ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………nr.1, 1995. Pagini de istorie Comuna MOGOŞEŞTI-IAŞI : spaţiu geografic şi istoric Prof.Traian HEREŢIU Printre acele aşezări din Moldova care se înscriu cu atestare încă din vremuri străvechi putem aprecia că se află şi satele componente ale comunei Mogoşeşti-Iaşi. În timp, ele purtând numele unor întemeietori sau proprietari, s-au adunat, organizat, dând naştere unităţii administrativ-teritoriale existente astăzi în partea central-sudică a judeţului Iaşi. Comuna Mogoşeşti-Iaşi, aşezată într-o zonă geografică variată, realizează contactul reliefului mai înalt din Podişul Central Moldovenesc cu cel mai jos din Câmpia Moldovei. Interferenţa se realizează pe o linie ce străbate localităţi de la Tomeşti-Mogoşeşti-Strunga. La contactul dintre câmpie şi rama deluroasă mai înaltă apar mici depresiuni de contact formate pe bazinetele de eroziune între care se înscrie cea denumită Horleşti-Mogoşeşti. Relieful compus din ultimele culmi ale Podişului Central Moldovenesc, din zona mai joasă a Câmpiei Jijiei, separate de Coasta Iaşilor, respectiv Coasta Mogoşeşti, pe lângă varietatea lui cuprinde condiţii multiple care au făcut ca oamenii, comunităţile umane să-şi îndrepte interesul spre stabilizarea lor în această zonă geografică. Iată, de ce pe teritoriul comunei Mogoşeşti-Iaşi s-au găsit şi se găsesc numeroase urme al vieţuirii omeneşti încă din antichitate. Interes din punct de vedere arheologic a început să se acorde acestor teritorii încă din secolul trecut. Cercetări sistematice, ştiinţifice au mau efectuat în anii 1953, 1957, 1983 de cercetătorii N.ZAHARIA, Em.ZAHARIA, M.PETRESCU-DÂMBOVIŢA, V.CHIRICA, T.MARIN. Cu ocazia acestor cercetări s-au descoperit urme de civilizaţii care au trăit pe aceste locuri, s-au putut întocmi studii, lucrări de referinţă, lucrări necesare eludării istoriei în acest spaţiu geografic. La acestea se adaugă şi descoperirile făcute de elevi sub îndrumarea cadrelor didactice din comuna Mogoşeşti-Iaşi, materialele arheologice rezultate aflându-se în muzee sau în colecţiilor şcolilor din comună. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………………..p.4. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi………………………………….nr.1, 1995. Din punct de vedere al interesului arheologic acordat comunei, apreciem că acest început a fost realizat de lucrarea lui D.FOTINO intitulată „Istoria generală a Daciei, sau a Transilvaniei, Ţerei Muntenesci şi a Moldovei”, lucrare în care autorul arată că în „Dacia au fostu multe oraşe şi cetăţi ocupate de coloniile romane”. Printre aceste cetăţi menţionate, la nr.13, D.FOTINO înscrie „MARCODAVA”, în Moldova, aproape de Suceava, şi se presupune că ar fi „loculu ce se cheamă de poporu MARGOSESTI”. Traducătorul lucrării, George SION, la 1859, nota că el a colindat toate colţurile Moldovei, şi nu poate identifica localitatea menţionată decât cu aşezarea Mogoşeşti care este aproape de Iaşi, la circa o oră şi nu lână Suceava, ea fiind aşezată „pe un deal mare la sud şi apus”. Ceea ce afirmă G.SION era confirmat atunci şi de sătenii care ştiau că aici ar fi existat o cetate. Localizarea cetăţii respective la sud-vest de sat ar fi putut fi pe teritoriul Dealului Băţului, între satul Mogoşeşti şi satul Budeşti, unde cercetările despre care am amintit au dus la descoperirea unor numeroase fragmente ceramice cucuteniene, din perioada de trecere spre bronz, specifice culturii Horodiştea-Erbiceni, Hallstatului, Latenului, cât şi secolelor de după Cristos. Urme materiale care demonstrează trăirea unor comunităţi umane în zonă s-au descoperit încă pentru perioada Paleoliticului până în secolele VII după Cristos. Ele se localizează pe teritoriul satului Mânjeşti, comuna Mogoşeşti-Iaşi, în zona Piscului lui Toader, Dealului Tocii, Dealului Budului, zona Lemnărie, Stanişte, Bascula, Piscul Bordeiului, Budăi-Corn, Fântâna lui Onuţ. Este frapantă posibilitatea localizării unei cetăţi dacice pe teritoriul comunei noastre. Dealul Băţului cu bogatul său material arheologic din diferite epoci istorice, dar şi Dealul Muchia Stâncii aflat la nord-nord-est de sat, ar fi putut constitui locuri prielnice pentru apărare prin construirea unor întărituri. Ambele dealuri au largă deschidere spre nor, cu posibilitatea vederii din timp a unor năvălitori. Zona cea mai înaltă din sudul lor, pădurea, ar fi putut un alt sprijin în apărare. Dacă pe Dealul Băţului s-au găsit materiale arheologice bogate, în zona Muchia Stâncii, cercetările efectuate în 1983 au distins o formă cu aspectul unei cetăţi ovale cu val înalt de apărare. Incinta prezintă denivelări de teren cauzate de fenomene naturale sau umane, dar nu s-a găsit material arheologic, deocamdată. Existenţa cetăţii pe aceste teritorii nu poate fi explicată decât pe baza unor considerente politice şi militare cum ar fi : existenţa unor formaţiuni politice locale care aveau nevoie de apărare. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………………..p.5. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi………………………………….nr.1, 1995. Existenţa posibilei cetăţi MARCODAVA aici, s-ar fi înscris pe aliniamentul altor cetăţi dacice care existau la Moşna, Cotnari; toate trei constituind un sistem de apărare pe direcţia de înaintare a migratorilor. Cercetările care poate vor urma, vor elucida atât de ispititoarea localizare a cetăţii MARCODAVA pe teritoriul actual al comunei Mogoşeşti-Iaşi. Documentar, considerăm cea mai veche aşezare atestată ca fiind localitatea Mogoşeşti. Numele, toponimia îi vine de la un boier MOGOŞ, căruia în 1400 domnitorul Alexandru cel Bun îi dăruieşte o proprietate arătând că : „mai înainte vreme cu dreptate şi cu credinţă au slujit odihniţilor părinţilor noştri şi acum iarăşi cu dreptate şi cu credinţă şi nouă ne slujeşte”. În anul 1454, la 25 august domnitorul de atunci al Moldovei, Petru Aron, fratele de tată a lui Ştefan cel Mare, care a adus atâta jale în familia marelui voievod, dar şi Moldovei, într-un document dat la Cotnari scuteşte de vamă trei care de peşte, de sare şi de miere de la Bohotin pentru Mănăstirea Moldoviţa. În document se arată că „…acele care să nu plătească nicăieri… nici în Târgul Frumos, nici în Târgul Iaşilor şi nici în Lăpuşna, nici în Vadul Călugăreni, nici în Vaslui, nici în Vadul Ţuţorei, şi nici în Mogoşeşti, nici în Târgul Romanului…” Se apreciază de către istorici de seamă că în centrul Moldovei, la începuturile epocii medievale, se găsea un târg numit MOGOŞEŞTI. C.C.GIURESCU într-o lucrare referitoare la târguri, oraşe şi cetăţi moldoveneşti în secolele X-XVI arată că acel MOGOŞEŞTI nu putea fi decât unul din actualele sate Mogoşeşti, din apropierea Iaşului sau fostul Mogoşeşti din ţinutul Vaslui, astăzi parte componentă a comunei Ipatele. În nici un caz nu putea fi vorba de Mogoşeşti-Siret deoarece atunci ar fi trebuit să se facă amintită existenţa vadului ca şi la Călugăreni şi Ţuţora. Din considerente pe care le arătăm în continuare, apreciem că în document este vorba de Mogoşeşti-Iaşi. Astfel, un drum care să facă legătura între Iaşi şi Moldova de Jos trecea prin localitatea noastră, peste cele două dealuri Ţintirim şi Silişte, unde a existat vechea vatră sătească. Apoi, existenţa unui târg medieval nu ar fi decât o continuare veridică a activităţii şi importanţei unei cetăţi antice tot pe aceste locuri. În sprijinul acestor afirmaţii vin şi documentele cartografice. În importanta hartă a lui Georg REICHERSDORF care înfăţişează Moldova în timpul primei domnii a lui Petru Rareş (1527-1538) apare un oraş cu numele de MARGOSEST. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………………..p.6. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi………………………………….nr.1, 1995. Târgul de pe hartă este la nord de izvoarele Bârladului, nu pe un curs de apă, şi la sud-vest de Iaşi. Dacă ar fi vorba de Mogoşeşti-Iapatele ar fi trebuit să fie localizat pe apa numită în documente Veha. În cosmografia lui S.MUNSTER din 1545, MARGOSEST poartă deja calificativul de „metropol” ca şi Suceava. Poate aceasta a fost harta folosită de D.FOTINO pentru a plasa MARCODAVA lângă Suceava. Pe hartă cele două localităţi sunt prezentate relativ aproape, între ele neexistând nici o altă localitate. La sfârşitul sec. al XVI-lea într-o altă hartă numele localităţii se apropie foarte mult de cel care-l poartă astăzi : MARGOSEŞTI. Târgul medieval MOGOŞEŞTI după cum apreciază istoricul C.C.GIURESCU, la fel ca şi alte târguri din Moldova a avut o evoluţie regresivă, dispărând un timp şi apărând mai târziu doar sate cu acest nume. Pe teritoriul nostru, un sat cu numele MOGOŞEŞTI apare într-un document din timpul domniei lui Ştefan al II-lea Tomşa (1611-1615) datat 3 februarie 1613 la Iaşi. În document sunt amintiţi Ionaşco Laţco Pitărel din Mogoşeşti în proces cu Nicoară Blihan, stolnicel de Corneşti. Vechea vatră a satului Mogoşeşti a fost zona Dealului Ţintirim şi Silişte aflat la estul actualei aşezări. Pe acolo treceau după cum am arătat şi vechiul drum, şi tot pe acolo s-au descoperit resturi de schelete umane, urme de ziduri. Strămutarea vetrei satului s-a efectuat la sfârşitul sec.al XVI-lea şi începutul sec.al XVII-lea din cauza deselor năvăliri tătare. Din acea vreme, documentele adaugă după numele aşezării şi locul unde se află: „supt Rediu”, „supt Plop”. Pădurea din sudul comunei-sat a constituit şi de această dată sprijin în apărare pentru locuitori, locuitori care aşezându-se în jurul Piscului lui Toader au tăiat între timp pădurea şi şi-au ridicat aici noua vatră de sat. Sfârşitul sec.al XVI-lea şi începutul sec. al XVII-lea au fost vremuri de după moartea cumplită a lui Ioan Vodă cel Viteaz, când tătarii, aliaţii turcilor au pustiit întreaga Moldovă. Letopiseţul lui Grigore URECHE spune : „ … dacă au pierit Ion Vodă tătarii s-au lăsat în pradă peste toată ţara, de au robit de n-au fost niciodată mai mare pustietate în ţară decât atunci”. Pustietatea o putem înţelege şi prin retragerea populaţiei spre o zonă mai ferită, aşa cum s-a întâmplat şi cu populaţia aflată pe teritoriul comunei Mogoşeşti-Iaşi. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………………..p.7. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………….1, 1995. Toponimie locală Satul BUDEŞTI Constantin ANTON, bibliotecar În 1772, satul Budeşti aparţine de ţinutul Cârligăturii, conform „Perepis naseleniea Moldavîi (1772-1773) goda”, în „Moldova în epoca feudalismului”, Chişinău, 1953. În 1774, satul Budeşti aparţine de Ocolul de Jos, conform „Recensământului populaţiei Moldovei din anul 1774”, „Condicei liuzilor pe 1803”, „Condicei visteriei Moldovei din anul 1816”, „Catagrafiei ţinuturilor Moldovei din 1819-1820 şi din 1831-1833”. În 1834, satul Budeşti este inclus în Ocolul Stavnicului, conform „Condicei de proprietăţile din Moldova la 1834”, „Hartei Prinţipatului Moldovei după înrătundirea făcută la 1833”, sc.1:48 poşte roşieneşti, de P.Asachi. În 1835, satul Budeşti face parte din Ocolul Codrului, conform „Tablei obştimii săteşti a Prinţipatului Moldovei după înrătundirea făcută la anul 1834”. În 1838, satul Budeşti face parte din Ocolul Stavnicului, conform „Catagrafiei ţinuturilor Moldovei din 1838-1839”, „Della statisticeştilor ştiinţe”, iunie 1844, dos.5275, „Populaţia locuitorilor Moldovei în anul 1846”, „Notiţei statistice despre moşiile din Moldova, 1853”. În 1853, Budeştii Răzăşeşti sau Budeştii Răzeşi şi Budeştii Mănăstirii(Galata) sau Budeştii Mănăstireşti, trupuri ale aceleiaşi moşii , conform „Buletin. Foaie oficială”. Din 1865, satul Budeşti aparţine de comuna Mogoşeşti-Iaşi, iar din 1871 de com. Mogoşeştii-Frumoasei. În 1871 apar în actele vremii două sate : Budeştii Gălăţii şi Budeştii Răzeşi, unificate în 1873 şi făcând parte din com.Mogoşeşti-Iaşi. Din 1876, satul Budeşti devine comună şi înglobează întrânsa satele : Bârca, Bolovani, Budeşti, Caulea, Hadâmbul, Lingurari, Mironeasa, Mânjeşti, Mogoşeştii Frumoasei, Mogoşeştii Gălăţii, Plopul, Schitul Hadâmbului, Speriaţi, Şanta, Vocoteştii Mitropoliei, Vocoteştii Radului. Comuna face parte din Plasa Stavnic şi este desfiinţată în anul 1887. Din 1887, satul Budeşti înglobează şi satul Bârca şi aparţine de com.Mogoşeşti-Iaşi; în 1929 este în componenţa com.Voineşti, iar din 1932 — în componenţa com.Mogoşeşti-Iaşi, până în zilele noastre. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi………………………………………..…p.8. ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi……………………………………...1, 1995. Toponimie locală Aşezări umane dispărute de-a lungul timpului, aşezări situate în actualul spaţiu geografic al comunei MOGOŞEŞTI-IAŞI Constantin ANTON, bibliotecar I. BÂRCA, fost sat situat în partea de nord a satului Budeşti, înglobat în satul Budeşti în 1887. La 1871 era împărţit în două sate, unul apaţinând de com.Miroslava, altul de com.Mogoşeştii Frumoasei, respectiv de com.Mogoşeşti (1873), de com.Budeşti (1887). II. BOLOVANII, fost sat la vest de satul Mogoşeşti, înglobat în 1887 în satul Mogoşeşti; aparţine pe rând, de com.Mogoşeştii Frumoasei (1871), de com.Mogoşeşti (1873), de com.Budeşti (1876). III. CAULEA, fost sat situat la sud de satul Mânjeşti. Poiana Caulea, poiană din ţinutul Cârligăturii (începutul sec.XIX-lea). Satul face parte din com.Mogoşeştii Frumoasei (1871), de com.Mogoşeşti (1873), de com.Budeşti (1876); înglobat în satul Mânjeşti, din 1887. IV. PETREŞTII, fost sat situat în partea de est a satului Mogoşeşti. Bârsanul, sat din ţinutul Iaşilor (1774), înglobat în satul Mogoşeşti în anul 1803. Petreştii Moşie, amintită în actele din 1842, sau „Petreştii numit acum Bârsan”(mijlocul sec.XIX-lea), „Mogoşeştii sau Petreştii”, sat în Ocolul Stavnicului, contopit cu o parte a satului Mogoşeşti(1846), „Petreştii Moşie”(1851) sau „Mogoşeştii- Petreşti”, 1854, contopit cu o parte a satului Mogoşeşti, este înglobat în satul Mogoşeştii Gălăţii (1857), iarăşi contopit cu o parte a satului Mogoşeşti (1865);Petreştii, sat al com.Mogoşeştii Frumoasei (1871), este înglobat în satul Mogoşeştii Gălăţii, în totalitate, în 1873. V. PLOPUL, fost sat, probabil la est de satul Hadâmbul, unde este un loc numit La Plop; face parte din componenţa com.Mogoşeştii Frumoasei (1871), com.Mogoşeşti (1873), Budeşti (1876); înglobat în satul Mogoşeştii Frumoasei (1887). VI. VELNIŢA, fost sat, în partea de nord-vest a satului Hadâmbul; aparţine de ţinutul Cârligăturii (1830), înglobat în satul Hadâmbul (1832). ETNOGENEZE Mogoşeşti-Iaşi…………………………………………..p.9.
Posted on: Fri, 25 Oct 2013 06:24:51 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015