La semafor... Nu-ti cer sa ma cauti. Nu-ti cer sa ma gasesti. Nu vreau sa vii azi sau maine, la fel cum nu mi-am dorit nici ieri. Nu-mi spune, nu-mi scrie, nu ma asculta, minte-ma, uita-ma, pleaca si nu te intoarce. Alunga-ma daca imi pierd pasii spre tine, nu ma privi in ochi si intoarce-mi spatele. Nu te vreau cum nu te-am vrut. Ai inceput cu o pana, pana am ramas fara aripi. Nu mai poti sa-mi iei nimic, nici n-ai mai avea ce. Nu-mi spune ca iti pare rau si ramai in lumea ta, departe de a mea, fara nici-un giratoriu sau o intersectie. Alege intotdeauna ruta ocolitoare, eu voi ramane in centru. Imi place viata urbana, poate asta mi-e motivul. Ascunde-te si uita-te ascuns, simte-te bine si nu-ncerca sa m-amagesti cu vorbe. Vorbele nu-mi cresc aripile la loc, nu te fac zmeu ca sa te inalt in vazduh, asa ca tine-le pentru tine, sadeste-le-n gradina, poate vor creste si in felul acesta se va materializa o parte concreta a consumului tau de energie. As stii ca n-au fost in zadar. Si ce daca mi-ai adunat penele? Si ce daca-s toate la tine. Stii ceva? Nu-i chiar asa. Mai am vreo doua in sertar, prima si ultima, iar perna ta e incompleta. Crezi ca va fi la fel daca aduci lipiciul? Ce lipici o fi ala care sa ascunda urmele? Inca nu s-a inventat, asa ca nu-ncerca sa-l inventezi, pentru ca stim cu totii ca nu esti chiar atat de talentat. De ce sa le lipesti si sa-mi ramana urme? Arunca-le. Eu le pastrez pe-ale mele doua si-mi ajung, pentru ca stiu “c-a fost odata…”, asa ca in poveste. Si cand deschid sertarul, stiu ca atunci puteam zbura. Am dovada si mi-e suficient. Nu, nu mai vreau sa-ncerc sa zbor. N-as mai avea cum si chiar daca mi-ai garanta ca printr-un miracol mi-as recapata aripile asa cum au fost odata, n-as mai indrazni. N-as mai indrazni, pentru ca stiu cum e sa cazi in gol, dintr-o greseala. De ce sa te privesc de sus, cand pot sa-ti vorbesc de la aceeasi cota de nivel, cu picioarele bine-nfipte-n sol si cu siguranta ca n-am cum sa mai cad? Ei bine…asta nu inseamna ca se exclud capcanele sau prapastiile, insa…riscul e mai mic, raman in oras sa dau de gropi. Gropile se astupa repede si nici ca se  mai simt, atat de obisnuiti sunt toti cu ele. Azi una, maine alta, poimaine se repara strazile si toata lumea a uitat: totu-i foarte simplu. Ar trebui sa-ncerci. Ne vedem la semafor.
Posted on: Sat, 13 Jul 2013 18:38:04 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015