Leonida Lari Iorga - pledoarie pentru reunificarea României; - TopicsExpress



          

Leonida Lari Iorga - pledoarie pentru reunificarea României; Doamnă preşedintă, Stimaţi colegi, Ori de câte ori vorbesc despre românii din afara actualelor hotare ale ţării, încerc să vorbesc din partea românilor din interiorul ţării, dat fiind faptul că sunt parlamentar al României. Încerc şi încerc de ani de zile, dar nu prea îmi iese. De ce? S-ar pune întrebarea. În primul rând, de aceea că, din avalanşa vremurilor, îmi apar chipurile nu a sute de mi, ci a milioane de români care au fost lipsiţi întâi de ţara mamă fără voia lor, apoi ucişi, masacraţi, torturaţi, semănaţi pe drumurile dintre Basarabia, Bucovina, până în Siberia. Ce a întreprins, în tot acest răstimp, 87 de ani, Statul român împotriva colonizatorilor dintr-ntâi sovietici, adică acei fără naţiune, apoi ruşi dar cu aceeaşi sete de cotropire a teritoriilor străine, cu acelaşi program aplicat pe puncte în ceea ce priveşte limba, grafia, istoria, justiţia, administraţia locală în teritoriile cotropite. Dar ce strategie, ce program de rezistenţă, cel puţin, că de ofensivă în faţa colosului dinspre est nici nu putea fi vorba, a întreprins Statul român? Pe timpul lui Nicolae Ceauşescu, nu se puteau face prea multe, Imperiul sovietic fiind încă în toată puterea sa. Dar a fost Primăvara de la Praga. Nu au fost recunoscute vreodată Basarabia şi Bucovina drept părţi ale Imperiului sovietic. Într-o asemenea conjunctură cumplită, când statele occidentale s-au spălat pe mâini de România, ţara noastră s-a pomenit ca un peşte în oceanul marilor rechini. Dacă privim bine harta ţării de acum, curat ai zice că seamănă cu un peşte. Or, după Marea Unire, semăna cu o inimă. Vine, în sfârşit, anul 1989, anul - s-ar zice - al marii Revoluţii române. Să ne reţinem puţin asupra perioadei aşa-zis revoluţionare. În una din provinciile istorice ale României, Basarabia, valul mişcării de eliberare şi de reîntregire naţională luase un asemenea avânt, încât populaţia românească de peste Prut şi-a redobândit drepturile elementare, pierdute după ocuparea din 1940. Şi limba şi grafia şi istoria şi tricolorul iar marii lideri politici - aşa-zis marii lideri politici - din România nu aveau cum să nu ştie despre aceste evenimente. Imperiul sovietic era în agonie pentru că toate fostele colonii, 14 la număr, s-au dezis de cotropitori. Care ţară de pe glob s-a aflat să facă vreun tratat de bună vecinătate şi amiciţie cu acest imperiu al răului? S-a găsit una: România. Mai mult decât atât, ce coincidenţă jovială şi, mai bine zis, organizată, anume atunci când în Parlamentul URSS se dezbătea Pactul Ribbentrop-Molotov şi chiar a fost condamnat, în România a început nitam-nisam Revoluţia. Ce rost aveau alocuţiunile noastre, ale celor ocupaţi, împotriva ocupanţilor? Cine avea interes, din partea României, să aibă o comunicare nonstop cu Chişinăul? Comunicarea se făcea nonstop cu Moscova. Vai, ce naivi am fost noi, luptătorii basarabeni, liderii mişcării de eliberare şi de întregire naţională! Pe când eu, personal, vorbeam despre rapturile teritoriale săvârşite de Imperiul sovietic în România, Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, peste capetele noastre, Moscova şi Bucureştii se salutau cu telegrame de prietenie, recunoştinţă, colaborare, chiar şi cu ajutor militar în caz de nevoie. Şi toate aceste lucruri, luaţi aminte, sunt consemnate în Monitorul Oficial al URSS, documente de care eu dispun. Ce mai rămânea până la a recunoaşte un stat în stat, Republica Moldova? Ceea ce s-a întâmplat. O nimica toată. România a recunoscut încă o dată R.S.S. moldovenească formată de către URSS, atât că de data asta se numea Republica Moldova, ca şi azi, şi nu are cei doi de s. Acesta a fost motivul venirii mele în România. Să văd ce se întâmplă în ţara mamă când noi, românii din afară, după atâtea lupte pentru eliberare şi reîntregire, după ce am văzut şi moartea cu ochii, ne pomenim iarăşi în sfera de influenţă a Rusiei. Ar putea să lupte bieţii români basarabeni şi bucovineni încă o sută de ori câte 87 de ani, dar fără nici un rost, când ţara este condusă de oameni ce vor putere de dragul puterii iar nu o patrie întreagă. Dar aceşti politicieni de mucava uită un singur lucru că oamenii sunt muritori cu trupul, dar nemuritori cu sufletul şi că vor avea a da seamă în faţa Domnului, la Judecata neamurilor. Să mergem mai departe în ceea ce priveşte ipocrizia politicienilor. Iată, să luăm chiar ziua de 1 decembrie a.c. Este întâia oară când Parlamentul României nu a ţinut şedinţa festivă consacrată sărbătorii naţionale a românilor. Analiştii politici accentuează că s-a pus miza pe participarea maselor populare. Dar reprezentanţii acestor mase, clasa politică românească, ce au făcut? Au mâncat fasole cu ciolan şi cozonac? Au băut ţuică şi vin fier împreună cu alegătorii? Sunt bune şi astea. Dar, trebuia mai întâi şi întâi să organizeze simpozioane de istorie la Academie, la Cercul Militar, la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Afacerilor Interne. Prin pledoariile politicienilor să se ajungă, până la urmă, la o strategie şi un plan concret de reîntregire a ţării. Nici estul, nici vestul, nici chiar intrarea în Uniunea Europeană nu vor determina soarta românilor, decât ei, românii înşişi. Atâta timp cât românii din ţară vor fi refractari la suferinţele nemeritate ale fraţilor din afara ţării este puţin probabilă o schimbare în bine pentru România. Am mai spus-o şi repet: să nu cumva să se întâmple ca în modelul biblic, Iosif şi fraţii săi. Iosif, aruncat într-o fântână... Doamna Daniela Popa: Vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi. Doamna Leonida Lari-Iorga: Da, eu închei, doamnă preşedintă, închei. Iosif, aruncat într-o fântână de fraţi ai săi, în ghearele morţii şi Iosif i-a scos pe fraţii săi din ghearele robiei din Egipt, mai rea decât moartea. Consider că acei care gândesc numai la modul materialist şi că politică fără bani nu se face greşesc amarnic. Ce s-a ales de Imperiul sovietic, deşi avea toate bogăţiile lumii? Ce se alege de lume, în genere, după tsunami sau cutremure. Cred că ideile drepte nu mor niciodată, iar ideea naţională de reunificare a ţării este dreaptă şi prioritară pentru România.
Posted on: Sat, 26 Oct 2013 12:37:21 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015