"Două lucruri umplu sufletul cu mereu nouă şi crescândă admiraţie şi veneraţie, cu cât mai des şi mai stăruitor gândirea se ocupă cu ele: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine...Primul spectacol al unei multitudini nenumărate de lumi îmi distruge oarecum importanţa mea de creatură animală care, după ce a fost, pentru o scurtă vreme (nu se ştie cum), înzestrată cu forţă vitală, trebuie să restituie planetei (un simplu punct în univers) materia din care a devenit. Al doilea, dimpotrivă, înalţă infinit valoarea mea ca aceea a unei inteligenţe prin personalitatea mea, în care legea morală îmi revelează o viaţă independentă de animalitate şi chiar de întreaga lume sensibilă, cel puţin atât cât se poate conchide din determinarea conformă scopului pe care această lege o dă existenţei mele, determinare care nu este limitată la condiţiile şi hotarele acestei vieţi, ci care merge la infinit." Kant, op.cit.
Posted on: Sat, 31 Aug 2013 05:18:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015