INCEP CURSURILE DE LIMBA ROMANA IN TIMOC!!! În urmă cu mai bine de un an, la Kladovo, în Serbia, Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea, făcea primele demersuri pe lângă conducerile şcolilor din localităţile arondate comunei Kladovo pentru a introduce limba română în şcoli. Era optimist, la fel ca şi părinţii copiilor care semnaseră listele speciale. Visul comunităţii româneşti din Valea Timocului – Serbia de a-şi trimite copiii la cursurile de limba maternă, devine realitate în aceste zile. După mai multe ezitări ale autorităţilor, dar şi după o anchetă destul de lungă impusă de Ministerul Educaţiei din ţara vecină, putem spune că există create aproape toate condiţiile pentru ca şcoala să poată începe. Mai sunt de rezolvat probleme legate de programa de învăţământ şi manuale, dar părinţii spun că nu mai este cale de întoarcere. Reporter: Domnule Matasarevici, privind în urmă către toată munca depusă pentru deschiderea cursurilor putem spune că aţi avut nu numai curaj, ci şi încredere. Aţi crezut vreo clipă că va veni şi ziua în care copiii aceştia de români vor merge la şcoală pentru a învăţa limba română cu elemente de cultură naţională? Tihan Matasarevici: Am sperat mereu că viaţa noastră se va schimba în bine, mai ales după momentul 2 martie 2012, când România a impus acele condiţii stricte Serbiei, în vederea începerii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Poate nu m-am gândit că va fi aşa de repede, dar eram convins că vom trăi aceste momente istorice! Reporter: Concret, despre ce este vorba domnule preşedinte? Când încep cursurile? Tihan Matasarevici: Mai întâi de toate, trebuie subliniat faptul că la Kladovo este prima zonă în care istoria începe să se scrie pentru copiii din Valea Timocului, iar ziua de 12 noiembrie 2013 va deveni, fără îndoială, una istorică. Potrivit informaţiilor mele, confirmate de conducerile şcolilor, dar şi de Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear, marţi, la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 114 copii încep cursurile de limba maternă, iar miercuri, 13 noiembrie, la şcoala din satul Podvrşka, ce aparţine comunei Kladovo, încep oficial cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională, pentru un număr de 26 de copii. În zilele următoare, de asemenea, şi ceilalţi copii înscrişi la cursurile de limba română pe raza comunei Kladovo vor începe să studieze limba lor maternă. În şcolile de la nivelul întregii comune Kladovo, un număr de 280 de copii s-au înscris pentru acest tip de cursuri. Iar în ultimele zile, vă pot spune că acestora li se mai adaugă un număr de 10 copii, care s-au înscris după finalizarea anchetei Ministerului Educaţiei din Serbia. Aşadar, 114 elevi vor începe cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 78 la Şcoala Gimnazială din oraşul Kladovo, 42 la Liceul tehnic din acelaşi oraş Kladovo, 26 la şcoala din satul Podvrşka, 18 copii la şcoala din satul Korbovo, iar 2 copii la şcoala din satul Brza Palanka. Reporter: De ce Kladovo este prima zonă, deoarece, dacă îmi amintesc eu bine, atunci când s-a implementat proiectul pilot, oraşul Kladovo a fost ocolit, iar proiectul s-a derulat doar la Zajecear, Bor şi Negotin? Tihan Matasarevici: Aşa este, îmi amintesc bine că deschiderea proiectului pilot a coincis cu Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români de la Donji Milanovac, unde am participat împreună. Chiar trebuie amintit şi faptul că în acele zile, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, însoţit de ambasadorul României la Belgrad – Excelenţa Sa Daniel Banu şi consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu au fost prezenţi la deschiderea cursurilor într-o şcoală din Bor. Vă spuneam atunci că nu sunt foarte mâhnit că nu am avut pilot şi la Kladovo şi că pentru mine contează nu un proiect de câteva luni, ci cursuri permanente. Eu nu mi-am pierdut speranţa şi iată că la mine se deschid primele cursuri. Reporter: Ce v-a făcut atât de optimist şi încrezător, pentru că semnalele nu erau, la acea vreme, dintre cele mai bune? Tihan Matasarevici: Dacă eu am început munca cel mai serios şi am făcut toate demersurile necesare din punct de vedere legal, era normal să culeg şi roadele, mai devreme sau mai târziu! Nu exista nici atunci şi nu există nici acum cale de întoarcere! Dacă parcurgi toate formalităţile legale, nu are cum să ţi se refuze începerea cursurilor. Nu uitaţi că, nicio clipă, în Serbia, nu a existat vreo lege care să interzică studierea limbii materne în şcoli, dar trebuiau urmate toate căile şi semnate toate documentele cerute de minister. Apoi, când a venit ancheta ministerului, noi eram deja pregătiţi la Kladovo. Reporter: Chiar aşa! Cum aţi procedat şi ce a însemnat pentru dumneavoastră această luptă? Tihan Matasarevici: A însemnat multe ore petrecute în satele comunei Kladovo, nu mai puţin de 22 de sate, discuţii cu oamenii, deplasări cu maşina personală şi pe banii mei, un fel de apostolat ca să spun aşa! Am făcut totul cu pasiune şi nu cer nimănui nimic, dacă am cheltuit din banii şi timpul meu şi al familiei mele, am făcut-o pentru un scop nobil. Să nu uitaţi că eu am alergat pentru neamul meu românesc din dragoste şi nu din obligaţie şi tot din aceleaşi considerente fac eforturi financiare mari pentru a ţine deschis un birou la Kladovo. Dar să vă explic ce am făcut eu şi ce trebuia, de altfel făcut pentru ca autorităţile să nu poată refuza demersul nostru! Reporter: Chiar vă rog să spuneţi care e cheia succesului? Tihan Matasarevici: Am fost, de la început, excesiv de optimist! Copiii românilor din această zonă trebuie să meargă la cursuri de limba română, dacă nu acum sau mâine, poate într-un an sau doi! Acesta a fost crezul meu!. Am făcut adrese peste adrese către şcolile arondate localităţii, către Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear şi am aşteptat răbdător circuitul enervant de lent al documentaţiei. Am descoperit că legislaţia sârbă permitea învăţarea limbii materne în şcoli, doar dacă la conducerea şcolii erau depuse liste de semnături din partea părinţilor, o listă trebuind să aibă minim cinci copii. Toate aceste liste trebuiau trimise către Inspectoratul de la Zajecear şi apoi către minister, după care aprobările urmau un circuit invers. Nu am aşteptat să mă cheme directoratul şcolilor să îmi iau aprobările, ci am bătut insistent şi repetat la toate uşile, până când am intrat în posesia documentaţiei aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit acelor liste, aprobarea era dată pentru 155 de copii. Reporter: Mai exact, aceasta era prima victorie! 155 de copii înscrişi pe liste ce apoi au fost aprobate de minister! Tihan Matasarevici: Da, aşa este! Iar acest lucru a fost apreciat şi de Înaltul Comisar Europen pentru Minorităţi – Knut Vollebaek. Am fost printre primii cu care s-a întâlnit Înaltul Comisar şi mi-a spus atunci că apreciază munca mea, m-a felicitat şi m-a dat exemplu celor care nu înţeleseseră că demersurile legale nu pot fi ocolite. Legea acestei ţări trebuie respectată, mai ales că legea permite acest tip de cursuri. A trecut mult de atunci, iar azi avem 280 de copii, care au trecut şi de furcile caudine ale anchetei ordonate de Ministerul Educaţiei din Serbia. Este un început, iar eu mă simt fericit că am apucat această măreaţă zi istorică! Precizare: Una dintre fotografii reprezintă participarea, în iunie 2013, la momentul în care s-a deschis proiectul pilot de cursuri de limba română în Timoc, a ministrului Cristian David, alături de Excelenţa Sa domnul Daniel Banu – ambasadorul României la Belgrad şi consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu.
Posted on: Mon, 11 Nov 2013 11:46:19 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015