Motto: “stiu ca pot sa vina vremuri mai cumplite ca a noastra” [+ adrian pa(s)unescu] Azi se implineste un an de cand am votat, alaturi de 7.4 milioane de cetateni, pentru ca tara mea sa scape de cea mai sinistra diktatura din istoria ei. Cea mai rafinata, cea mai eficienta, exercitata cu un minim de instrumente si mijloace, toate de forta: serviciile de informatii, procuratura, inclusiv departamentuol national anticoruptie, inalta curte de casatie si justitie, consiliul uperior al magistraturii, curtea constitutional, agentia nationala de integritate. Controlate nu neaparat unanim, nici n-ar fi posibil, ci prin oameni cheie. rezultatele publicate, oricum si astea cu erori, ale recensamantului din 2011 confirma ceea ce se stia cu un an in urma: coroborand toate institutiile cu baze de date, unde populatia e inregistrata, ca referendumul avea, de facto, cvoruul oricum impus cu forta. De jure – nu. caci ministrul de interne de atuni a fost cartita guvernatorului. Diktatura de la bruxelles, in cardasie cu departamentul de stat au spuns “niet!”. In urma cu 66 ani, stalin spusese, cinic: voi votati, noi numaram. Anul trecut alti stapani au spus: nici nu conteaza ce votati voi. Romania dateaza, de facto, din 1859 si de jure din 1862. In scurta ei istorie a cunscut 7 regimuri autoritare: insusi principele cuza, solutia inteligenta care a nascut romania, a condus prin decrete, desfiintand parlaentul, in ultimii sai 2 ani din cei 7 conveniti de puterile garante. A fost necesar, dar a fost. In 1938, regale carol al doilea a premers sistemul asiatoid impus dupa razboi de stalin, in cardasie cu aliatii occidental. A mers mai departe decat creatorul romaniei, interzicand si activitatea partidelor politice. Infiintand,insa, in locul lor, primul partid unic. De care cuza nu avusese nevoie. Alti 2 ani de regim autoritar. E greu sa-I imputi unui om intelligent, cu sentimente prooccidentale, ca a fost sa fie sub vremi. Nici bratienii n-ae fi avut solutii in contextual tragic al lui 40. Dar numaratoarea continua. Al treilea regim autoritar a durat ceva mai mult, 3 ani. Din 22 ianuarie 41 pana la 23 august 44. Dupa scoaterea din joc a legionarilor. Culmea, ion antonescu a fost singurul dictator onest. Mi se falfaie daca scandalizez cu diagnosticul asta. si chiar incoruptibil. Si el a calculat gresit, dar contextual tragic era, oricum, peste puterile lui. A urmat regimul marioneta, colonial, impus de cel mai sinistru imperiu dupa cel al lui genghiz khan, a cunoscut zvarcoliri. Conducerea alogena n-a avut viata lunga. Gheorghe dej a avut abilitatea sa se instaleze in locul acesteia, eliminandu-si brutal rivalul, care avusese naivitatea sa se considere mai intai roman si abia apoi comunist. Pana la ciudata sa moarte, a functionat ca al treilea regim autoritar. Aici trebuie deschisa o paranteza: daca regimul nazi a avut, initial, in ciuda metodelor identice cu cel bolsevic, de a-sielimina toti adversarii, o popularitate reala, deoarece jugulase criza economica, prin metode similar cu new dealul lui Roosevelt dincolo de ocean, popularitatea fu inlocuita, treptat, de teroarea fricii. Cu regimurile coloniale din zona satelitara moskovei s-a intamplat pe dos. Instalate “pe vecie”, odata ramase singure la putere, aveau toit interesul sa ridice nivelul populatiei, care devenea, dupa un milion de romani scosi din joc de gulagul local, progresiv cooperanta. Dar intellectualul maurer, lasat cu limba de moarte de muribundul dej la pupitru s-a dat, cu o anume lasitate si un calcul politic eronat, la o parte. Facand loc unui derbedeu primitiv, de o inteligenta native, animalica si o memorie aproape de nivelul lui iorga. Fostul electrician dej a rezistat mai bine paranoiei puterii, chiar decat “colegul” sau lech Walesa. Depasit de evenimente, in tara lui. Cum imunitatea mental, inclusiv la paranoia puterii, e corelabila cu mobilierul cultiural, nu-I de mirare ca fiul unui taran betiv, fugit de acasa si incapabil de a invata serios o meserie, n-a rezistat. Au urmat 24 de ani lumina, dupa care, conform bancului, a venit citirea contorului. Interesant e ca prin perspectiva prezentului, cand tara e redusa la un statut colonial mai rau decat cel rosu, abilitatea politica a lui pingelica are sansa sa fie privita mai nuantat. Deci al cincilea regim, mai mult decat autoritar. A venit lovilutia si fostul sef al studentilorromai la moskova, rcrutat inevitabil de kgb, ion ilici Iliescu, la fel de ranchiunios ca precedentul lui sef, a aburit masa nauca, dar a focalizat detestarea partii crescande a populatiei constiente. Si acum suntem spre finele unei perioade de 10 ani, fata de care “obsedantul deceniu” pare un proiect de scolari mediocre. Cuza a avut statura, carol al doilea, in ciuda caracterului infect, o anume inteligenta si mai ales propensiunea pentru cultura. Dej, cand s-a vzut cu sacii in caruta si-a putut etala bonomia. Pana si pingelica a avut bonomia lui. Anihilata de leantza. A doua dintre cele 3 elene nefaste. Caci Elena de sparta n-a avut relief. Desi l-a educat bine pe regale mihai. (zamb)ilici nu si-a dat in stamba mania proletara decat in situatii limita si, oricum, in ultimul mandate a avut abilitatea sa nu se puna de-a curmezisul in drumul spre nato si ue. Desi o facea a contre coeur. De3loc neinteresant, si putina lume stie, s-a purtat decent cu colaboratorii marunti. Zupremul, insa, o personalitate conflictuala, dotat cu o rautate native iesita din comun, reusind sa demoleze toate structurile din care a faut vreodata parte, disperat nu de soarta lui dupa, caci protectorii lui metropolitai il vor lasa pe o lista de avut in vedere dup ace vor pierde majoritatea in europa. Disperat de sansele totusi reduse de a-si implanta un urmas pe care sa-l dirijeze cat va trai. Intre ranjetul lui hahait si marea majoritate a populatiei dispretuite mi mai exista nici o oprelsite politica. Actuala majoritate, mai mare decat obsinute “partidul” gorbaciovist al lui ion ilici Iliescu in duminica orbului, e, cum plstic spunea cineva cu gura mare, o molusca. Intre cel maiurat si distructiv character din cei 7a numarati bob cu bob si marea majoritate a populatiei numaieste decat un gard de nuiele. o palisada inconjurata, intr-un colt, de presa neobedienta. O voce care, cu o zi inainte de implinira anului neimplinirii, asteapta sa fie redusa samavolnic la tacere. Tragicomic e ac aceasta ultima si unica reduta e, vai, profund anipatica. Niciodata pana acum neamul asta nenorocit n-a fost silit sa spere a fi aarat de urgia voievodala de aparatri antipatici. Dar, daca, dup ace aceasta ultima reduta va fi demolata si hahaiala se va dezlantui mai rau ca lacustele, crivatul si uraganul mary, populatia asta care a iesit in strata pentru un singur om, in ianuarie trecut, va indra, pasiv, in timp ce in jur regimuri autoritare au fost demolte si continua sa fie, atunci n-avem cui sa cautam nod in papura. Despre conduita mea, de azi incolo, mai incolo. Miam valorificat insomnia, pe care o alungasem in ultimele 2 luni.
Posted on: Sun, 28 Jul 2013 23:11:12 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015