Familia regală a Romaniei şi emanaţii cursului scurt din R.Moldova Martorii oculari susţin cum că insignifiantul şi gălăgiosul grup de mocofani care au acostat cuplul princiar românesc lângă Monumentul lui Ştefan cel Mare ar fi scandat “Prinţ roman, eşti străin! Trăiască Moldova! Plecaţi din Republica Moldova!”. Şi ei într-un fel au avut dreptate. În faţa unor căzături umane precum brutele pretins comuniste orice om normal e străin. De bună seamă, familia regală românească n-are nimic în comun cu aceşti bastarzi arheologici ai istoriei. Între ei, care trăiesc încă himerele kominterniste, pe de o parte, şi principesa Margareta, pe de alta, se cască o prăpastie de netrecut. Altfel nici nu poate fi, întrucât fiica regelui Mihai şi moştenitoarea tronului e întruchiparea continuităţii neamului românesc. Principesa Moştenitoare este rudă în linie directă cu mai mulţi domnitorii moldoveni şi munteni. Tocmai de aceea, poartă numele Muşatei (Margareta), mama primului Domn al Întregii Moldove Bogdan I, voievod al Maramureşului şi apoi primul voievod al Moldovei independente. De la venerabila strămoaşă a principesei Margareta emană dinastia fondatoare a statului medieval moldovenesc – spiţa Muşatinilor, neamul lui Petru I, Roman I, Alexandru I (cel Bun), Ştefan al III-lea (cel Mare), Bogdan al III-lea (cel Chior), Petru al IV-lea (Rareş). Pe de altă parte, militanţii comunişti strigau cu aburi la gură în faţa cuplului princiar „Trăiască Moldova”, fapt ce nu avea cum să nu-i bucure pe cei doi reprezentanţi ai familiei regale româneşti. Chiar dacă protestatarii ignoranţi nu-şi dădeau seama, Moldova, evocată de ei, e bine mersi, pentru că e mult mai mare şi extinsă decât ceea ce se cheamă acum Republica Moldova. Adevărata Moldovă istorică se întinde astăzi de la Nistru până la Tisa. Singura problema e că ţara moldovenilor, muntenilor, oltenilor, bănăţenilor şi ardelenilor la ora actuală e încă divizată în două state româneşti. Dar aceasta e o meteahnă care poate fi îndreptată. Ironia sorţii, românofobii de toată teapa, pentru a demonstra că sunt etatişti, nu haimanale de carter, se văd siliţi să scandeze „Moldova, Moldova!”, adică nimic altceva decât sinonimul absolut al României. Pentru toţi străinii numele ambelor state româneşti medievale suna la fel: sau Valahia, sau Vlahia, ceea ce în traducere din germană, greacă, latină sau slavona veche însemna ori Moldova, ori Muntenia. Pentru leşi, greci, germani sau ruşi, locuitorii celor două principate dunărene, muntenii şi moldovenii, erau cu toţii vlahi, valahi sau volohi, cu alte cuvinte români. Până şi în documentele oficiale, Muntenia, pentru a nu o cufunda cu ţinuturile vlahilor de la sud de Dunăre, era numită Ungrovlahia, adică România de lângă Ungaria, iar Moldova – Moldovlahia sau uneori Rusovlahia, adică Moldova de lângă Rusia. Dar nu Rusia actuală, ci Rusia Kieveană. Oricum ai suci-o, grea e viaţa epigonilor lui Stalin porecliţi pe nedrept „moldovenişti”. Nu merită ei nici acest nume, nici alt nume generic, de altfel, pentru că nu reprezintă nimic. Doar poate o convulsie a unui proiect diversionist în agonie. Nu au nici nume, nici limbă şi nici patrie. Iar limba inventată şi patria imaginară pe care şi-o adjudecă aceştia, există doar în „Cursul scurt de Istorie a Partidului comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice”. Amin! Petru Bogatu eNational
Posted on: Sun, 20 Oct 2013 08:53:18 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015