"Mi s-a spus c-ai murit, mi s-a şoptit... Nu ştiu, poate un prieten, ori poate un străin... mi-a şoptit aceste cuvinte privindu-mă-n ochi. Era un timp când ne-ntâlneam în fiecare seară, ploaia de pe pălărie picura pe umărul tău, iar dimineaţa, umbra inimii tale cădea asupră-mi ca o frunză de aur. Era un timp când tu erai singura mea rană. De-atunci am purtat multe lupte, m-am vindecat, iar astăzi nu mai păstrez decât cicatricele zvântate din care sângele mai musteşte..." "Jucătorul de şah" - Ştefan Augustin Doinaş
Posted on: Wed, 21 Aug 2013 16:46:15 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015