Dan Turturică Baronilor locali care acum se revoltă că nu sunt lăsați să facă parte și din conducerile companiilor de utilități li se pregătește ceva și mai interesant. O iniţiativă relativ recentă lansată de ANI va stârni o reacţie şi mai dură din partea celor ce fac bani serioşi din dirijarea contractelor plătite din bani europeni spre clientela politică. Este vorba de un mecanism de control ex-ante, adică preventiv, al eventualelor cazuri de conflicte de interese ce apar în procesul de achiziţii publice cu fonduri europene. Practic, prin intermediul unui soft ultra performant şi al unei baze de date care se anunţă a fi cea mai comprehensivă arhivă de informaţii despre funcţionarii publici şi demnitarii statului român, va fi semnalat în mod automat când o rudă de până la gradul doi a unei persoane cu o funcţie de decizie într-o instituţie sau într-o comisie de licitaţie va participa la o procedură. Instantaneu, sistemul informatic va emite avertismente de integritate către şefii instituţiilor implicate, care vor fi obligaţi să raporteze, tot prin intermediul aceluiaşi program, dacă au fost luate măsurile necesare pentru a preîntâmpina conflictul de interese. În caz contrar, sistemul va sesiza în mod automat instituţiile competente pentru investigarea conflictului de interese. Într-o declaraţie despre utilitatea practică a acestui sistem, Horia Georgescu, preşedintele ANI, a precizat scopul final: ”Nici un preşedinte de consiliu judeţean sau primar nu va mai putea spune că nu a ştiut că soţia sa a participat cu firma la o licitaţie pe care o şi câştigă, întâmplător (…) În paralel, vom propune şi introducerea unei sancţiuni civile cu un cuantum din valoarea contractelor încheiate şi creşterea numărului de ani în ceea ce priveşte interdicţiile generate de existenţa unui conflict de interese…” Deşi guvernul a semnat un memorandum prin care se dă undă verde acestui proiect, au început deja să apară primele semne că unele instituţii controlate politic se pregătesc să îl blocheze, în special refuzând accesul la bazele de date necesare analizei potenţialelor conflicte de interese. Motivul este acelaşi ca şi la problema cu companiile de utilităţi: partidele şi liderii lor pot pierde sume importante din banii deturnaţi prin contractele oneroase. Vestea proastă pentru toţi cei ce speră că vor putea căpuşa la nesfârşit fondurile publice este, însă, că sistemul de control ex-ante la achiziţiile publice finanţate din bani europeni a intrat deja în atenţia Comisiei Europene. În plus, Comisia ar vrea ca în scurt timp să fie extins la tot ce înseamnă achiziţii publice în România, nu doar la cele realizate din fonduri comunitare. Proiectul a fost menţionat, acum zece zile, în prezentarea intermediară făcută de experţii MCV ca fiind o evoluţie pozitivă, care ar putea avea consecinţe benefice în ceea ce priveşte sancţiunile în domeniul achiziţiilor publice, unde ani buni nu s-a văzut nici un progres. Este cert acum că va fi una dintre temele importante ce vor fi evaluate de experţii Comisiei când vor sosi din nou, în septembrie, la Bucureşti şi care va cântări greu în raportul MCV din iarnă. Concret, de acum înainte, toate rapoartele privind progresele României în lupta anticorupţie dar şi în implementarea unor măsuri care să diminueze fraudele cu bani europeni vor conţine, obligatoriu, şi un capitol care să evalueze stadiul implementării sistemului de blocare a contractelor oneroase înainte de a fi semnate. Ceea ce înseamnă că orice blocaj şi întârziere deliberată a sa, venită din zona politică, vor fi sancţionate în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Posted on: Sun, 28 Jul 2013 10:33:08 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015