Este articolul dintr-un ziar de ieri , de la Bruxelles. Ma bucur ca in sfarsit isi dau seama si europenii astia cu cine au de a face. Asa cum ni l-au bagat pe gat anul trecut , poate ne fac un bine si ni-l iau tot ei de pe capul nostru. Ar fi excelent sa nu mai avem creatura asta inca un an ca guvernator! Am gasit si o traducere a textului. “Aproape la un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier, strigătele dureroase pentru “Libertate”, pot fi încă auzite de la oamenii care demonstrează în Europa. În România, membră a Uniunii Europene din 2007, oamenii sunt încă în căutarea valorilor democratice care au fost îngropate sub regimul despotic al controversatului președinte al țării, Traian Băsescu. Exact cu un an înaintea următoarelor alegeri prezidențiale din România, Traian Băsescu îşi redobândeşte regimul său autocratic, care a fost slăbit prin referendumul de anul trecut, în care 87% dintre români au votat în favoarea suspendării sale. Angajat într-un război intern împotriva noului guvern și a majorităţii politice, Basescu şi-a îndreptat privirea spre atracțiile din afara României – poate din Europa, poate chiar peste Oceanul Atlantic. Există zvonuri că va încerca să-şi asigure viitorul politic cu ajutorul conexiunilor sale vechi, care l-au ajutat să rămână la putere cu un an în urmă, în ciuda rezultatului referendumului. Acesta este, poate, cea mai ciudată poveste a unei reveniri în Europa și totodată una care părea mult mai probabilă într-o țară ca Belarus (ultima dictatură comunistă nereformată din Europa), decât într-un stat membru al Uniunii Europene. Doar un tiran poate astfel sfida deschis voința poporului (7.4 Milioane de români din 8.4 Milioane au votat pentru demiterea lui), și totuşi a revenit la biroul său. Acesta este modul în care Băsescu a reușit să se întoarcă la Palatul Prezidențial după suspendarea lui de trei săptămâni de către Parlament. Construirea unui regim autocratic Nu a fost întâmplător faptul că Traian Băsescu a reușit să-și recâștige puterea după ce poporul i-a spus să plece. A fost atent construit un sistem de personală servire, care l-a salvat. Regimul lui Basescu este caracterizat printr-o rețea de instituții, care sunt toate sub comanda lui personală. Prin numirea susținătorilor săi loiali în poziții cheie și menținuţi în funcţie dacă-şi arată recunostinţa, Băsescu a reuşit chiar să preia controlul total al serviciilor secrete din România și să se folosească de propriile prerogative în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Folosind informațiile furnizate direct de către serviciile secrete și de sistemul de monitorizare, se spune că Băsescu a reușit să pună presiuni subversive pe cei mai mulţi dintre șefii-cheie ai instituțiilor de stat. Pas cu pas, prin mai multe întâlniri și mandate, el a reușit să prelungească controlul personal și să-şi extindă în continuare puterea peste capetele procurorilor șefi, precum și peste cea a conducerii Curții Supreme de Justiție, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Curţii Constituționale din România și a Agenției Naționale de Integritate, pentru a numi doar câteva dintre ele. Folosind toate aceste instituții influente, inclusiv Agenția Națională de Administrare Fiscală și Comisia audio-vizualului, de-a lungul celor nouă ani de mandat, Traian Băsescu a reușit să compromită și să elimine rivalii săi politici, foştii aliati, vocile mișcării sindicale și a societății civile. De asemenea, el a atacat în mod deschis instituţiile de presă liberă ale țării. În esență, au existat două încălcări constituționale, care au condus la decizia Parlamentului de a-l suspenda pe Basescu – nu o dată, ci de două ori şi care s-au finalizat prin referendum. Dar ceea ce s-a întâmplat vara trecută a fost un caz tipic de servitute voluntară a instituțiilor statului față de un singur om – președintele. Votul majorității zdrobitoare pentru demiterea lui Băsescu a fost declarat pur și simplu nul și neavenit de către Curtea Constituțională – una dintre instituțiile care se află sub controlul său direct. Băsescu a adunat, de asemenea, sprijinul aliaților săi de peste Atlantic. Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, de exemplu, este privit ca un susținător fără echivoc al lui Băsescu. Într-o intervenție fără precedent a unui diplomat american în ultimul deceniu, ambasadorul Gitenstein a vorbit împotriva referendumului. El a spus că este “profund preocupat de orice încercare de a amenința independența instituțiilor democratice”. De asemenea, trebuie remarcat faptul că ambasadorul Gitenstein, destul de ciudat, de asemenea, este membru al Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietatea din România. În ceea ce privește emisarii trimiși de la Washington pentru a-l sprijini în mod public pe Băsescu, foarte ușor și fără nici o ezitare îmbrățișează cifrele extrem de umflate prezentate în legătură cu o fraudă electorală imaginară. Ei au prezentat aceste pretinse cifre ca fapte reale, chiar dacă a trecut un an de la referendum și nimeni nu a fost în stare să găsească dovezi concrete privitoare la cele aproximativ două milioane de voturi care ar fi votat împotriva suspendării lui Băsescu. Acest lucru poate fi descris doar ca o încercare deliberată din partea Washington-lui și Bruxelles-ului de a dezinforma publicul. O teorie scandaloasă a fost chiar inventată în ceea ce privește intenția noului guvern de a … aresta unii judecători ai Curții Constituționale. Adevărul a fost ascuns, fie din partea elitei politice europene sau pur şi simplu s-a dorit distorsionarea realitatăţii: Basescu si sustinatorii săi au transmis comunicate şi informaţii false la Bruxelles și Washington prin care declarau că în Constituția din România nu există nici o mențiune privitoare la procedura suspendării preşedintelui ţării, acreditând teza ca fiind o lovitură de stat. Şi mai grav este că această confuzie a fost menținută în mod deliberat şi cu privire la independența membrilor Curții Constituționale care sunt în fapt numiți pe criterii politice. Anul trecut, mii de români au ieșit în stradă cerând “Libertate, libertate” – după 23 de ani de la căderea regimului comunist. Mulți dintre ei simt că România lui Băsescu este din ce în ce mai mult și mai asemănătoare cu cea a lui Nicolae Ceausescu – preşedintele Republicii Socialiste România, conform sondajelor de opinie și a rapoartelor din mass-media locală. O statistică oficială vorbește despre regimul actual din România și este una care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea. Potrivit cifrelor oficiale, au existat mai mult de 3.000 de dipoziţii (în doar un an) pentru interceptarea convorbirilor telefonice din România pe motive de securitate națională. De asemenea, în România, presa este considerată o “vulnerabilitate” pentru securitatea națională a țării, așa cum scrie în documentul de strategie națională. După nouă ani de mandat Băsescu, mulți oameni au reînceput să vorbească în șoaptă. Ei se tem că telefonul le este ascultat și că un singur cuvânt sau frază ar putea deveni probă într-o cauza penală construită exclusiv pe compilații și interceptări incomplete ale convorbirilor telefonice. Aceasta este concluzia care poate fi trasă din rapoartele independente cu privire la sistemul judiciar din România care prezintă cele mai multe dosare penale deschise împotriva liderilor politici și a oamenilor de afaceri, având ca fundament probatoriu exclusiv interceptarea convorbirilor telefonice, fără nici o altă dovadă suplimentară. Între timp, detenția preventivă pentru mai mult de un an înainte de ședința de judecată a devenit o metodă comună și una care amintește românilor despre regimul opresiv al lui Stalin. Dar, dincolo de sentimentele tot mai mari de frică şi anxietate, românii, de asemenea, se simt frustrați și trădaţi, fapt exprimat prin voturile de anul trecut la referendum – voturi care au fost ignorate. Ca președinte, încercările lui Basescu de a rămâne la putere a creat un paradox: votul a mai mult de şapte milioane de oameni nu contează la fel cum nu contează nici voturile celor care au lipsit. Acest rezultat va afecta, probabil, alegerile viitoare și, în plus, democrația de România. De fapt, acesta este visul oricărui conducător autocrat: să înlocuiască voința poporului cu propriul său sistem și să sporească nedumerirea cetățenilor care încep să creadă că opiniilor şi manifestările lor nu mai contează, votul este un non-sens, părerea este inutilă și libertatea nu mai există cu adevărat. Monopolul asupra mesajelor externe Înaintea referendumului, mass-media din România apropiată şi controlată de Băsescu, a transmis în cascadă mesaje din România către alte state membre ale Uniunii Europene și Statele Unite. De fapt, nenumăraţi mesageri pro-Băsescu au bătut la uşa diverşilor membri ai Parlamentului European și ai altor guverne și instituții din afara țării. Criticii spun că aceasta a fost o încercare de a difuza doar informații “adecvate”, aprobate de președintele Băsescu și a regimului său. Ei au venit sub formă de instituții culturale – în principal concepute pentru a promova cultura română în lume – sau organizații non-guvernamentale (ONG-uri), apropiate regimului prezidențial (cum ar fi Freedom House România). Scopul lor a fost de a oferi o mai mare credibilitate a așa-numitei informații despre lovitura de stat, care se reclama a fi fost organizată de către Parlamentul din România, Guvern și cu majoritatea de 90% din români. Toate aceste eforturi pentru a furniza informații false în restul UE și a Statelor Unite ale Americii a avut ca scop obținerea unui sprijin extern pentru președintele suspendat și pentru a compensa lipsa aproape totală a sprijinului intern. Cine are viitor? În 13 luni, România va avea probabil un nou președinte deoarece Băsescu nu poate candida pentru un al treilea mandat. Dar el nu a renunțat. Băsescu a lansat recent o idee hilară prin care aruncă ideea că şi-ar putea prelungi mandatul prezidenţial conform Constituției cu cel puțin încă două luni. Modul său de gândire, combinat cu metodele prin care s-a folosit şi continuă să se folosească de rețeaua de instituții aflate în totalitate sub comanda sa, ne face pe toți credem că se poate întâmpla orice. În cel mai rău caz: va schimba scaunul său prezidențial pentru o poziție de președinte oficial într-un for european sau NATO.
Posted on: Mon, 18 Nov 2013 02:17:10 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015