Din agricultură şi turism România ar putea câştiga sume fabuloase care ar putea să aducă românilor un trai mai bun Splendida Românie şi nevalorificatul ei potenţial turistic. Chihlimbarul sau ambra este o rășină fosilă divers colorată provenită din mai multe specii de pini, fosilizată în urmă cu 50-60 milioane de ani. Numele de chihlimbar sau ambră provine din cuvântul persan „kiahruba” (a atrage paie) și arabul „al anbar” (auriu).Termenul grecesc pentru chihlimbar este „elektron”, iar cuvântul electricitate își are rădăcina în descoperirea fenomenului de electricitate statică.Capacitatea de a se încărca electrostatic și de a atrage obiecte ușoare, pe lângă posibilitatea de a arde, au plasat chihlimbarul în rândul pietrelor magice în antichitate. Romanii credeau în însușirile terapeutice ale chihlimbarului recomandându-l ca medicament pentru boli ale stomacului și plămânilor.În China antică siropul de ambră era utilizat ca tranchilizant.În prezent, se folosesc extracte de chihlimbar în industriile farmaceutică și cosmetică. Pe teritoriul României, chihlimbarul, cunoscut și sub denumirea de romanit, a fost cunoscut ca piatră de leac, cult sau podoabă, fiind găsit de arheologi la Cucuteni, Petrești și în județul Buzău la Meledic și Sărata Monteoru. Prima atestare documentară cu privire la folosirea chihlimbarului în zona Colți datează din perioada domniei lui Mihnea-Vodă (1577-1583), când în timpul unei vizite, împreună cu soția sa, oferă bisericii de la Aluniș o danie ce cuprindea și o ușă încrustată cu bucați de chihlimbar. Cele mai mari cantități de chihlimbar din România s-au obținut în zona munților Buzăului, pe teritoriul comunei Colți, unde au fost semnalate cele mai multe aflorimente de chihlimbar din țară.Chihimbarul descoperit la Colți nu se poate compara cu marile rezerve existente dar, prin varietatea culorilor sale și prin calitatea sa, este considerat de unii geologi cel mai valoros din lume. A fost dovedit ştiinţific, încă din 1902, prin lucrarea de doctorat a savantului Gheorghe Munteanu Murgoci, că ambra sau rumanitul de la Colţi, unic în lume prin culoarea sa neagră, este chihlimbar, nu tămâie, aşa cum au crezut multă vreme ţăranii din partea asta de ţară. Dintre cele 162 de nuanţe de ambră cunoscute, piatra de culoare negru-verde este cea mai valoroasă. Un gram de chihlimbar românesc neprelucrat ajunge azi la 80.000 de lei vechi, în timp ce o bucată şlefuită aproape că îşi dublează valoarea. Stalin avea o pipă făcută din chihlimbar de Colţi. Primele date despre existenţa chihlimbarului în Munţii Buzăului – aminteşte scriitorul Gheorghe Petcu în lucrarea sa – le avem de la contele rus Demidov, în 1837, care străbate Valea Sibiciului şi Valea Boului, fiind impresionat de „ambra de Buzău“. I.A. Vaillant, profesor la Bucureşti şi Iaşi între 1829 – 1840, în lucrarea „La Roumanie 1844“, aminteşte de frumuseţea chihlimbarului de aici. Devenind simbol al României, la Expoziţia Universală de la Paris, din 1867, s-a expus chihlimbar brut, brun şi negru, din zona Sibiciu – Colţi, alături de celebra „Cloşcă cu puii de aur“. Pentru acestea, România a obţinut medalia de aur. Exploatarea sistematică a chihlimbarului începe în anul 1920, şi se încheie în 1948, când Ministerul Minelor hotărăşte oprirea definitivă a lucrului. Apoi între 1981 şi 1986, se organizează o nouă exploatare, iar materialul extras este distribuit mai multor instituţii. Mare parte din el s-a pierdut, ajungând în colecţii europene. Rumanitul, prin raritatea şi frumuseţea lui devine tot mai scump şi mai căutat. Se evidenţiază prin culorile închise, chiar roşii, brune până la negru, adesea fluorescente în verde sau albastru Muzeul Chihlimbarului Colecţia muzeală Colţi a fost inaugurată la 14 iunie 1980. Iniţiativa datează din 1973, când se începe şi construcţia unei clădiri în stilul arhitectonic specific zonei, se întocmeşte un studiu referitor la exploatarea şi prelucrarea chihlimbarului şi se demarează acţiunea de colecţionare a unor pepite, instrumente şi unelte folosite de localnici, dar şi documente referitoare la istoria zonei şi a satului Colţi. Colecţia este unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar. Vizitatorii sunt fără excepţie impresionaţi de rocile cu chihlimbar, chihlimbar brut şi prelucrat, unelte folosite la extragerea şi prelucrarea chihlimbarului. Ca obiecte deosebite amintim: o bucată de chihlimbar de 1785 grame, o altă bucată de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuanţe de culori, de la galben transparent până la negru-opac, sau cu mai multe nuanţe de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat în el o furnică (specialiştii spun că furnica a trăit la Colţi acum treizeci de milioane de ani), o bucată de chihlimbar secţionată care păstrează urme din scoarţa copacului din care a provenit răşina respectivă. Fosta mină de chihlimbar se află chiar lângă muzeu. De asemenea sunt prezentate şi exponate arheologice şi documente ce relevă momente din istoria acestei străvechi aşezări. Miercuri-vineri şi duminică: 9-17; sâmbătă: 9-14; luni şi marţi închis
Posted on: Sun, 04 Aug 2013 16:52:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015