Horia Grosu: Structura ramurilor din producția agricolă este total dezechilibrată recolta.eu-categorii: Educatie si cercetare 19 Iulie 2013 - 11:51 Șeful Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală, prof. dr. ing. Horia Grosu, a acordat un interviu publicației Recolta.eu în care a afirmat că structura ramurilor din producția agricolă românească este total dezechilibrată, în acest moment. Acesta nu mai este însă un secret pentru nimeni, de vreme ce zootehnia, care reprezenta 45% din valoarea producției agricole în anul 1997, în prezent a scăzut la 32%. O consecință a acestei situații este și aceea că România realizează anual aproximativ 3.500 kg. lapte pe cap de vacă, în timp ce vestul Europei realizează 7.500-8.000 kg. lapte an. Cercetătorul a mărturisit că, din păcate, producția vegetală nu este valorificată corespunzator prin intermediul creșterii animalelor, astfel încât să se exporte carne și produse finite din carne și nu să se exporte direct cereale, ca materii prime. (Află de aici care este consumul previzionat de lapte carne și ouă în anul 2020) „În prezent, suprafața arabilă ocupată cu cereale este în jur de 65% din totalul disponibil (73.5% în anul 2004), în timp ce ponderea suprafețelor ocupate cu furaje verzi (lucernă și trifoi) a scăzut de la 20% în anul 1989, la 11% în anul 2012. Evident că este o structură neoptimizată a culturilor agricole care nu poate susține o eficiență sporită a creșterii taurinelor”, a declarat în exclusivitate pentru Recolta.eu, prof. dr. ing. Horia Grosu. Pentru a mai schimba din situația aceasta clar defavorabilă economiei românești, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat acțiunea de elaborare a Strategiei de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în domeniul Agroalimentar (Strategia CDI-A), pe termen mediu 2014-2020 și lung 2020-2030, prof. dr. ing. Grosu fiind nominalizat ca responsabil de domeniul „Zootehnie și cultura pajistilor”. Chiar dacă întâlnirile se desfășoară în mod constant, MADR nu transmite informări presei cu privire la stadiul de dezvoltare a strategiei. Din acest motiv, am apelat la dr. Grosu pentru a ne da mai multe detalii despre proiect. Recolta.eu: Cu mai mult de o lună în urmă, la Ministerul Agriculturii a avut loc o altă întâlnire importantă cu privire la viitorul elaborării unor noi strategii care vizează domeniul cercetării agrozootehnice. Despre ce a fost vorba? Horia Grosu: La începutul lunii iunie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat acțiunea de elaborare a Strategiei de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în domeniul Agroalimentar (Strategia CDI-A), pe termen mediu – 2014-2020 - și lung - 2020-2030. Cu acest prilej au fost desemnați responsabilii pe domenii de activitate, subsemnatul fiind nominalizat pentru domeniul „Zootehnie și cultura pajistilor”. În linii mari, pentru fiecare domeniu trebuie elaborată Strategia de CDI, aferentă perioadei menționate, termenul de predare a Strategiei CDI-A fiind 30 august a.c. Dar aceasta nu a fost singura întâlnire de până acum. De la începutul lunii iunie, întrevederile s-au succedat la interval de circa două săptămâni, prin urmare, întâlnirea din 17 iunie a fost doar una din cele aproximativ 5-6 ședințe care au avut și vor avea loc până la data definitivării strategiei – 30 august 2013. La ședința din 17 iunie s-au discutat direcțiile viitoare de cercetare din zootehnie pentru perioada vizată și au fost avute în vedere următoarele domenii: „Pășuni și pajiști”, „Nutriția și alimentația animalelor”, „Genetică”, „Ameliorare și reproducție animală”, „Sisteme de creștere a animalelor în contextul schimbărilor climatice”, „Sănătatea animalelor și a oamenilor”, respectiv „Mecanizarea și automatizarea producției animale”. Urmează ca la întâlnirea viitoare să se discute despre inovare și transferul de cunoștințe către fermieri. Recolta.eu: Ce trebuie să facă cercetarea agrozootehnică românească, astfel încât să fie competitivă cu cea din UE? H.G.: Cercetarea agricolă românească, inclusiv cea zootehnică, trebuie să răspundă la trei categorii de cerințe sau solicitări. Vorbim în primă instanță de nevoile economiei naționale - Guvernul României (prin MADR) trebuie să-și fixeze obiective clare pentru perioada 2014-2030 (ex: irigațiile, programele de ameliorare a populațiilor de animale domestice etc). Chiar dacă problematica programelor de ameliorare este (în ultima vreme) o sarcină a asociațiilor crescătorilor de animale, Executivul de la București nu trebuie să renunțe la monitorizarea acestora. Apoi, cercetarea agrozootehnică trebuie să-și orienteze atenția către solicitările punctuale ale fermierilor, respectiv către obiectivele solicitate de UE. Între cele trei paliere există diferențe de abordare. De exemplu, în timp ce Uniunea Europeană (UE) pune accentul în special pe aspectul calitativ al producției, în cazul abordărilor naționale încă avem de „lucrat” la aspectul cantitativ. Și aici am putea da ca exemplu producția de lapte la taurine, unde România realizează anual aproximativ 3.500 kg. lapte pe cap de vacă, în timp ce vestul Europei realizează 7.500-8.000 kg. lapte an. Prin urmare, UE nu mai este interesată să crească producția medie/vacă/an, concentrându-se pe îmbunătățirea calității producției. La noi, cu doar 3.500/vacă/an, încă ne propunem creșterea nivelului producției cantitative. Ideea este că asemenea tematici de cercetare, care își propun creșterea nivelului producției, au șanse foarte reduse să fie finanțate de UE, pentru ele fiind necesar să se aloce fonduri naționale, de către Guvern. În al doilea rând, trebuie să se înțeleagă faptul că cercetare fără bani nu se poate face! Cercetarea este motorul economiei naționale și fără investiții în acest domeniu (infrastructură, resurse umane) nu putem vorbi de performanțe relevante. În medie, România investește în cercetare aproximativ 0,5 procente din PIB, față de media UE27 de circa doi la sută, cu plusvariante de 3,7% Finlanda și Suedia. (Aici poate fi consultat graficul cu investițiile în cercetare) Recolta.eu: Cum vor fi accesate fondurile europene destinate cercetării de către specialiștii români? H.G.: Strategia „Europa 2020” a introdus conceptul de „parteneriate europene pentru inovare (PEI)”. Asta presupune asocierea între entitățile publice și private, în vederea formării „grupurilor operaționale” pentru accesarea fondurilor europene prin PEI. Un grup operațional va avea urmatoarea structură (conform Art. 62): fermieri, cercetători, consultanți, ONG-uri, respectiv domeniul agribusiness (întreprinderile implicate în sectorul agroalimentar). Grupurile operaționale se vor constitui în jurul unor teme de interes și vor executa proiecte care vizează testarea și aplicarea unor practici, procese, produse, servicii și tehnologii inovatoare. Practic, rezultatele obținute de către unitățile de cercetare agricolă ar urma să fie transferate la nivelul fermelor, pentru a crea plus valoare. Cooperarea dintre actorii implicați în cadrul grupurilor operaționale va coagula cunoștințele existente în soluții practice la îndemâna agricultorilor și va facilita dezvoltarea de noi perspective și idei („Cercetarea mai aproape de fermier”, „Cercetarea, din laborator la fermă”). Propunerile de proiecte vor fi transmise spre finanțare la UE, de către (sau în numele) grupurilor operaționale. Recolta.eu: Care sunt principalele probleme ale fermierilor, semnalate către cercetarea de specialitate până acum? H.G.: În general, au fost ridicate probleme legate de aspectul economicității producției animale. Fermierii sunt interesați de posibilitatea de a beneficia de input-uri la prețuri joase și de calitate, astfel încât să-și poată valorifica produsele obținute la prețuri acceptate de consumatori și să beneficieze și de un mic profit, pe baza căruia să-și poată permite reluarea ciclului de producție. De exemplu, în domeniul nutriției animale, fermierii solicită rețete ieftine, dar în același timp acestea să fie complete și echilibrate în substanțe nutritive, astfel încât animalele/păsările lor să realizeze producții superioare de lapte, carne și ouă și, în final, profitul să fie garantat. Este rolul cercetării științifice de a identifica cele mai eficiente combinații de ingrediente de materii prime, la costuri minime. Odată rezolvată această problemă, produsele respective pot fi puse la dispoziția fermierilor interesați. Recolta.eu: Când va începe alocarea de fonduri europene pentru cercetarea agrozootehnică europeană? H.G.: Întrucat Bugetul UE este stabilit pentru perioada 2014-2020, alocarea de fonduri va fi posibilă după 1 ianuarie 2014, pentru proiectele acceptate la finanțare. Recolta.eu: Agricultura României este eficientă? H.G.: În prezent nu prea este, dar are șanse să devină eficientă dacă se acționează în mod profesionist. Așa cum arată ea în prezent, structura ramurilor în producția agricolă este total dezechilibrată. De pildă zootehnia, care reprezenta 45% din valoarea producției agricole în anul 1997, în prezent a scăzut la 32%. Asta înseamnă că producția vegetală nu este valorificată corespunzator prin intermediul creșterii animalelor, astfel încât să se exporte carne și produse finite din carne și nu să se exporte direct cereale, ca materii prime. În prezent, suprafața arabilă ocupată cu cereale este în jur de 65% din totalul disponibil (73.5% în anul 2004), în timp ce ponderea suprafețelor ocupate cu furaje verzi (lucernă și trifoi) a scăzut de la 20% în anul 1989, la 11% în anul 2012. Evident că este o structură neoptimizată a culturilor agricole care nu poate susține o eficiență sporită a creșterii taurinelor.
Posted on: Tue, 23 Jul 2013 19:57:44 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015