva atacurilor de inimă. 69. Portocalele – conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge. 70. Morcovul – acidul folic şi bioflavonoidele acestei rădăcinoase protejează inima. 71. Peştele – acizii graşi Omega-3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri. 72. Ceapa – scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia. 73. Usturoiul – alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale. 74. Leurda – substanţele sale curăţă sângele de toxine. 75. Sparanghelul – asparagina conţinută curăţă cordul şi vasele mari de sânge. 76. Cicoarea – scade tensiunea arterială şi colesterolul şi curăţă sângele. 77. Uleiul de măsline – energizează cordul şi reduce colesterolul. 78. Somonul – e o sursă de acizi graşi Omega-3, care scad nivelul trigliceridelor din sânge. 79. Dovleacul – are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă. 80. Cartofii – protejează contra accidentelor cerebrovasculare. 81. Boiaua de ardei sau paprica – protejează inima şi vasele de sânge. 82. Roşiile – sunt diuretice eficiente şi normalizează tensiunea arterială. 83. Măslinele – reduc colesterolul rău şi tensiunea arterială. 84. Merele – conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular. 85. Fasolea neagră – o cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral, ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac. 86. Coacăzele – au cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E. 87. Zmeura – acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar. 88. Murele – sunt considerate fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului. 89. Socul – îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. 90. Piersicile – au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima. 91. Cireşele – împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu. 92. Rubarba – fortifică inima şi scade tensiunea arterială. 93. Grepfrutul – are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza. 94. Ciupercile Shiitake – reduc colesterolul. 95. Prunele – previn tromboza. 96. Curmalele – sunt bogate în fier, calciu şi potasiu; reduc tensiunea arterială şi protejează împotriva aterosclerozei. 97. Afinele – pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sanguine. 98. Ovăzul – are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare. 99. Porumbul – are vitamina D şi vitamina K. 100. Ardeiul iute – previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = CELE 11 ALIMENTE SĂNĂTOASE PE CARE NU LE CONSUMĂM DE OBICEI Nutriţionistul american Jonny Bowden a realizat o listă cu cele mai sănătoase alimente pe care oamenii ar trebui să le consume zilnic, dar nu o fac din diferite motive. Unul dintre acestea ar fi faptul că anumite produse, unele cu denumiri exotice, nu sunt comercializate în magazine. Reporterul ziarului The New York Times l-a rugat pe Jonny Bowden, autorul celebrei cărţi Cele mai sănătoase 150 de alimente de pe glob, să prezinte o listă prioritară cu alimentele cele mai sănătoase şi care, în acelaşi timp, sunt uşor de găsit în supermarketuri. Iată lista doctorului Jonny Bowden şi câteva informaţii despre compoziţia şi proprietăţile acestor alimente: 1) SFECLA ROŞIE – este o legumă foarte bogată în acid folic şi pigmenţi roşii naturali, cunoscuţi ca adversari redutabili în combaterea cancerului. De regulă, se consumă în stare crudă (salate) sau fiartă (în amestec cu hreanul). Originară din zona mediteraneană, sfecla roşie (Beta vulgaris), are un nivel caloric scăzut (40 kcal/100g). Este uşor digerabilă şi are un conţinut bogat în vitaminele A, B, C şi PP, potasiu, fier, calciu, proteine, hidraţi de carbon, zaharuri, glutamină. E deosebit de eficientă în viroze, hipertensiune, anemii, imunitate scăzută, nevroze, demineralizare, tuberculoză şi cancer, reglând în acelaşi timp funcţiile hepatice. E contraindicată în diabet, din cauza nivelului ridicat de zaharuri şi de glutamină. Frunzele de sfeclă roşie sunt şi ele deosebit de bogate în vitamine, fiind o sursă sigură de calciu şi fier natural. De reţinut că, prin conservare în oţet de mere, sfecla roşie se îmbogăţeşte în vitamine în procesul de fermentaţie (vitaminele B6, B12). 2) VARZA – este bogată în special în provitamina A, vitaminele C şi E şi în fibre, elemente care asigură sănătatea celulelor. Este o legumă foarte puţin calorică, având în jur de 25 de calorii la 100 de grame de produs. Glucidele, care furnizează o parte din calorii, sunt constituite în primul rând din pentosan, glucide parţial asimilabile. În afară de aceasta, varza mai conţine zaharoză, glucoză şi fructoză. Protidele, care completează aportul energetic al verzei, sunt prezente şi ele la un nivel ridicat. Bogăţia vitaminică a verzei trebuie subliniată, ea figurând printre legumele cu cel mai mare conţinut de vitamina C. Este de asemenea foarte bogată în vitamina E: 5 mg/100 de grame, ceea ce constituie un adevărat record pentru o legumă. Vitaminele din complexul B sunt şi ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adică cele care constituie grupa anticanceroasă. Un consum regulat de varză are efect în prevenirea cancerului de colon în special, a celui de stomac, dar şi de plămâni, esofag şi rect. Varza are proprietăţi dezinfectante şi cicatrizante la nivelul ţesuturilor, posedă o acţiune antiseptică pulmonară şi proprietăţi expectorante, este antidepresivă şi este recomandată în regimul pentru diabetici. De reţinut că şi celelalte legume din familia verzei (cruciferele) au, în general, aceleaşi proprietăţi vindecătoare. 3) SFECLA ELVEŢIANĂ (MANGOLD) – o legumă cu frunze verzi care protejează vederea şi care conţine vitamina K1. 4) SCORŢIŞOARA – ajută la menţinerea unui nivel sănătos al glicemiei şi al colesterolului. 5) SUCUL DE RODII – este o băutură populară în special în Orientul Mijlociu, care scade tensiunea arterială şi conţine foarte mulţi antioxidanţi. 6) PRUNELE USCATE (neafumate!) – sunt pline de antioxidanţi, extrem de bogate în glucide (fructoză şi levuloză), hidraţi de carbon, acizi organici, vitaminele A şi B, potasiu, calciu, fosfor, magneziu şi fier. Ele fortifică sistemul nervos, combat stările de oboseală, stimulează tranzitul intestinal, normalizează volumul ficatului (reduc hepatomegalia); iată de ce prunele sunt un aliment recomandat astenicilor, sportivilor, copiilor, persoanelor constipate, hepaticilor. În plus, puterea depurativa şi diuretică a prunelor le face utile persoanelor suferinde de reumatism, arterioscleroză şi celor cu intoxicaţii alimentare acute. 7) SEMINŢELE DE DOVLEAC – au un nivel ridicat al conţinutului de magneziu, zinc şi alte minerale. Sunt considerate de mare ajutor în eliminarea viermilor intestinali şi în stimularea activităţii rinichilor. Bolile de inimă asociate unor valori crescute ale colesterolului, bolile glandulare şi nervoase pot fi ameliorate cu ajutorul unei cure de seminţe de dovleac. 8) SARDINELE – dr. Bowden le numeşte „alimentul sănătos din conservă”, pentru că au un conţinut foarte mare de acizi graşi Omega-3 şi calciu, precum şi fier, magneziu, fosfor, zinc, mangan şi cupru şi, nu în ultimul rând, toată gama de vitamine B, precum şi vitamina D. Boli precum psoriazisul, poliartrita sau astmul bronşic răspund pozitiv la acest aliment. Studii ample au demonstrat că un consum regulat de peşte previne depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge, protejează organismul împotriva apariţiei bolilor cardiovasculare cum ar fi infarctul, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială sau tulburările de ritm cardiac. 9) TURMERICUL – (Curcuma longa), este o plantă ierboasă, de origine asiatică. Rădăcinile sale au un gust aromat, iute, fiind folosite ca mirodenie în bucătăria indiană. Rădăcinile de turmeric conţin ulei volatil, zinziberen şi un colorant galben, denumit curcumină. Turmericul este o plantă cu proprietăţi antiinflamatorii şi anticancerigene. Stimulează puternic secreţia bilei, având acţiune colagogă şi coleretică. Se consumă în combinaţie cu ouă fierte, în salate. 10) AFINELE CONGELATE – Chiar dacă procesul de îngheţare, ca şi cel de fierbere, pot degrada nutrienţii, aceste fructe se consumă de regulă în combinaţie cu iaurt. Cercetătorii afirmă că afinele îmbogăţesc performanţele intelectuale, în special capacitatea de memorare. 11) DOVLEACUL – este o legumă săracă în calorii, dar plină de fibre şi vitamina A, care reglează sistemul imunitar. Se consumă cu puţin unt, scorţişoară sau mieji de nucă. Jonny Bowden susţine că are mereu în bucătărie măcar două din aceste alimente: seminţe de dovleac, pe care le prăjeşte puţin şi le pune în salate şi afine congelate, pe care le consumă în amestec cu iaurt, lapte şi alte cereale, mai ales la micul dejun. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = 12 ALIMENTE PENTRU INIMA TA Alimente obişnuite te pot ajuta să ai o inima sănătoasă. Cea mai eficientă dietă pentru prevenirea bolilor de inimă e cea mediteraneană, compusă mai ales din peşte, cereale integrale şi ulei de măsline. Pline de Omega-3, fibre şi grăsimi benefice, cele 12 alimente prezentate mai jos vă vor ajuta să vă menţineţi inima în formă: 1. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, foarte sănătoase în dietă. Creşte colesterolul bun şi permite absorbţia carotenoizilor (betacarotenul şi licopenul), esenţiali pentru sănătatea inimii. 2. Spanacul crud conţine luteină, folaţi, potasiu şi fibre, care ajută inima să rămână sănătoasă. 3. Uleiul de măsline, plin de grăsimi mononesaturate, scade colesterolul rău şi reduce riscul de boli de inimă. Alegeţi uleiurile extravirgine sau virgine, pentru că acestea nu sunt procesate. 4. Migdalele şi nucile sunt o excelentă sursă de acizi graşi esenţiali Omega-3 şi grăsimi mono şi polinesaturate. 5. Fructele de pădure. Afinele, frăguţele, coacăzele, murele, cătina şi căpşunile sunt fructe cu proprietăţi antiinflamatoare, care reduc riscul de cancer sau de boli de inimă. Murele şi afinele sunt minunate pentru elasticitatea vaselor de sânge. 6. Leguminoasele – fasolea, lintea, soia, năutul, mazărea sunt legume cu un conţinut mare de fibre solubile, acizi graşi esenţiali Omega-3 şi calciu. 7. Seminţele de in şi cânepă conţin fibre şi acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6. Presăraţi peste cerealele integrale de la micul dejun un praf de seminţe măcinate. 8. Soia poate reduce colesterolul şi, deoarece conţine cantităţi reduse de grăsimi saturate, este o importantă sursă de proteină vegetală, necesară mai ales în dietele pentru sănătatea inimii. 9. Ovăzul. Începeţi ziua cu un castron aburind cu terci de ovăz, care este plin de acizi graşi Omega-3, folaţi şi potasiu. Acest superaliment bogat în fibre reduce nivelul colesterolului rău şi păstrează arterele curate. Adăugaţi la cereale felii de banană, pentru un supliment de fibre. 10. Peştele (somon, anşoa, hering, sardine, ton şi păstrăv). Bogat în acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6, reduce tensiunea arterială şi riscul de formare a cheagurilor de sânge. Cel puţin două porţii pe săptămână reduc riscul de infarct cu o treime. Acizii graşi esenţiali conţinuţi de aceşti peşti sunt materii grase pe care organismul uman nu le poate sintetiza şi de aceea ele trebuie procurate din alimentaţie. 11. Ardeiul iute previne creşterea zahărului din sânge, ceea ce este foarte important pentru sistemul cardiovascular. În plus, arde grăsimile şi elimină kilogramele nedorite. 12. Usturoiul. Bun pentru inimă, reduce colesterolul şi creşte imunitatea organismului. În plus, te apără de gripă şi de alte afecţiuni de sezon. Consumă-l zilnic în mâncăruri, salate sau chiar pe stomacul gol. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = 100 DE ALIMENTE FĂRĂ CALORII 1. Afine - normalizează glicemia şi au calorii negative. 2. Agar - este un gel extras dintr-o algă. Ajuns în organism, absoarbe lichidele şi îşi măreşte volumul, captând grăsimile şi zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grăsimi şi zaharuri. Cantitatea optimă este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe şi sosuri. 3. Alge marine - conţin multe fibre. 4. Ananas - conţine enzime care dizolvă grăsimile. 5. Anason - degresează organismul. 6. Andive - au calorii negative, stimulează secreţia biliară. 7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul. 8. Ardei iute - intensifică metabolismul. 9. Avocado - are proteine vegetale uşor digerabile. 10. Broccoli - are calorii negative. 11. Busuioc - degresează organismul, are calorii negative. 12. Caise - laxative, ajută digestia. 13. Cardamonul - este un condiment tradiţional indian. Câteva seminţe, luate cu 10 minute înainte de masă, stimulează digestia, iar puse în cafea neutralizează toxicitatea ei. 14. Carne de curcan - are puţine calorii şi puţine grăsimi. 15. Cartofi - se consumă fără grăsimi şi doar cu alte legume. 16. Castane - ard grăsimile. 17. Castravete - are calorii negative, elimină toxinele. 18. Căpşuni - elimină toxine din organism, au calorii negative. 19. Ceapă - degresează organismul, are calorii negative. 20. Chimen - reglează secreţia de enzime. 21. Cicoare - stimulează digestia. 22. Cimbru - degresează organismul. 23. Cireşe - sunt depurative. 24. Coacăze negre - reechilibrează metabolismul. 25. Coada-calului - elimină toxinele. 26. Conopidă - are calorii negative. 27. Coriandru - reduce balonarea. 28. Cresonul - se poate consuma ca salată, suc, supă sau pentru condimentarea cărnii şi a legumelor. Are efect antibiotic, fără a afecta flora stomacală, întăreşte sistemul imunitar, e un bun diuretic şi detoxifiant şi ajută la eliminarea grăsimii. Ceaiul e bun şi contra tusei. Atenţie, planta uscată îşi pierde puterile curative! 29. Cuişoare - au calorii negative. 30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva şi elimina grăsimile, iar pentru asta nu trebuie consumat în cantităţi mari, câteva frunze puse în mâncare sunt suficiente, însă trebuie folosite frecvent pentru ca efectul să fie vizibil. 31. Dovlecel - are calorii negative. 32. Fasole pătată - este purgativă. 33. Fasole verde - are calorii negative. 34. Ghimbir - intensifică metabolismul. 35. Ginseng - elimină toxinele. 36. Graham - are multe fibre. 37. Grepfrut - conţine enzime care dizolvă grăsimile. 38. Gulie - reglează nivelul glucozei. 39. Hrean - degresează organismul. 40. Kiwi - este puternic antioxidant. 41. Lămâie - degresează organismul, are calorii negative. 42. Lemn dulce - stimulează ficatul şi secreţia vezicii biliare şi îmbunătăţeşte digestia. Se foloseşte rădăcina şi se consumă ca ceai, infuzie: 2 linguriţe la o cană. Se bea după masă. Atenţie, măreşte fertilitatea, iar consumul pe o perioadă mai mare de câteva săptămâni poate duce la hipertensiune! 43. Izma - are efect răcoritor. 44. Mandarine - reduce indigestia. 45. Mango - are calorii negative 46. Măceşe - alungă oboseala. 47. Măcriş - este detoxifiant. 48. Mărar - degresează organismul, are calorii negative. 49. Mei - are multe fibre. 50. Mentă - are calorii negative, este diuretică. 51. Mere - au calorii negative. 52. Miere - scade pofta de mâncare. 53. Migdale - scad colesterolul. 54. Morcovi - au calorii negative. 55. Mure - sunt laxative. 56. Muşeţel - uşurează digestia. 57. Napi - diuretici, purifică sângele. 58. Nectarine - au puţine calorii. 59. Oregano - intensifică funcţiile hepatice. 60. Orez basmati - intensifică digestia, răcoritor. 61. Orez brun - intensifică digestia. 62. Orz - intensifică funcţiile hepatice. 63. Papaya - reglează glicemia. 64. Păducel - reduce aciditatea gastrică. 65. Păpădia - intensifică arderile. 66. Păstârnac - este diuretic. 67. Pătrunjel - are calorii negative, elimină grăsimea. 68. Pepene roşu - este diuretic. 69. Peşte - reduce colesterolul, are grăsimi bune. 70. Piper - degresează organismul. 71. Portocale - au calorii negative. 72. Ridichi - au calorii negative. 73. Rodii - scad colesterolul. 74. Rozmarin - este diuretic. 75. Roşii - degresează organismul 76. Salată verde - stimulează metabolismul. 77. Salvia - are calorii negative. 78. Schinduf - se consumă seminţele sau frunzele, pisate şi amestecate cu mâncare. Ajută la digestie şi scade nivelul colesterolului. Sub formă de ceai: 2 linguriţe la o cană cu apă; are efect antitusiv şi laxativ, se bea călduţ, după 3 ore de infuzare. 79. Scoici - reglează funcţia tiroidiană. 80. Scorţişoară - degresează organismul. 81. Secară - grăbeşte digestia intestinală. 82. Seminţe de dovleac - au efect de purificator intestinal. 83. Seminţe de floarea-soarelui - au grăsimi bune, nu îngraşă. 84. Seminţe de in - drenează intestinul. 85. Seminţe de susan - previn osteoporoza. 86. Sfecla - are calorii negative. 87. Şovârf - este tonic gastric. 88. Spanac - are calorii negative şi multe fibre. 89. Sparanghel - are calorii negative. 90. Şofran - accelerează metabolismul. 91. Tapioca - este un fel de făină obţinută din tuberculii maniocului, care ajută la scăderea colesterolului şi la reducerea stratului adipos. 92. Tarhon - dizolvă grăsimile. 93. Tofu - conţine fibre. 94.Ţelină - are calorii negative. 95. Urzică - e detoxifiantă şi laxativă 96. Usturoi - degresează organismul, are calorii negative. 97. Varză - este diuretică şi purgativă. 98. Varza chinezească - are calorii negative, este foarte săţioasă. 99. Varza de Bruxelles - are calorii negative. 100. Vinete - conţin multe fibre. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier „Hrana ingerată este divizată în trei părţi. Partea primară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenţi corporali. Partea subtilă devine hrană pentru minte.” Chandogya Upanishad VI.4.I) Dieta corectă este esenţa oricărui tratament naturist. Alimentele pe care le mâncăm pot amplifica, diminua sau chiar anula efectele altor terapii (chiar şi puterea vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Ştiinţa străveche, AYURVEDA, ajută fiecare fiinţă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potriveşte cel mai bine, precum şi tot ce este necesar din acest punct de vedere, pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre. Eşti ceea ce mănânci Dietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calităţile hranei, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem observa şi singuri, dacă suntem atenţi, că alimentele ne influenţează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este ştiut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuşi la manifestări de mânie, agresivitate sau alte emoţii negative „fierbinţi”. Medicina iniţiatică tradiţională AYURVEDA cunoaşte de mii de ani faptul că regimul carnivor supraîncălzeşte sângele, în timp ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm şi linişte, manifestate deseori chiar şi în condiţii de stres. Celebrul filozof iniţiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreţine în corpul persoanei respective o legătură invizibilă cu lumea animală şi cred că individul ar fi înspăimântat dacă şi-ar putea vedea culorile urâţite ale aurei sale (aură invizibilă ochilor obişnuiţi, dar care la ora actuală este parţial pusă în evidenţă graţie fotografiei Kirlian şi ecranelor cu dicianină), însoţit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat.” Anumite alimente induc rezonanţe planetare Fiecare aliment are o rezonanţă astrală predominantă, care favorizează inducerea unei întregi game de emoţii, sentimente, gânduri şi stări specifice vibraţiei planetare respective în fiinţa care îl consumă cu regularitate (minimum 30 de zile). Spre exemplu, fiinţelor care doresc să devină mai iubitoare, mai senzuale, mai „venusiene” le-ar fi de un real folos consumul preferenţial de grâu, mere, cireşe, caise, piersici. Celor care vor să-şi amplifice puterea de emisie mentală, strălucirea, autocontrolul sau alte calităţi „solare”, le recomandăm un regim alimentar compus din orez cu scorţişoară, nuci, anghinare, seminţe de floarea soarelui, măsline. Consumă mai ales hrană produsă în regiunea în care trăieşti Tradiţia milenară ayurvedică ne aduce la cunoştinţă rolul important în menţinerea sănătăţii pe care îl are consumul vegetalelor şi produselor lactate obţinute de la animalele care cresc în zona în care trăim. Este celebru printre gerontologi şi dieteticieni exemplul locuitorilor din zona Hunza din nordul Indiei, care reuşesc frecvent să depăşească venerabila vârstă de 100 de ani (putând şi procrea până la 80!) numai datorită consumului preferenţial de cereale nedecorticate, legume, fructe, ouă şi lapte – toate produse în regiunea lor. Odată în plus, a devenit evidentă în lumea medicală importanţa aplicării universale a principiilor acestui sistem multimilenar, care este medicina ayurvedică, la condiţiile de viaţă şi activitate din oricare parte a lumii. În ţara noastră, aceste aspecte sunt prezentate pe larg în cadrul cursului de AYURVEDA, organizat de ANM (Asociaţia Naţională pentru promovarea Medicinilor Neconvenţionale). De ce este important să combini corect alimentele? Unul dintre principiile ayurvedice de bază ale dieteticii se referă la combinarea corectă a alimentelor, atât în dieta generală, cât şi în cursul aceleiaşi mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscută astăzi de către nutriţioniştii moderni, care au redescoperit (validând astfel vechile învăţături ayurvedice) existenţa unor compatibilităţi, respectiv incompatibilităţi alimentare. La baza acestora stau două aspecte esenţiale. Primul aspect este cel al selectivităţii şi compatibilităţii secre-ţiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se efec-tuează în prezenţa unor enzime existente în secreţiile produse de glandele digestive. Compoziţia enzimatică a acestor secreţii este influenţată de natura alimentelor consumate. Spre exemplu, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creştere a concentraţiei de amilază în secreţiile salivară şi pancreatică (amilaza fiind enzima ce descompune amidonul). Al doilea aspect al compatibilităţii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate necesită timpi de digestie diferiţi: - Fructoza şi glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. În schimb, zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acţiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită. - Amidonul suferă întâi acţiunea amilazei salivare, iar apoi şi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influenţa maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel, digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesită şi mai multă „muncă” din partea organismului. - Grăsimile încetinesc digerarea oricăror alimente mâncate în cursul aceleiaşi mese. Astfel, proteinele „grase” (asociate cu grăsimi) sunt digerate mai lent decât proteinele „slabe” (neasociate cu grăsimi): brânza grasă se digeră mai lent ca brânza slabă. - Alimentele care conţin acizi necesită un timp de digestie prelungit, întrucât organismul trebuie în prealabil să-i neutralizeze. De exemplu, fructele acide (acre) se digeră mai lent decât cele semi-acide sau dulci. Legumele verzi se digeră destul de repede, întrucât nu au o concentraţie prea mare de proteine, lipide sau acizi. Iată câteva consideraţii în legătură cu unele asocieri alimentare: Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate Amidon + acizi Digestia amidonului (pâine, cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală, sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces. Prin urmare, nu se vor combina niciodată amidonoasele cu alimente de origine animală (lactate, carne, ouă) care toate sunt acide. Amidon + proteine Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest PH acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, trebuie evitată asocierea pâinii, cerealelor sau cartofilor cu lapte, brânză, iaurt, carne. Amidon + glucoză Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grăbiţi să asociaţi deci, cerealele cu fructe! Amidon + legume verzi Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului. Amidon + apă Atenţie! Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui, însă, să fie deja disponibilă în ţesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, graţie menţinerii unui echilibru hidric sănătos (minimum 1,5 litri/zi). Amidon + lapte Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului. În cazuri extreme, laptele mâncat cu pâine sau fulgi de cereale poate provoca chiar şi o indigestie. Proteine + grăsimi Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat ouăle prăjite, maionezele, carnea prăjită în ulei sau untură. Proteine + legume verzi Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz, dovlecei, ouă (nu maioneză, care are grăsimi provenite din ulei). Lipide + amidon Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fierţi, amestecaţi cu ulei sau unt uşor încălzit. Piureul de cartofi nu se va prepara cu adaos de lapte. Lipide + legume verzi Este o asociere foarte recomandată. Mâncaţi multe salate din crudităţi cu sos de ulei extravirgin. Lipide + Glucoză (fructoză) Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici şi folosirea ei ca substituent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu evitarea smântânii îndulcite sau a îngheţatei pe bază de smântână, cu fructe. = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =
Posted on: Fri, 04 Oct 2013 06:11:48 +0000
Trending Topics
© 2015