> > No, de asta ce mai > ziceti fratilor? > > > > > > > Lenea > > prelungeşte > viața > > > > > > > > > > > La 110 ani împliniţi recent, > > > Reginald Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie > > 1902, este cel mai bătrân bărbat din > Marea > > Britanie. Trăieşte în > Derbyshire din 1947, > > iar de-a lungul > vieţii sale a fost martorul a două > > > > > războaie mondiale, a fost preot în armata > > britanică şi învăţător timp > > de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori. > > > > > > > Rugat să-şi > dezvăluie > > secretul longevităţii, > seniorul a mărturisit > > > > > candid: lenea! > > > > Mulţi au crezut că e doar o > > glumă, însă studii recente vin să > > demonstreze că un consum mic > de energie poate să > > ne ajute să > trăim mult şi bine. > > > > > > > > Persoanele care nu prea se > > înghesuie > să muncească şi care au > > oroare de > exerciţiile fizice bănuiau de multă > > > vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii > de > > > > > ştiinţă: lenea prelungeşte > > > viaţa! > > > > > > Cei care se trezesc în zori > > şi sunt agitaţi toată ziua îşi > > pregătesc din tinereţe mormântul, > > susţine dr. Peter Axt, expert în > > > > > sănătate publică, citat de Daily Mail. El > > recomandă să lenevim jumătate din > timpul > > nostru liber, în loc să ne > căznim să > > mergem la sală ori să > facem jogging. > > > > > > > > > > > > > > > Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. > > > Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte > (Bucuria > > Lenii: Cum s-o laşi mai > moale şi să > > trăieşti mai > mult) în > care > > explică pe larg faptul că toţi > oamenii > > posedă o cantitate limitată > de energie > > vitală şi că > viteza cu care este > > consumată, > determină precis speranţa de > > viaţă > a fiecărei persoane. > > > > > > > > > > > > > > Cei > doi mai spun că > > activităţile care > sunt mari consumatoare de > > energie, > precum trasul de fiare într-o > > sală de forţă, accelerează > > îmbătrânirea şi fac organismul mai > > > > > susceptibil la îmbolnăvire. Un stil de > > viaţă mai relaxat este important > pentru > > sănătate... > > > > > > > > > > > Dacă ai o viaţă > > > stresantă şi faci exerciţii fizice în > > > > > exces, organismul produce hormoni care determină > > instalarea hipertensiunii, > afirmă > > Axt-Gadermann. > > > > > > > > > > Ea a adăugat că una dintre > > diferentele-cheie între oamenii mai > leneşi > > şi cei hiperactivi este că > organismele mai active > > produc mai > mulţi radicali liberi molecule > > instabile de oxigen despre care se crede > că ar accelera > > > > > îmbătrânirea. > > > > > > > > > > > Mai mult, lenea este, de > > asemenea, importantă pentru un sistem > imunitar > > sănătos pentru că celulele > specializate > > în apărarea organismului > sunt mai puternice > > > > > în condiţii de relaxare decât în > > situaţii de stres. Iar în > timpul > > relaxării şi metabolismul este > mai lent, > > producându-se mai puţini > radicali > > liberi. > > > > > Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, > > > > > cât şi tatăl său, în > > vârstă > de 65 de ani, au fost alergători de > > > cursă lungă (fond), ceea ce le permite să > > susţină că vorbesc > în > > cunoştinţă de cauză. > > > > > > > > Totodată, ei > afirmă că > > râsul este o alternativă > mai > > sănătoasă decât alergarea > sau > > exerciţiile fizice. > > > > > > În carte, cei doi > > > > > cercetători mai spun că lenea este foarte > > bună şi pentru creier. Asta pentru > că > > exerciţiile fizice sau stresul duc > la producerea unui > > excedent de > cortizol, un hormon care vatămă > > > neuronii provocând pierderi de memorie şi > > > > > senilitate prematură. > > > > > > > > > > > > > > > > “Lenea nu e nimic altceva > > decât o obişnuinţă de a te odihni > > înainte de a obosi” spunea Jules > Renard. Iar > > > > > butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare > > aplicabilitate dacă societatea n-ar > culpabiliza statul > > degeaba, > > > > > > > > > > > > fie el şi pe > termen foarte scurt, > > întreţinând > totodată un veritabil cult > > al muncii > asidue şi al activităţii > > fizice. > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > Nota Bene: Bătrânii > > noştrii spuneau despre o persoană > > leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani > > şi uite... s-a dovedit că aveau > > dreptate. > > > > > > > Lenea ca factor de > > > > > progres al omenirii > > > > > > > > Robert A. > > Heinlein, scriitor american > de > > literatură > științifico-fantastică, > > afirma că > „progresul nu este realizat de > > către > cei care se scoală devreme. Este realizat de > > > > > oameni leneși care caută căi mai ușoare > > pentru a realiza ceva.” > > > > > Lenea în > > viziunea > unui general de armată > > > > > > > > > > > > > Helmuth Karl > > Bernhard Graf von > Moltke > > (1800 – 1891) a fost un > general prusac > > Șeful Statului Major > General (Großer > > Generalstab) al > armatei prusace și un mare strateg. > > > Imediat după numirea în funcție, a trecut la > > > > > reforme, între care și modul de instruire și > > promovare a ofițerilor. > > > > > > > > > > > > În > > acest scop, i-a evaluat după două > > criterii: > > > > > > > > > > > > > gradul de > > inteligență (de la > > > proști la inteligenți) și > > > > > > > > atitudinea > > față de muncă (de la > > leneși la harnici). > > > > > > > > > > > > > > În > > baza > acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de > > ofițeri: > > > > > > > > > > > A: prost > > și leneș > > > > > > > > > B: inteligent > > și harnic > > > > > > > > C: prost > > și harnic > > > > > > > > D: inteligent > > și leneș > > > > > > > > > > > > > > Ofițerilor > > din categoria A, proști > și leneși, le-a dat > > sarcini simple > și repetitive. Aceștia nu mai > > puteau > înainta în cariera militară. Este > > > posibil ca într-o bună zi să le vină o > > > > > idee bună, dar mai important, nu creează > > probleme. > > > > > > > > > > > > Moltke > > considera că > ofițerii din categoria B, > > inteligenți > și harnici, erau obsedați de > > > > > micromanagement (se pierd în > > > mărunțișuri) și, prin urmare, sunt > > > lideri de slabă calitate. Era posibilă o > > promovare, dar nu până la nivel de > ofițeri > > de Stat Major. Acești > ofițeri dădeau > > certitudinea că > ordinele vor fi îndeplinite la > > timp > și întocmai, în toate > > detaliile. > > > > > > > > > > > > Ofițerii > > din categoria C, proști și harnici, > erau > > > > > considerați periculoși. Moltke afirma că > > aceștia ar trebui să fie > supravegheați > > permanent, ceea ce este > inacceptabil în armată. > > Deoarece ar > fi putut crea probleme grave, greu de remediat, > > > > aceștia au fost scoși din > > > armată. > > > > > > > > > > > > Ofițerii > > din categoria D, inteligenți și leneși, > erau > > cei pe care Moltke îi considera > cei mai potriviți > > pentru cele mai > înalte funcții de comandă. > > > > > Acești ofițeri erau suficient de inteligenți > > ca să știe ce trebuie făcut, dar și > > suficient de leneși, pentru a găsi cea > mai > > ușoară și simplă cale de a > atinge > > obiectivul cerut. > > > > > > > > > > > > Este > > adevărat că lenea singură nu este > > productivă. Ea trebuie combinată cu > > inteligența. Oamenii leneși și > > > > > inteligenți au un avantaj în societate și > > sunt cei mai nimeriți pentru rolul de > lider > > într-o organizație. > > > > > > > > Lenea > > în viziunea unui comunist > > > > > > > > > > > O > > lucrare > importantă care tratează subiectul este > > Le > > droit à la > paresse: réfutation du droit au > > > travail de 1848, > > scrisă de Paul > Lafargue (1842 - 1911) în 1880 > > și > tradusă pentru prima oară în > > > > > română de Alexander Tendler, sub titlul > > Dreptul la lene. > > > > > > > > > > > > În > > esență, autorul > arată că marii > > industriași / patroni > consideră că lenea nu > > > > > este > bună, deoarece muncitorii leneși le scad > > (patronilor) posibilitatea de a se > îmbogăți > > tot mai mult. De aceea, > prin publicitate, aceștia > > conving > masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a > > cumpăra mai mult, muncitorii vor munci > mai mult, > > > > > în final ajungând să fie epuizați > > fizic și înglodați în > > datorii. > > > > > > > > > > > > Concluzia > > autorului > este că, dacă > > am munci mai puțin > fiecare dintre noi, am putea > > > > > trăi toți mai bine, șomajul ar scădea > > – iar nivelul de viață al > populației > > s-ar îmbunătăți. > > Dar nu ar mai câștiga atât de mult > > patronii. > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > -- > Cu stima, > UN OBSERVATOR > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > Reply, Reply All or Forward | More Me To agheorghiu_2005@yahooPOPA ALEXANDRA and 47 More... Today at 9:37 PM Subject: Fw: Fwd: ÎN SFÂRȘIT, O VESTE BUNĂ ! > > No, de asta ce mai > ziceti fratilor? > > > > > > > Lenea > > prelungeşte > viața > > > > > > > > > > > La 110 ani împliniţi recent, > > > Reginald Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie > > 1902, este cel mai bătrân bărbat din > Marea > > Britanie. Trăieşte în > Derbyshire din 1947, > > iar de-a lungul > vieţii sale a fost martorul a două > > > > > războaie mondiale, a fost preot în armata > > britanică şi învăţător timp > > de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori. > > > > > > > Rugat să-şi > dezvăluie > > secretul longevităţii, > seniorul a mărturisit > > > > > candid: lenea! > > > > Mulţi au crezut că e doar o > > glumă, însă studii recente vin să > > demonstreze că un consum mic > de energie poate să > > ne ajute să > trăim mult şi bine. > > > > > > > > Persoanele care nu prea se > > înghesuie > să muncească şi care au > > oroare de > exerciţiile fizice bănuiau de multă > > > vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii > de > > > > > ştiinţă: lenea prelungeşte > > > viaţa! > > > > > > Cei care se trezesc în zori > > şi sunt agitaţi toată ziua îşi > > pregătesc din tinereţe mormântul, > > susţine dr. Peter Axt, expert în > > > > > sănătate publică, citat de Daily Mail. El > > recomandă să lenevim jumătate din > timpul > > nostru liber, în loc să ne > căznim să > > mergem la sală ori să > facem jogging. > > > > > > > > > > > > > > > Dr. Peter Axt şi fiica sa, dr. > > > Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte > (Bucuria > > Lenii: Cum s-o laşi mai > moale şi să > > trăieşti mai > mult) în > care > > explică pe larg faptul că toţi > oamenii > > posedă o cantitate limitată > de energie > > vitală şi că > viteza cu care este > > consumată, > determină precis speranţa de > > viaţă > a fiecărei persoane. > > > > > > > > > > > > > > Cei > doi mai spun că > > activităţile care > sunt mari consumatoare de > > energie, > precum trasul de fiare într-o > > sală de forţă, accelerează > > îmbătrânirea şi fac organismul mai > > > > > susceptibil la îmbolnăvire. Un stil de > > viaţă mai relaxat este important > pentru > > sănătate... > > > > > > > > > > > Dacă ai o viaţă > > > stresantă şi faci exerciţii fizice în > > > > > exces, organismul produce hormoni care determină > > instalarea hipertensiunii, > afirmă > > Axt-Gadermann. > > > > > > > > > > Ea a adăugat că una dintre > > diferentele-cheie între oamenii mai > leneşi > > şi cei hiperactivi este că > organismele mai active > > produc mai > mulţi radicali liberi molecule > > instabile de oxigen despre care se crede > că ar accelera > > > > > îmbătrânirea. > > > > > > > > > > > Mai mult, lenea este, de > > asemenea, importantă pentru un sistem > imunitar > > sănătos pentru că celulele > specializate > > în apărarea organismului > sunt mai puternice > > > > > în condiţii de relaxare decât în > > situaţii de stres. Iar în > timpul > > relaxării şi metabolismul este > mai lent, > > producându-se mai puţini > radicali > > liberi. > > > > > Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, > > > > > cât şi tatăl său, în > > vârstă > de 65 de ani, au fost alergători de > > > cursă lungă (fond), ceea ce le permite să > > susţină că vorbesc > în > > cunoştinţă de cauză. > > > > > > > > Totodată, ei > afirmă că > > râsul este o alternativă > mai > > sănătoasă decât alergarea > sau > > exerciţiile fizice. > > > > > > În carte, cei doi > > > > > cercetători mai spun că lenea este foarte > > bună şi pentru creier. Asta pentru > că > > exerciţiile fizice sau stresul duc > la producerea unui > > excedent de > cortizol, un hormon care vatămă > > > neuronii provocând pierderi de memorie şi > > > > > senilitate prematură. > > > > > > > > > > > > > > > > “Lenea nu e nimic altceva > > decât o obişnuinţă de a te odihni > > înainte de a obosi” spunea Jules > Renard. Iar > > > > > butada, foarte reuşită, ar avea o mai mare > > aplicabilitate dacă societatea n-ar > culpabiliza statul > > degeaba, > > > > > > > > > > > > fie el şi pe > termen foarte scurt, > > întreţinând > totodată un veritabil cult > > al muncii > asidue şi al activităţii > > fizice. > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > Nota Bene: Bătrânii > > noştrii spuneau despre o persoană > > leneşă: Ăsta trăieşte 100 de ani > > şi uite... s-a dovedit că aveau > > dreptate. > > > > > > > Lenea ca factor de > > > > > progres al omenirii > > > > > > > > Robert A. > > Heinlein, scriitor american > de > > literatură > științifico-fantastică, > > afirma că > „progresul nu este realizat de > > către > cei care se scoală devreme. Este realizat de > > > > > oameni leneși care caută căi mai ușoare > > pentru a realiza ceva.” > > > > > Lenea în > > viziunea > unui general de armată > > > > > > > > > > > > > Helmuth Karl > > Bernhard Graf von > Moltke > > (1800 – 1891) a fost un > general prusac > > Șeful Statului Major > General (Großer > > Generalstab) al > armatei prusace și un mare strateg. > > > Imediat după numirea în funcție, a trecut la > > > > > reforme, între care și modul de instruire și > > promovare a ofițerilor. > > > > > > > > > > > > În > > acest scop, i-a evaluat după două > > criterii: > > > > > > > > > > > > > gradul de > > inteligență (de la > > > proști la inteligenți) și > > > > > > > > atitudinea > > față de muncă (de la > > leneși la harnici). > > > > > > > > > > > > > > În > > baza > acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de > > ofițeri: > > > > > > > > > > > A: prost > > și leneș > > > > > > > > > B: inteligent > > și harnic > > > > > > > > C: prost > > și harnic > > > > > > > > D: inteligent > > și leneș > > > > > > > > > > > > > > Ofițerilor > > din categoria A, proști > și leneși, le-a dat > > sarcini simple > și repetitive. Aceștia nu mai > > puteau > înainta în cariera militară. Este > > > posibil ca într-o bună zi să le vină o > > > > > idee bună, dar mai important, nu creează > > probleme. > > > > > > > > > > > > Moltke > > considera că > ofițerii din categoria B, > > inteligenți > și harnici, erau obsedați de > > > > > micromanagement (se pierd în > > > mărunțișuri) și, prin urmare, sunt > > > lideri de slabă calitate. Era posibilă o > > promovare, dar nu până la nivel de > ofițeri > > de Stat Major. Acești > ofițeri dădeau > > certitudinea că > ordinele vor fi îndeplinite la > > timp > și întocmai, în toate > > detaliile. > > > > > > > > > > > > Ofițerii > > din categoria C, proști și harnici, > erau > > > > > considerați periculoși. Moltke afirma că > > aceștia ar trebui să fie > supravegheați > > permanent, ceea ce este > inacceptabil în armată. > > Deoarece ar > fi putut crea probleme grave, greu de remediat, > > > > aceștia au fost scoși din > > > armată. > > > > > > > > > > > > Ofițerii > > din categoria D, inteligenți și leneși, > erau > > cei pe care Moltke îi considera > cei mai potriviți > > pentru cele mai > înalte funcții de comandă. > > > > > Acești ofițeri erau suficient de inteligenți > > ca să știe ce trebuie făcut, dar și > > suficient de leneși, pentru a găsi cea > mai > > ușoară și simplă cale de a > atinge > > obiectivul cerut. > > > > > > > > > > > > Este > > adevărat că lenea singură nu este > > productivă. Ea trebuie combinată cu > > inteligența. Oamenii leneși și > > > > > inteligenți au un avantaj în societate și > > sunt cei mai nimeriți pentru rolul de > lider > > într-o organizație. > > > > > > > > Lenea > > în viziunea unui comunist > > > > > > > > > > > O > > lucrare > importantă care tratează subiectul este > > Le > > droit à la > paresse: réfutation du droit au > > > travail de 1848, > > scrisă de Paul > Lafargue (1842 - 1911) în 1880 > > și > tradusă pentru prima oară în > > > > > română de Alexander Tendler, sub titlul > > Dreptul la lene. > > > > > > > > > > > > În > > esență, autorul > arată că marii > > industriași / patroni > consideră că lenea nu > > > > > este > bună, deoarece muncitorii leneși le scad > > (patronilor) posibilitatea de a se > îmbogăți > > tot mai mult. De aceea, > prin publicitate, aceștia > > conving > masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a > > cumpăra mai mult, muncitorii vor munci > mai mult, > > > > > în final ajungând să fie epuizați > > fizic și înglodați în > > datorii. > > > > > > > > > > > > Concluzia > > autorului > este că, dacă > > am munci mai puțin > fiecare dintre noi, am putea > > > > > trăi toți mai bine, șomajul ar scădea > > – iar nivelul de viață al > populației > > s-ar îmbunătăți. > > Dar nu ar mai câștiga atât de mult > > patronii. > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > -- > Cu stima, > UN OBSERVATOR > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > > >
Posted on: Mon, 18 Nov 2013 19:40:57 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015