Degeaba vrei să dai timpul înapoi pentru o secundă, ce rezolvi cu o secundă? Niciun minut nu îți e de ajuns, ți-ar trebui ani ca să îndrepți tot ce ai făcut atunci și chiar dacă el (sau ea) nu și-ar aminti momentul pentru că… nici măcar nu l-a trăit, ceea ce ai spus, îți va rămâne întipărit în minte, în cap, în inimă ,în tine. Probabil că ai fost supărat/ă și da i-ai spus că îl/ o urăști și nu vrei să îl/o mai vezi dar când i-ai spus că ai stat cu el/ea doar pentru anumite beneficii atunci totul se destramă și ceea ce ai spus nu e doar din orgoliu sau ura pe care crezi că o simți. E de acolo, din interior. E adevărul. Șocurile ne fac să scoatem la suprafață ceea ce suntem înăuntru. Și atunci îți dai seama că ai greșit. Nu pentru că l-ai iubit ci pentru că încă te păcălești că relația asta va merge mai departe fără ca măcar tu să mai ții la el/ea. Nu ești laș, și nu renunți… doar că uneori e mai bine să spui STOP înainte să îl/o faci să sufere mai mult decât e nevoie. Dar defapt, nu e nevoie… nu trebuie să sufere nimeni, dar trebuie să înțelegeți amândoi că așa e mai bine. Așa e logic, moral, normal. Degeaba trăiești toată viața într-un vis, într-un paradis pe care ți l-ai creat…pentru că atunci realizezi că defapt…trăiești în minciună. Unele relații nu se termină cu un anume motiv. Dar atunci când dragostea e deja consumată, risipită nimic nu o mai poate repara. Dragostea e ca o boală și mai bine previi decât să tratezi.
Posted on: Tue, 02 Jul 2013 00:02:46 +0000