De când fenicienii au inventat moneda, toate mărfurile, serviciile, obiectele sau proprietătile au căpătat, din punct de vedere economic, o dimensiune care a permis ca toate cele descrise mai sus să capete valoare tradusa în moneda - inventată de fenicieni. Istoric vorbind, trocul stătea la baza tuturor schimburilor economice. Se mai poartă si în zilele noastre, prin unele regiuni ale pământului. La arabi, schimbul se face în cămile – traditional vorbind, mai ales atunci când e vorba de o căsătorie, în Africa în vite sau capre, iar în America colonială trocul se făcea în sclavi – negrii, care munceau de dimineata până seara pe plantatiile de bumbac ale latifundiarilor. Si în România – istoria ne arată că trocul se făcea prin împroprietărirea cu o parcelă de pământ sau cu o mosie, celor care aduceau boierului sau domnitorului de la vremea respectivă, prin fapte eroice în războaie sau aveau merite deosebite, sau prin serviciile pe care le oferea fiecare. Dar majoritatea oamenilor folosesc moneda ca principal instrument de plată sau recompensă pentru produsul, bunul sau serviciul pe care îl primesc. Si acesta este denumit pret. Atâta costă si atâta se plăteste. Cost care este stabilit de producător, iar care cel care îl vinde, adică vânzătorul, îsi adaugă si el un procent si îl dă mai departe cumpărătorului, care îl cumpără cu moneda inventată de fenicieni si îl foloseste cum crede el de cuviintă. Asta în cazul pretului. Însă, în cazul taximetristilor, taxiurilor si dispeceratelor - dacă urmăriti si căutati în toată legislatia care ne reglementează, pe nicăieri nu este pomenit cuvântul - "pret". În orice formulare si în orice text, este vorba de tarif. Tarif de distantă, de stationare, tarif extraurban, de zi, de noapte sau stationare. Tarif care nu se mai supune, asta dacă urmărim sensul cuvântului din punct de vedere economic, regulilor de pret, la fel cum în legislatia care ne reglementează nu o să găsiti nicăieri notiunea de cumpărător, ci numai pe aceea de client. În orice sistem economic, cu privire la preţ există puncte de vedere cu interese aparent diametral opuse şi anume: al producătorului şi al consumatorului. Astfel, în calitate de producător, se solicită un preţ, dacă este posibil cât mai mare, deoarece i-ar putea aduce un profit mai mare, dar acesta trebuie acceptat de către consumator şi ca urmare nu poate depăşi posibilităţile lui. În calitate de consumator, preţul este suma pe care eşti dispus să oferi pentru un bun sau serviciu, în funcţie de valoarea pe care o acorzi ofertei. În mod normal, preţul se stabileşte prin negocierea dintre producător şi consumator, negociere în care producătorul propune un preţ consumatorului, dar în final contează valoarea pe care consumatorul o atribuie produsului. Deci preţul “se poate defini, ca expresie de cele mai multe ori financiară, a valorii atribuite de consumator în cadrul schimbului”. El joacă adesea rolul decisiv în opţiunile cumpărătorului, iar preţul este acela care-i oferă o imagine a consumatorului asupra a ce trebuie să se aştepte de la un produs. Aceasta înseamnă, că stabilirea unui preţ mic nu va duce automat la creşterea vânzărilor, întrucât consumatorul se îndoieşte de calitatea produsului, iar un preţ mare poate fi susţinut printr-o imagine de marcă sau brand. Comportament economic care nu mai este valabil in cazul tarifului... Haideti că v-ati prins despre ce vrem să vă povestim în cele ce urmează...că doar sunteti taximetristi... Tarif – pret, client - cumpărător, producător - vânzător, notiuni care schimbă total conceptul de piată după care functionăm noi ca taxiuri si taximetristi. Notiuni care pot fi foarte usor confundate dacă nu esti economist. Si noi nu suntem economisti – vă aduceti aminte? Dar nici nu putem să stăm si să ne uităm indiferenti la peisaj, chiar dacă suntem taximetristi - atâta timp cât avem în comun cu cele descrise mai sus un element care stă la baza tuturor lucrurilor, indiferent cu care ochi ne uităm la ele. Si aceea este moneda – inventată de fenicieni. Monedă care se pierde între toate aceste notiuni economice si nu mai ajunge si în buzunarul nostru. Am analizat si noi mecanismele care fac ca această monedă să nu se regăsească în buzunarele noastre si am încercat să indentificăm piratii economici care nu tin cont de regulile economice sau de piată si au adus taximetria si taximetristii în situatia din acest moment, cine are interes ca tariful de care vorbeam mai sus să fie mic sau mare, cum în anumite texte de lege - cei care au interes interpretează tariful ca pret si pretul ca tarif, cine doreste ca taximetria să fie legiferată în acest mod, cine profită si cine pierde în toată această ecuatie, dupa 10 ani de reglementare. Un studiu de caz, bun de pus pe mesele sau birourile economistilor sau de predat ca lectie deschisă la orele de strategie economică. Articol in curs de editare academiadetaxi.info/
Posted on: Wed, 17 Jul 2013 09:37:05 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015