Criteriile de concepere ale unei nade Pentru a face reţete valabile, trebuie să cunoaştem caracteristicile principalelor componente de nădire, pentru a le putea asocia în modul cel mai eficient. Fără a înţelege modul de acţiune şi rolul fiecărei componente din nadă, riscăm să facem reţete la întåmplare, fără nicio legătură cu condiţiile de pescuit şi cu rezultate absolut aleatoare. Nădirea este esenţială la pescuitul staţionar, pentru a aduce şi menţine peştii la locul de pescuit. Chiar dacă nada semnifică pentru peşti hrană şi exercită atracţie vizuală, olfactivă şi gustativă, este evident că modul de preparare şi compoziţia sunt criterii esenţiale ale succesului. Ceea ce contează cånd concepem o nadă este compoziţia, care trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile de pescuit şi modalitatea de hidratare şi compactare a bulgărilor de nadă, care determină modul de comportare a nadei odată ajunsă în apă. Compoziţia nadei Eficienţa unei nade depinde mai mult de compoziţie şi de efectul mecanic al acesteia, care trebuie să fie adaptate condiţiilor specifice de pescuit, decåt de caracteristici de gust sau de culoare. Nu sunt rare situaţiile cånd nade cu compoziţii foarte diferite, asociate unor stiluri de pescuit diferite, pot duce la rezultate apropiate. Pescarul nu trebuie să-şi adapteze stilul de pescuit la efectul mecanic al nadei, ci trebuie să aleagă compoziţia şi modul de preparare, astfel încåt nada să se potrivească stilului de pescuit folosit. Pentru a stăpåni fazele de realizare a nadei, trebuie să cunoaştem cåteva reguli de bază. Este esenţial să ţinem cont de valoarea nutritivă, de puterea colantă a componentelor nadei şi de speciile căutate. Rolul nadei este de a atrage, a stimula peştii să se hrănească şi a-i menţine la locul de pescuit pe toată durata partidei. Deci aspectul nutritiv al compoziţiei este esenţial. Pe de altă parte, peştii nu vor putea găsi nada, dacă aceasta nu se desface şi nu „lucrează” acolo unde se află aceştia. De aici importanţa efectului mecanic al nadei. O nadă eficientă este simplă. O nadă formată din multe componente va pune probleme de compatibilitate între aceste componente şi va influenţa mecanica nadei. Cu cat nada e mai simplă, cu atåt pescarul poate să înţeleagă mai repede ce trebuie să schimbe pentru a se adapta la situaţia din teren. Din punct de vedere al efectului mecanic, o nadă este compusă din trei categorii de produse: colante, dispersante şi neutre. Jonglånd cu proporţiile celor trei categorii, ne putem adapta tuturor situaţiilor întålnite. Astfel, este posibil ca aceeaşi reţetă de nadă să fie folosită modificånd proporţia componentelor în situaţii foarte diferite. Scopul esenţial este să găsim echilibrul nutritiv şi efectul mecanic dorit pentru condiţiile respective de pescuit. Reţetele bune nu se obţin uşor. Ele sunt rezultatul a zeci de încercări, de testare a componentelor şi proporţiilor. Există şi un aspect psihologic deloc de neglijat. Un pescar care cunoaşte perfect reţeta de nadă este încrezător şi se poate concentra exclusiv asupra pescuitului, fără să se întrebe în permanenţă dacă nada lucrează suficient sau dacă este prea bogată sau săracă în nutrienţi. Este de asemenea esenţial să ştim, tot prin experimentare, de cåt timp este nevoie pentru desfacerea nadei, în funcţie şi de gradul ei de umectare şi de compactare. În acest fel, pescarul înţelege reacţiile peştilor şi ştie dacă şi cånd este nevoie să nădească de întreţinere. Aceeaşi compoziţie de nadă poate să lucreze în diferite moduri funcţie de modalitatea şi nivelul de 2 hidratare şi compactare. Efectul mecanic Prin efect mecanic se înţelege modalitatea prin care nada lucrează, odată ajunsă în apă. În funcţie de compoziţie şi de puterea sa colantă, efectul mecanic poate fi nul, în cazul nadelor de substrat inerte. Efectul mecanic puternic se manifestă atunci cånd nada lucrează, sifonează, existånd o permanentă circulaţie a componentelor în masa apei, atåt pe verticală, cåt şi pe orizontală. Spunem că o nadă lucrează sau sifonează atunci cånd particulele desfăcute din bulgărele de nadă se deplasează pe verticală sau orizontală. Cånd se urmăreşte activitatea verticală a nadei, se vor folosi făinuri care absorb multă apă, cum sunt pesmetul şi făina de biscuiţi, sau produse uleioase, cum sunt seminţele de cånepa sau de in. Efectul mecanic puternic pe verticală al nadei este urmărit, de obicei, în cazul în care căutăm peşti de talie mică-medie, care în general înoată între ape. În ceea ce priveşte efectul mecanic pe orizontală al nadei, este căutat la pescuitul peştilor de talie mare, în canale. Mălaiul este una din principalele componente care determină un efect mecanic pe orizontală al nadei. Dintre produsele colante enumerăm: PV1 (proteină vegetală de calitatea I-a cu conţinut ridicat de melasă, folosit în zootehnie la hrana vitelor), baby corn (făină obţinută din prelucrarea germenilor de porumb), TTX (turtă obţinută prin presarea la cald a germenilor de porumb pentru obţinerea uleiului), făină de arahide, mămăligă amestectă în nadă, făină de peşte, miez de påine, ouă sau praf de ouă, melasă, făină de soia. Principalele produse neutre sunt: pesmetul alb, pesmetul roşu, făina de biscuiţi simpli, şrotul de floarea soarelui, cu conţinut redus de ulei, pămånt „de Somme”. Funcţia principală a produselor dispersante constă accelerarea dezagregării bulgărelui de nadă. Cele mai folosite produse dispersante sunt: cånepă fiartă şi råşnită, coco belge (miez de nucă de cocos ras şi prăjit), mălai, tăråţe de gråu, sare, fulgi de cartofi, boabe şi seminţe în nadă, nadă vie amestecată în nadă. Fiecare componentă dispersează nada într-un mod caracteristic: - Miezul de cånepă råşnit şi prăjit se umflă cu apă instantaneu şi determină desfacerea bulgărelui de nadă. - Cånepa are un conţinut bogat de ulei care se ridică la suprafaţă. - Mălaiul este un produs care nu se hidratează şi reduce efectul colant al celorlalte componente din nadă. Acţiunea acestor componente determină apariţia unor bule de aer la suprafaţa apei, datorate eliberării bruşte a aerului prins în bulgării de nadă la compactarea acestora. Din această cauză spunem că nada sifonează, lucrează. Este evident că acest efect este indisolubil legat de modul de compactare a bulgărilor de nadă şi de mărimea acestora. Cu cåt bulgării sunt mai mari, cu atåt se vor desface mai repede. Cu cåt bulgărele va fi mai mare, va fi mai puţin stråns, indiferent de mărimea palmelor pescarului. Pescarii de competiţie preferă să compacteze diferit bulgării de nadă din nădirea de apel, în special pe ape stătătoare. În acest fel, sunt siguri că o parte din nadă va începe să lucreze imediat, eliberånd nadă vie şi particule vegetale şi atrăgånd imediat atenţia peştilor. Proporţia între componente După stabilirea caracteristicilor componentelor nadei, este util să identificăm proporţia folosirii diferitelor categorii de ingrediente, pentru a obţine o nadă adaptată condiţiilor de pescuit alese. Cum fiecare loc de pescuit are caracteristici diferite de adåncime, curent, tip de substrat, putem stabili cåteva exemple generale, care permit pescarilor să se ghideze în 3 stabilirea proporţiei diferitelor componente de nădire. Apă stătătoare Adâncime redusă (mai puţin de 1m): 50% componente dispersante, 30% componente neutre, 20% componente colante; Adâncime medie (1-2,5 m): 40% componente dispersante, 35% componente neutre, 25% componente colante; Adâncime mare (peste 3m): 30% componente dispersante, 40% componente neutre, 30% componente colante; Ape curgătoare, curent lent Adâncime redusă: 30% componente dispersante, 40% componente neutre, 30% componente colante; Adâncime medie: 25% componente dispersante, 40% componente neutre, 35% componente colante; Adâncime mare: 25% componente dispersante, 35% componente neutre, 40% componente colante; Apă curgătoare, curent rapid Adâncime redusă (mai puţin de 1m): 25% componente dispersante, 30% componente neutre, 45% componente colante; Adâncime medie (1-2,5 m): 20% componente dispersante, 25% componente neutre, 55% componente colante; Adâncime mare (peste 3m): 20% componente dispersante, 20% componente neutre, 60% componente colante; Un rol important în modul cum nada se comportă îl constituie gradul de înmuiere al nadei. Un amestec înmuiat normal va reacţiona diferit comparativ cu acelaşi amestec umectat în exces. Cu cât făinurile dintr-o nadă vor fi mai hidratate cu atât nada va lucra mai puţin odată ajunsă în apă. Este evident că vom avea tot interesul să folosim o nadă care se desface rapid într-o apă cu substrat mâlos şi o nadă mult mai colantă în condiţii de curent. Cum pescuitul nu este o ştiinţă exactă nici în cazul nadei nu putem spune că există reguli imuabile. Pentru a avea succes este obligatoriu să ne pliem pe dorinţele peştilor pentru că va fi greu, dacă nu imposibil să le impunem soluţia noastră. Ordonarea componentelor de nădire după capacitatea colantă Componente colante Componente neutre Componente dispersante Ouă sau praf de ouă Mămăligă Miez de pâine Făină de arahide Făină de soia PV1 TTX Baby corn Făină de peşte Biscuiţi dulci Şrot de floarea soarelui Biscuiţi simpli Pesmet alb Pesmet roşu Cânepă Coco belge Tărâţe de
Posted on: Sat, 21 Sep 2013 19:46:49 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015