Cele mai cunoscute cafenele literare din Europa Vă invitsă cunoaştem câteva locuri unde scriitorii preferau să lucreze . Cafenele literare ! Faima unor scriitori foarte buni s-a transferat asupra cafenelelor unde lucrau adesea. Privită ca o enclavă, ca un spaţiu protector, cafeneaua este în interiorul oraşului, şi totuşi în afara lui, loc deschis şi închis în acelaşi timp, şi deţine o tradiţie şi o semnificaţie deosebite în lumea literară. Oare ar fi deplasat să numim cafeneaua o instituţie literară? Având în vedere statutul ei important în tradiţia culturală vieneză, statut care s-a resfrânt în aproape toată Europa, aş zice că nu. La începutul secolului XX, cafeneaua nu reprezenta doar un simplu local în care puteai să bei ceva, ci era un mic punct cosmopolit, concentrat, prin care circulau noutăţile politice şi sociale interne şi internaţionale. În autobiografia sa, Lumea de ieri, scriitorul austriac Stefan Zweig descrie cafeneaua vieneză ca spaţiu de stimulare intelectuală, unde fiecare client putea să stea cu orele şi să bea o cafea ieftină, să discute, să scrie, să joace cărţi, să primească poşta, să citească ziarele şi revistele vremii, pentru ca apoi să le comenteze împreună cu ceilalţi într-o atmosferă prietenoasă. Pentru scriitori în special, cafeneaua era un spaţiu unde se făcea schimb de idei, intelectualii relaxându-se şi instruindu-se în acelaşi timp. Cafenele de acest tip se găseau şi în Praga, Budapesta, Cracovia, Liov (Ucraina), precum şi în multe oraşe ale Imperiului Austro-Ungar şi ale Europei Occidentale. Dacă veţi dori vreodată să savuraţi o cafea în acelaşi loc ca Sartre, sperând să vă molipsiţi de vibraţie intelectuală, atunci luaţi aminte la lista de mai jos, care cuprinde cele mai cunoscute cafenele literare europene: •Cafe Slavia: punct de atracţie pentru artişti, scriitori, dar şi disidenţi ca Vaclav Havel, Kavarna Slavia a fost deschisă la sfârşitul secolului XIX, şi oferă vedere asupra Teatrului Naţional, Podului Carol, şi castelului din Praga. Atât Franz Kafka, la începutul secolului XX, cât şi Milan Kundera, în a doua sa jumătate, au frecventat această cafenea construită în stil Art Deco. Unde o poţi găsi? Pe Smetanovo nábřeží 2. Cafe Slavia •Cafe Montmartre: situată tot în Praga, şi poreclită Montik sau Monty, cafeneaua era adesea gazda primitoare a unora din cei mai importanţi scriitori ai Germaniei şi Cehoslovaciei, printre care Kafka, Eduard Bass şi Max Brod. Unde ? Řetězová 7. Cafe Slavia •Cafe Louvre: din nou o cafenea pragheză pe unde se perinda Kafka, dar şi Albert Einstein.Construită în stil Art Nouveau, aceasta se găseşte pe Národní 116/20. Cafe Slavia •Literaturnoye Cafe: cafeneaua literară a St. Petersburgului. Multe genii ruse şi-au băut tacticos cafeaua aici, inclusiv Dostoievski şii filozoful materialist Nikolai Cernişevski. De asemenea, se pare că ar fi ultima cafenea pe care Alexander Puşkin a vizitat-o înainte de a muri. Mâncărurile sale preferate sunt listate pe un meniu separat, printre care se numără ciupercile coapte şi supa de varză (nu comentăm gusturile culinare ale poetului rus). Adresa cafenelei: Nevsky Prospekt. Cafe Slavia •Antico Caffe Greco: fondată în 1760, lângă Treptele Spaniole, aceasta este una din cele mai faimoase cafenele ale Romei. Ce scriitori au savurat cafele aici? Lista este una destul de selectă şi îi cuprinde pe Lord Byron, Goethe, Stendhal, John Keats, Henrik Ibsen şi Hans Christian Andersen. Compozitorii Franz Lizst, Felix Mendelssohn şi Richard Wagner au onorat de asemenea cu prezenţa. Caffe Greco se găseşte pe Via Condotti 86, în Piazza di Spagna. •Caffe Pedrocchi: situată în Padova, Italia, şi construită în sec al XVIII-lea, Pedrocchi este una din cele mai masive cafenele din lume. A găzduit zâzania revoltelor din 1848 împotriva monarhiei austro-ungare, dar a constituit şi loc de relaxare pentru Lordul Byron, Stendhal şi scriitorul italian Dario Fo. Adresa: Via VIII Febbraio 15, 35122 Padova. •Les Deux Magots: cunoscut ca unul din localurile pariziene preferate ale lui Hemingway, această cafenea a avut printre clienţi pe unii dintre cei mai controversaţi artişti şi intelectuali: Rimbaud, Simone de Beauvoir, Jean Paul Sartre, André Gide, Jean Giraudoux, Camus, şi chiar Picasso. Una din cele mai vechi cafenele din Paris îşi ia numele de la o piesă de teatru foarte populară la 1800 (Les Deux Magots de la Chine), şi acordă anual, începând din 1933, premiul literar Les Deux Magots pentru un roman francez. Cafeneaua este menţionată în romanul Lolita al lui Nabokov, şi în Rătăcirile fetei nesăbuite de Mario Vargas Llosa. Adresa: 6 place Saint-Germain-des-Prés. •Cafe de Flore: presupusa rivală a cafenelei anterior prezentate acordă şi ea un premiu literar pentru un autor francez promiţător. Inaugurat de Frederic Beigbeder în 1994, Prix de Flore prezintă în plus avantajul că, pe lângă o sumă de bani, îi asigură câştigătorului un pahar de vin alb Pouilly-Fume în cafenea, zilnic, timp de un an. Hemingway, Sartre şi contemporanii lor se numărau printre clienţii obişnuiţi în secolul trecut. Adresa: colţul Bulevardului Saint-Germain cu Rue St. Benoit, arondismentul 6, Paris. •La Rotonde: suprarealişti, existenţialişti, şi membri din the Lost Generation obişnuiau să bea o cafea aici. Situată în cartierul Montparnasse, cu un interior în stil Art Deco, cafeneaua constituia atmosfera de boemie de care aveau nevoie F. Scott Fitzgerald, T.S. Eliot, Sartre, Gertrude Stein, Alice B. Toklas sau Matisse. Unde o găsiţi? La colţul Bulevardului Montparnasse cu Bulevardul Raspail. •La Closerie des Lilas: aceasta ar fi cafeneaua unde Hemingway a scris o mare parte din Fiesta (The Sun Also Rises). Deschisă în 1847 tot în cartierul Montparnasse, La Closerie era frecventată de Stein, Toklas, Henry James, Chateaubriand, Picasso, Apollinaire, dar şi de Lenin şi Trotsky la tabla de şah. Adresa – 171 Boulevard du Montparnasse. •Café de la Paix: deschisă în 1862 în cel de-al 9-lea arondisment al Parisului, Café de la Paix a fost construită de Charles Garnier, arhitectul care s-a ocupat şi de Opera din Paris. Local rafinat, scump, al lumii bune, cafeneaua i-a avut în trecut ca clienţi pe scriitorii Émile Zola şi Guy de Maupassant. Adresa: 12 Boulevard des Capucines. •The Elephant House: ideal dacă doriţi un ceai sau o cafea în Edinburgh, acesta e localul unde J.K. Rowling a lucrat la seria Harry Pottter. Rowling nu este însă singura care s-a simţit inspirată aici, privind spre castelul din Edinburgh, Ian Rankin şi Alexander McCall-Smith frecventând şi ei adesea cafeneaua. Adresa: 32 Marshall Street.
Posted on: Fri, 15 Nov 2013 07:04:47 +0000
Trending Topics
© 2015