Iată cum, în urmă cu maximum un an scriam un soi de manifest - TopicsExpress



          

Iată cum, în urmă cu maximum un an scriam un soi de manifest către mine însumi în ce privește fumatul. Dacă ar fi să rescriu finalul, aș spune că sportul și voința încrucișează spadele cu dependența. Cred că lupta începe să pară una facilă și chiar dacă adversarul folosește arme necurate, nu mă văd ieșind decât învingător de aici. Lectură plăcută. dependență (un viciu ce nu merită majuscule) pe lianele din fum de ţigară se caţară greoi, gâfâind, trupul meu în dorinţa implacabilă de a ajunge în mormânt. ţigară cu ţigară se alatură grupului infinit de soldaţi din tutun ce vor fi parte din cortegiul meu funerar. conştientizez ca sunt legat la ochi şi-mpins încet-încet spre marginea platformei în timp ce în apele ce-mprejmuiesc această corabie din lemn prost şi putred, numită viaţă, se bălăcesc în aşteptare de carne proaspătă rechinii cancerigeni. ăştia sunt rechinii ăia nenorociţi care, cu-n singur rând de dinţi, şi ăia tociţi, te rod bucată cu bucată, plasându-te într-un tărâm al durerii de neimaginat, până cand nu mai rămâne nimic din tine. rechinii ăştia despre care vorbesc îţi mănâncă pieptul, îl apasă, îl sfâşie îngreunându-ţi respiraţia până la exasperare, până în pragul ăla dincolo de care nu vezi şi nu-ţi doreşti altceva decât moartea. în timp ce recitesc rândurile astea mai dau un şut în ouale plămânilor mei cu o ţigară aprinsă cum se cuvine, realizând că am nevoie de un terapeut. *** am facut cercetări în domeniu, jonglând cu zecile de mii de ţigări arse spre interiorul meu, şi am găsit cel mai bun terapeut; cel care rezolvă în proporție ideala cazurile fumătorilor. cel mai bun lucru dintre toate este acela că terapeutul nu pretinde absolut nicio remuneraţie. trăim vremuri în care moartea lecuieşte gratuit pe oricine.
Posted on: Sat, 26 Oct 2013 13:23:02 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015