I. Despre posibila unire a Republicii Moldova cu România, numai de bine. Unde ar fi problemele? Republica Moldova a semnat astăzi, 29 noiembrie a.c., la Vilnius, Acordul de Asociere cu UE. Din perspectivă românească, într-o traducere patriotardă, respectiva asociere cu UE, ar putea însemna începutul procesului de unire cu România. Pentru mulți români, unirea Basarabiei cu România este un act de reparație istorică. Dar, a te apropia de Republica Moldova de azi, ca stat, doar din acel punct de vedere istoric, este o greșeală. De ce? Pentru că societatea moldovenească de azi nu este ceea ce a fost pe vremea când era parte din trupul țării (alipită abuziv fostei Republici Sovietice Socialiste Ucrainiene, la 24 august 1944). În termeni pragmatici, ce este Republica Moldova? Este o republică parlamentară. Teritoriul statului moldovenesc se întinde pe 33.843,5 km pătrați. În raport cu România, care are o suprafață de 238.371 km pătrați, Republica Moldova este de cca. șapte ori mai mic. Raportul privind PIB-ul nominal este următorul: în România (2011), 189,7 miliarde $; 8862 $ / locuitor ; în Republica Moldova (2011), 7,2 miliarde $; 2022 $ / locuitor. Ce înseamnă asta? Teoretic, moldovenii sunt de patru ori mai săraci decât noi, dacă ne luăm după PIB-ul / locuitor. Republica Moldova are o populație de 3.559.497 locuitori (cu Transnistria, 3.939.667 locuitori). În procente, grupele etnice sunt următoarele: 69,6 % băștinași moldoveni; 11,2 % ucrainieni; 9,4 % ruși; 3,8 găgăuzi; 2 % bulgari; 1,9 % români și 2 % alte naționalități. Putem observa, ca gen, o coloratură etnică interesantă, asemănătoare mai mult cu Transilvania decât cu Moldova sau Muntenia. Din punct de vedere social, pentru mulți români, dar și pentru mulți occidentali, Republica Moldova pare a avea două delimitări socio-economice clar exprimate. Una este capitala țării și, cealaltă, provincia rurală moldovenească. În termeni mai exacți, Chișinău, capitala țării are o populație de 671.800 locuitori (800.6000 locuitori în zona metropolitană, în 2013). De ce am apelat la date de statistică? Ca să vă faceți o opinie, dacă nu v-ați făcut până acum, ce este Moldova de peste Prut. Din punct de vedere al dezvoltării materiale, decalajul dintre mediul urban și mediul rural este atât de evident încât până și românilor le sare asta în ochi. În Chișinău, un oraș frumos construit, nu se simte abrupt acel decalaj. În opoziție clar exprimată, satele moldovenești trăiesc la limita sărăciei, trăiesc dintr-o agricultură de subzistență. Sărăcia moldovenească este diferită de sărăcia din satele românești. Se cunoaște, economia de subzistență a măcinat dintotdeauna satul moldovenesc. În opinia noastră, problema majoră cu care se confruntă Republica Moldova de azi este economia de subzistență. Moldova se află mult sub pragul sărăciei din Europa, o sărăcie disperată chiar și față de sărăcia din România. Dacă am face o comparație, sărăcia din Albania ar fi o asociere cât de cât potrivită. Ne place sau nu, această problemă va trebui rezolvată împreună cu România. Fratele mai mare va trebui să aibă grijă de sora sa moldovenească. De ce spun asta? Pentru că atitudinile, gesturile, stilul de viață moldovenesc, prin dulcele său grai, sugerează inflexiunile și caracterul unei surori de sânge. Unirea Republicii Moldova cu România, un deziderat actual, atât al României cât și al Uniunii Europene, este o problemă care se va rezolva în timpul vieților noastre. De ce este important? Pentru că, din toate punctele de vedere, hotarul Europei de azi se întinde până la Nistru. Etnic, cu siguranță. Astăzi, este o zi mare. Ziua când Republica Moldova se apropie de Europa. Vivat!
Posted on: Fri, 29 Nov 2013 19:15:48 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015