Guvernul USL bagă mâna în buzunarele românilor. Vezi AICI scrisoarea integrală a Guvernului. STRICTLY CONFIDENTIAL ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE PROIECT (AGREAT PE DATA DE 28 IULIE ŞI MODIFICAT ÎN 29 IULIE 2013) (AGREAT PE DATA DE 28 IULIE ŞI MODIFICAT ÎN 29 IULIE 2013) Evoluţii Economice Recente şi Perspective 1. Creşterea economică a căpătat avânt la începutul anului 2013, înregistrându-se o creşterea PIB-ului real de 0,6% (t-la-t) în T1: 2013, determinată de o revenire accentuată a exporturilor nete, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Exporturile au fist susţinute de o creştere a vânzărilor de echipamente şi utilaje de transport şi de o mai mare cerere externă, inclusiv din ţările non-UE. În acelaşi timp, o scădere a investiţiilor şi o iarnă relativ uşoară au contribuit la o scădere a importurilor, mai ales a importurilor de energie. Inflaţia a început să slăbească după ce a atins un nivel de vârf de 6% în ianuarie 2013 pe fondul preţurilor volatile la alimente şi al creşterilor preţurilor administrate. Pe măsură ce efectele acestor şocuri s-au disipat, inflaţia a început să coboare la nivelul de 5,3-5,4% în intervalul aprilie-iunie. Inflaţia anuală de bază a scăzut şi ea uşor, de la 3,3% la finele anului 2012 până la 2,9% la finele lunii iunie. În luna iunie 2013, am ieşit de asemenea din Procedura de Deficit Excesiv a UE. 2. Anticipăm o creştere anuală de aproximativ 2% în anul 2013, determinată de exporturile nete şi de revenirea la o recoltă agricolă normală după seceta din anul trecut. Se proiectează o scădere drastică a inflaţiei şi o reîncadrare a acesteiă în intervalul ţintit de banca centrală până în luna septembrie, în principal datorită efectelor de bază favorabile. Se anticipează o îmbunătăţire semnificativă a deficitului de cont curent, până la 2% din PIB, de la 3,9% din PIB în anul 2012, creşterea importurilor şi temperarea exporturilor inversând soldul pozitiv al contului curent înregistrat în primele cinci luni ale anului. Riscurile aferente perspectivei economice sunt în ansamblu echilibrate. Recolta agricolă s-ar putea dovedi mai bună decât se anticipase, dar România continuă să fie vulnerabilă la riscurile unor evoluţii negative pe pieţele internaţionale şi ale unei creşteri reduse în zona euro. Implementarea unei politici prudente va fi aşadar esenţială pentru menţinerea încrederii şi asigurarea unor rezerve (buffere) de politici. Politica Fiscală 3. În anul 2013, se va menţine ţinta de deficit fiscal de 2,3% din PIB (In termeni cash, inclusiv PNDI), ţintă ce corespunde unei ţinte de deficit în termeni ESA de 2,4% din PIB. Aceasta va presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puţin 0,5% din PIB, în conformitate cu angajamentele asumate prin Pactul UE de Stabilite şi Creştere (PSC). În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale şi cheltuielile cu corecţiile UE. Deşi cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri UE continuă să se menţină scăzute, cheltuielile cu cofinanţarea naţională şi împrumuturile nete pentru proiectele UE sunt conform proiecţiilor. Arieratele au continuat să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au început să crească din nou în administraţia centrală. 4. Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit. Numărul de angajaţi în sectorul public a fost menţinut în general stabil, datorită eliminării regulii de 1 la 7 şi înlocuirii acesteia cu regula de 1 la 1, în paralel cu restructurarea administraţiei publice. În luna iunie am aprobat Ordonanţa 77 prin care au fost eliminate posturile vacante din sectorul public,menţinând în acelaşi timp un control strâns asupra angajărilor noi şi transferurilor de posturi de la administraţia centrală către administraţia locală. Cu toate acestea, cheltuielile curente continuă să fie sub presiune, deoarece subvenţiile agricole au fost acordate în prima parte a anului şi cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, chiar dacă implementarea Directivei a 7a, prin care se scurtează termenele de plată pentru facturile neachitate în sectorul farmaceutic, a fost amânată din iunie până în august. Totodată, am adoptat o Ordonanţă 42 prin care se majorează Venitul Minim Garantat şi alocaţia de familie şi am ridicat pragurile de eligibilitate şi ne propunem de asemenea să simplificăm condiţionarea de active pentru aceste prestaţii pentru a atenua impactul liberalizării preţului la gaze şi energie. Am prelungit de asemenea cu trei ani legislaţia existentă de acordare a veniturilor de completare a ajutorului de şomaj pentru concedierile de la anumite ÎS, iar până acum am acordat aceste venituri în cazul unei întreprinderi mari de stat. Angajamente de cheltuială la nivelul autorităţilor locale sunt şi ele în creştere, creştere reflectată de majorarea facturilor neplătite. Reducem de asemenea TVA-ul la pâine şi la produsele de pe lanţul de producţie a pâinii începând din luna septembrie. Pentru a compensa pierderea de venituri, vom majora accizele la alcool, la maşini alte mărfuri de lux. Alocările necheltuite pentru corecţiile aferente fondurilor UE vor asigura unele economii, impunându-se de asemenea şi alte reduceri ale cheltuielilor de capital inanţate din buget. Au fost totodată anulate toate contractele neexecutate pentru proiecte PNDI, în timp ce poiectele PNDI executate au fost preluate în buget. Se va efectua un audit independent al proiectelor angajate în cadrul programului PNDI, pentru a se asigura că acestea sunt corect executate şi facturate. 5. Pentru anul 2014, vor continua procesul de ajustare treptată şi vom elabora un buget carebsă corespundă unei ţinte de deficit principal de 2,0% din PIB în termeni ESA, în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat prin PSC, şi de 2% din PIB în termeni cash. ianuarie 2014 se va implementa a doua etapă a programatei majorări a Venitului Minim Garantat. Ne propunem de asemenea să emitem o reglementare privind programul de alocaţii de căldură în luna septembrie, care să includă noii parametrii pentru condiţionarea de active şi un ajutor suplimentar pentru familiile cele mai sărace. Pentru a contrabalansa aceste măsuri, vom explora măsuri pe parte de venituri, inclusiv în ceea ce priveşte taxele pe proprietate. Vom evalua de asemnea reforme în domeniul contribuţiilor sociale, pentru lărgirea bazei. 6. Pentru a asigura obţinerea de beneficii de pe urma eforturilor de ajustare, vor întreprinde eforturi pentru consolidarea instituţiilor fiscale. Domeniile cheie de reformă vor include: 7. Pactul Fiscal şi bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanţa fiscală, vom încerca să îmbunătăţim Legea Responsabilităţii Fiscale pentru a integra ţinte fiscale structurale şi măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de ½ procent din PIB până când se va realiza Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM), de a avea deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1% din PIB. Urmând această traiectorie, ne aşteptăm să atingem OTM în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu. 8. Managementul finanţelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt in prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătăţirea sistemului de raportare fiscală, prevenirea arieratelor şi o mai bună gestionare a riscurilor fiscale. • Pentru a asigura aducerea totală sub control a arieratelor, mai ales la nivelulbautorităţilor locale, vom publica situaţii lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile locale şi centrale, pe entitate, trimestrial, începând cu finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referinţă structural) structural). Vom încerca să menţinem arieratele autorităţilor locale şi centrale la un nivel redus, conform ţintelor din program. Curtea de Conturi va iniţia un audit al facturilor contestate prezentate autorităţilor locale (360 milioane lei) şi va întocmi un raport trimestrial privind stadiul constatărilor până la [mijlocul lunii septembrie 2013]. Vom evalua posibilitatea de a realiza transferuri de la Bugetul de Stat la autorităţile locale pentru a se achita facturile neplătite ce reprezintă obligaţii valabile verificate de Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi ControlCorpul Controlorilor Delegaţi, sume ce vor fi utilizate la rândul lor pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale furnizorilor. În aceste cazuri, autorităţile centrale vor realiza un control mai strict asupra cheltuielilor totale ale autorităţilor locale respective, in conformitate cuOrdonanţa 46/2013. • Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Avem în vigoare un control manual al angajamentelor pentru proiectele noi de investiţii ale autorităţilor locale. Vom aproba ordonanţă de guvern care să prevadă definiţiile standard pentru angajamente până la mijlocul lunii septembrie 2013 (acţiune prealabilă), astfel încât sistemul de control al angajamentelor aflat în curs de construcţie, susţinut de modificările legale şi procedurale care se impun, să fie pe deplin funcţional şi să acopere cheltuielile MFP şi cel puţin al unui alt ordonator din administraţia centrală şi din administraţia locală până la finele lunii ianuarie 2014 (criteriu de referinţă structural structural) şi să fie integral funcţional la nivelul tuturor entităţilor din BGC până la finele lunii iunie 2014. (criteriu de referinţă structural). • Sistemul de raportare fiscală consolidată va fi lansat la toate entităţile guvernamentale până în luna iunie 2014 (criteriu de referinţă structural structural) şi va rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situaţiile financiare accrual ale BGC şi raportările ESA95 vor fi generate de sistem şi vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele şi cu raportările de execuţie bugetară (criteriu de referinţă structural). • Pentru a îmbunătăţi transparenţa fiscală şi a asigura o mai bună concordanţă cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparenţă fiscală. Vom furniza datele fiscale necesare pentru transferarea integrală a bugetului 2014 în GFSM 2001. • Ca parte a bugetului anual se va publica un raport cuprinzător privind riscurile fiscale. Aceasta va începe cu bugetul anului 2014 (criteriu de referinţă structural). Raportul va lua în considerare riscurile, inclusiv riscurile aferente prognozelor de venituri şi cheltuieli, obligaţiilor contingente, structurii datoriei, sistemului bancar, toturor PPPurile, tuturor ÎS şi dezastrelor naturale.
Posted on: Thu, 08 Aug 2013 11:05:52 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015