Introducere Era 3 dimineaţa în data de 9 noiembrie 2010, când Maria s-a trezit subit. În momentul în care s-a uitat la ora afişată cu roşu, pe ecranul digital al ceasului de lângă pat, a realizat că îşi simţea corpul diferit, ca într-o stare de imponderabilitate şi simţea o senzaţie de furnicături în stomac care păreau să-i traverseze corpul din cap până-n picioare atingând fiecare nerv şi muşchi. Aprinzând lampa de lângă pat, nişte senzaţii puternice, deopotrivă fizice şi psihice, ca nişte valuri de electricitate, i-au străbătut întreg trupul. Confuză şi copleşită s-a ridicat în şezut. A fost imediat atrasă către un portret al Lui Isus aşezat pe noptiera de lângă patul ei. Faţa din imagine a început să se schimbe, parcă a devenit vie. Buzele Lui au început să se mişte ca şi cum ar fi vorbit. Faţa Lui era animată de diferite expresii de afecţiune, îngrijorare şi compasiune, transpuse în întreaga imagine. Chiar dacă ea nu Îi putea auzi vocea, ştia instinctiv că El dorea să comunice cu ea. A ştiut imediat că aceasta era o prezenţă divină. Paradoxal, ea simţea un calm liniştitor ce contrasta cu atmosfera supranaturală din cameră. Tremurând, în timp ce lacrimile îi curgeau pe obraz, ea a devenit ca un copil mic în faţa Lui. Apoi, ea a simţit acest impuls să scrie tot ceea ce simţea că îi spune Isus. Fără să se gândească şi-a dat seama că o uşă tocmai s-a deschis. Ceva în interiorul ei s-a trezit şi nu se mai putea întoarce. Luând un plic vechi şi un pix de lângă pat cuvintele au început să prindă contur în mintea ei. A scris ce a auzit, aşa cum i-a fost dictat, într-o manieră blândă dar autoritară. Când pixul a atins foaia, fiecare cuvânt s-a format clar, precis şi fără pauză. Primele cuvinte pe care le-a scris au fost ”Voinţa ta este poruncă pentru mine”. Fără să înţeleagă de ce a scris asta, ea a ştiut, în inima ei, că era un răspuns firesc şi spontan. Cumva a ştiut că acestea erau primele cuvinte care trebuiau scrise. Şi atunci a venit primul mesaj dat ei de către Isus Cristos. Mesajul care i-a fost dictat conţinea 745 de cuvinte şi a durat exact 7 minute să le scrie cuvânt cu cuvânt de la început la sfârşit. În dimineaţa următoare, la lumina rece a zilei, ea a fost copleşită de senzaţia irealităţii. Încet a realizat că ceea ce s-a întâmplat în timpul nopţii a fost foarte real şi atunci a citit mesajul. Tremurând din cauza şocului şi a neîncrederii, lacrimile au început să curgă, în timp ce, încet, a acceptat adevărul. Maria, o femeie inteligentă, mamă a patru copii, a dus o viaţă activă şi împlinită. Obişnuită să se ocupe de treburile zilnice, ea ar fi fost prima care să renege asemenea lucruri. Ea ştia în inima ei nu doar că nu şi-ar imagina acel mesaj, dar că nici nu ar avea capacitatea de a produce un asemenea manuscris. Neliniştită ea a ridicat din nou icoana Lui Isus şi s-a uitat la ea, aşteptând, provocând imaginea să se mişte din nou. Şi s-a mişcat. De data aceasta a plâns şi i-a cerut Lui Isus un semn care să-i arate dacă toate acestea erau doar în imaginaţia ei. Era ora 11 dimineaţa. Icoana s-a schimbat din nou, iar faţa Lui Isus a prins din nou viaţă. Era îmbrăcat în alb cu o dantelă aurie la gât. Avea faţa alungită şi slabă. Avea păr brun roşcat, ondulat, până la umeri, ochi albaştri pătrunzători şi era înconjurat de o lumină orbitoare şi penetrantă. Această lumină, spune Maria, este foarte puternică. El s-a uitat la ea cu duioşie, îngrijorare, compasiune şi cu o adâncă iubire. Apoi El a zâmbit. Corpul ei a simţit din nou acele furnicături şi acea imponderabilitate. Ea a scris următorul mesaj, unul privat, mult mai scurt faţă de cel din noaptea trecută. De această dată, Isus i-a spus să nu îi fie frică, căci, da, El comunica cu ea. El a îndemnat-o să nu fugă şi să fie puternică. El a liniştit-o că nu îşi imagina cele întâmplate. Şi aşa au început mesajele, chiar dacă la început Maria nu înţelegea despre ce erau şi ce semnificaţie aveau. Ea era înspăimântată de reacţia publicului la acele mesaje şi s-a liniştit când Isus i-a spus că El doreşte ca ea să rămână ascunsă din mai multe motive. Când a început să realizeze că mesajele erau într-adevăr autentice, chiar dacă ea spera să nu fie, şi-a asumat faptul că era o altă vizionară. Dar nu era aşa în acest caz. Isus i-a spus cine era ea de fapt. El i-a spus că ea era profetul timpului din urmă (un termen pe care ea nu îl auzise până acum) şi că nu a fost aleasă. Ea a fost trimisă ca al 7-lea mesager ca să comunice, în numele lui Isus, peceţile conţinute în Cartea Revelaţiilor, ca să pregătească lumea pentru A Doua Lui Venire. De atunci ea a primit câte un mesaj aproape zilnic de la Isus Cristos. Unele mesaje i-au fost date de către Fecioara Maria, Maica Lui Dumnezeu, care i-a comunicat Mariei un nou titlu prin care îşi doreşte să fie cunoscută, Mama Salvării. Primul mesaj pe care l-a primit de la Dumnezeu Tatăl a fost în iunie 2011. Chiar înaintea primirii acestui mesaj, ea a primit un mesaj de la Duhul Sfânt care anunţa că Dumnezeu Tatăl dorea să comunice cu ea. Ea tremura în timpul scrierii acelui mesaj, nu din cauză că îi era frică, ci din cauza puterii Lui şi a iubirii pure pe care El o are pentru întreaga omenire. În primul rând, El i-a explicat de ce a creat lumea. A fost pentru a putea avea o familie. Maria este romano-catolică dar a mărturisit că până să primească mesajele nu era o practicantă foarte devotată. Credea în Dumnezeu dar nu era devotată în sensul tradiţional. Deşi în lunile dinaintea mesajelor ea a simţiţi o reînnoire spirituală şi a avut viziuni private cu Maica Sfântă, ea a ţinut toate acestea secret. Ca un rezultat al acestor apariţii a început să se roage mai mult şi să recite Sfântul Rozar. Când Maica Sfântă i-a dat primul mesaj, pe care ea l-a scris dar nu a înţeles ce înseamnă, a fost în timpul recitării Rozarului, în faţa unei statui a Doamnei Noastre, pe data de 8 noiembrie 2010. Mariei i s-a spus că A Doua Venire al Lui Cristos este iminentă şi că ea este ultimul mesager, ultimul profet. I s-a spus că este al 7-lea Mesager, al 7-lea Înger, care va anunţa lumii conţinutul Peceţilor din Cartea Revelaţiei pe măsură ce ele sunt deschise de către Mielul lui Dumnezeu, Isus Cristos. Mesajele care îi sunt date sunt cuprinse în Cartea Adevărului, prezisă în Cartea lui Daniel pentru sfârşitul timpurilor. Ele sunt date lumii ca să ajute la răspândirea convertirii, astfel ca toţi copiii Lui Dumnezeu să poată fi salvaţi din ghearele anticristului care urmează să apară curând în lume. Ea spune că Dumnezeu vrea să-i salveze pe toţi, inclusiv pe păcătoşii îndărătnici. Toţi cei care sunt salvaţi vor intra într-un Nou Paradis pe Pământ unde vor avea o minte, un corp şi un suflet. Ei vor trăi în splendoare, iubire, pace, armonie şi nu vor avea nevoie de nimic. Aceasta este moştenirea pe care a promis-o Dumnezeu tuturor copiilor Săi. Va depăşi orice ne-am putea imagina, spune ea, însă doar cei care se întorc spre Dumnezeu şi Îi cer iertare vor putea intra. Ei vor avea viaţă veşnică. Dacă Îl refuză pe Dumnezeu vor fi aruncaţi în focul iadului împreună cu anticrist, profetul fals şi toţi cei care îl urmează pe Satana. Şi nu avem prea mult timp. DESPRE CARTEA ADEVĂRULUI Cartea Adevărului este menţionată în Daniel 10.21. Aici se face referire la această misterioasă Carte a Adevărului. Gabriel îi explică lui Daniel că tot ce i-a fost revelat despre viitor şi despre Sfârşitul Timpurilor se află în cartea adevărului. Lui Daniel i se spune să sigileze cartea căci trebuie lăsată pentru o altă perioadă, numită ”Sfârşitul Timpului”.
Posted on: Wed, 06 Nov 2013 18:14:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015