Daca ar fi sa aleg un anotimp al sufletului meu……….nu m-as putea decide…..fiecare isi are importanta lui si doar prin prisma fiecarei stari sufletesti pot sa-mi inteleg si aprofundez trairile interioare, sa descopar si sa-mi largesc universul meu interior….. Primavara…….. mie personal imi denota iubire de viata in forme care de care mai indraznete si idealiste, ea contureaza in spirit curajul de a lupta pentru un vis, oricare ar fi el atat timp cat a prins radacini in suflet. Intretine o forta interioara ce depaseste adeseori prorpiile asteptari, e anotimpul in care speranta are o aura plina de lumina, culoare, explozii de trairi si forta vitala……. ce patrunde sau se emana prin fiecare molecula a fiintei, e momentul in care se initiaza debutul catre acea implinire spre care aspir sufleteste……anotimpul cel mai indraznet si rebel….. Vara……… cu o nota de maturitate in trairile ce le intretine, cu un ritm mai calm in exteriorizarea sentimentelor si cu un echilibru constient in ce priveste armonia interioara, savurand momentul de stralucire si implinire, spiritul se regaseste in tot ceea ce il inconjoara, viziunile sunt mai precise si cu un continut mai rational, fiecare clipa traita e completa si concreta, timpul si spatiul au o dimensiune in acord cu asteptarile noastre, nevoia de continuitate in acelasi ritm se impune chiar daca intervin si explozii sufletesti precum o surprinzatoare ploaie de vara ce ne electrizeaza intreaga fiinta …………..e anotimpul echilibrului interior dar si cu tot ceea ce reprezinta viata……… Toamna……..prin trairile intretinute o percep ca fiind cel mai “strident” anotimp al sufletului, de parca fiinta mea ar avea in acelasi timp mai multe dimensiuni…o invazie de trairi trecute, prezente, anticipate. Timpul si spatiul isi modifica durata, intensitatea, forma…trairile se impun la cel mai mic stimul, emotiile se intensifica mai profund, adeseori fara a avea posibilitatea concreta de a le controla. Viziunile se impletesc cu trecutul, prezentul si viitorul si involuntar sufletul e coplesit de emotii care mai de care mai contradictorii………e anotimpul in care nevoia de decizie a unei directii se impune, dar pare aproape imposibil ……… Iarna…… anotimpul care….. pe cat de rece pare la o simpla privire…… pe atat de profund se manifesta prin trimiterea pe care o face in propriul suflet, stabilind mult mai profund acel dialog interior purtat cu constiinta. Astfel, se poate vizualiza mai limpede alcatuirea intregii fiinte. Intretine in suflet sentimentul de solitudine, care e benefic pentru perioade scurte de timp, dar care ne poate instraina de lumea inconjuratoare daca nu ne sustragem la momentul potrivit…… Mentine o stare de acalmie interioara care ne ajuta sa eliminam treptat din viata noastra tot ceea ce face rau, sa ne constientizam valorile, sa ne organizam mai lucid obiectivele si sa pretuim existenta noastra, …….e anotimpul in care sufletul se inchide in cochilia de clestar si mediteaza, stimulat fiind de chemarea vocii noastre interioare………
Posted on: Wed, 13 Nov 2013 18:56:34 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015