O CAPCANĂ Iehova i-a povăţuit pe oamenii lui cu privire la capcanele puse în calea lor de demoni, şi în acelaşi timp a scos în evidenţă care era singurul mijloc de scăpare în limanul cel sigur. Proverbele 29:25 sunt exact la subiect: „Teama omului este o cursă; dar cel ce-şi pune încrederea în Domnul, va fi în siguranţă. Cu o argumentare mai solidă se poate spune că un astfel de avertisment şi o asemenea povaţă au aplicabilitate acum în cazul tuturor care au făcut legământ să îndeplinească voinţa lui Dumnezeu. Toţi demonii izgoniţi din ceruri, jos pe pământ, ştiind că se apropie rapid momentul conflictului final, lucrează acum cu disperare, sub conducerea lui Satan, să-i atragă în cursă şi să-i arunce în nimicire veşnică pe cei consacraţi (Apocalipsa 12:7-12). Începând cu Geneza şi până la Apocalipsă, Scripturile avertizează din plin despre influenţa şi puterea demonilor asupra oamenilor. Scripturile dezvăluie numeroasele mijloace subtile folosite pentru a-i atrage în cursă pe oameni; ele sunt dezvăluite oamenilor lui Dumnezeu pentru a fi bine înarmaţi ca să slujească dreptatea. Doar cei care-l iubesc pe Iehova Dumnezeu şi care-l slujesc în duh şi adevăr vor acorda atenţia cuvenită unor astfel de avertismente; în beneficiul unor astfel de oameni au fost publicate aceste adevăruri. Religia a constituit de mult, principalul mijloc de a-i determina pe oameni să cedeze influenţei altor oameni. Omul religios se teme de pastor, de cleric sau de conducătorul sistemului său religios, supunându-se poruncilor venite din partea lor; astfel demonii reuşesc să-l atragă în capcană pe cel nebănuitor. Cei dedicaţi ar trebui să se pătrundă de acest mare adevăr, anume că singurul loc sigur se află alături de Domnul şi doar cei care se încred în Iehova Dumnezeu şi se străduiesc să i se supună în ascultare, pot fi în siguranţă în aceste zile nelegiuite. Fiecare om sfinţit trebuie să se străduiască să evite influenţele seducătoare ale fiinţelor. Toţi care doresc să aibă aprobarea lui Dumnezeu trebuie să fie atenţi să nu se bazeze pe oameni, pentru că oamenii sunt imperfecţi. Urmaţi-i pe oameni doar în măsura în care aceştia îl urmează pe Domnul Isus Christos. „Cine-şi pune nădejdea în Domnul, va fi în siguranţă”. Însemnarea marginală a textului spune: ”Aceasta înseamnă că cei unşi vor ajunge sus, alături de Isus Christos, doar cu condiţia ca ei să se încreadă cu totul în Domnul şi să se supună poruncilor lui. Toţi Creştinii vor primi aprobarea Domnului şi vor găsi calea spre viaţă în aceleaşi condiţii. De domnul Iehova să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi, nu de oameni - Isaia 8:13. Creştinismul şi religia sunt două lucruri diferite, separate şi care se află în totală opoziţie unul cu altul. Numeroşi sunt cei care practică religia; dar cei care sunt adevăraţi Creştini, sunt puţini. Se va descoperi că habotnicii se află sub influenţa şi puterea demonilor, fie că o ştiu, fie că nu. Diavolul şi hoardele de demoni asociaţi lui, luptă cu disperare împotriva Creştinilor, de aceea fiecare persoană care încearcă să-l urmeze pe Domnul trebuie să fie pe deplin conştientă, în mod constant vigilentă şi activă în dragostea faţă de Atotputernicul Dumnezeu. Totdeauna să ţineţi minte că există doar un singur liman sigur, şi că acesta este sub Isus Christos, care este capul organizaţiei principale a lui Iehova, şi care organizaţie asigură protecţie celor care-şi caută adăpost la Domnul în aceste vremuri. Toţi aceştia trebuie să se încreadă pe deplin în Iehova Dumnezeu şi să se dedice marii Teocraţii. O scurtă trecere în revistă a faptelor va arăta în ce întuneric deplin religioşii se găsesc. Scripturile (Apocalipsa 7:4-8; 14:1, 3), arată clar că vor fi doar 144.000 de membri ai „trupului lui Christos” şi că numărul celor care vor fi cruţaţi în Armaghedon va fi mic comparabil cu marele număr de oameni care există acum pe pământ. Almanahul Universal pe anul 1939, publicat la New York, face următoarea afirmaţie, cum că pe pământ există 682.400.000 de persoane înregistrate drept creştini, din care 331.500.000 sunt romano-catolici, 144.000.000 ortodocşi şi 206.900.000 de protestanţi. Aceste cifre date de o publicaţie laică, indică faptul că există milioane de Creştini; bineînţeles nu în scripturi. Se pretinde că doar în Statele Unite sunt 64.000.000 de aşa zişi „Creştini”. Bineînţeles, conform Bibliei aceste cifre nu sunt exacte. Probabil că ele sunt corecte când ele sunt aplicate la ceea ce se cunoaşte şi practică sub numele de „religia Creştină”. Ca să nu spunem decât că, dintre milioanele înregistrate drept Creştini, există doar un foarte mic număr care se încred cu adevărat în Dumnezeu şi în Isus Christos. Religioşii habotnici, practicanţii religiei şi discipolii lor au căzut deja în capcana duşmanului. Profeţiile Bibliei, acum în curs de îndeplinire, dovedesc în mod covârşitor că în foarte scurt timp va fi pus la încercare adevărul pretenţiilor unor astfel de religioşi habotnici. Acum sunt supuşi testului hotărâtor cei unşi. Încercarea crucială aplicată „Creştinătăţii” va arăta că marea masă sunt total lipsiţi de credinţă în Dumnezeu şi se opun marii Guvernări Teocratice, a cărui rege şi conducător este Isus Christos. Marea masă a oamenilor înregistraţi drept Creştini, de fapt îl neagă pe Dumnezeu şi pe Christos, şi temători de om, ei se pleacă şi se supun unei „forme de dumnezeire” totalitară, îndeplinind astfel voinţa Satanei şi a altor demoni. Prin fapta lui Iehova Dumnezeu, numită în Scripturi „ciudata lui faptă”, aşa-numita „religie creştină organizată” va fi complet nimicită fără putinţă de a se mai reface vreodată. După cum Scripturile scot în evidenţă şi faptele o dovedesc, vremurile de acum sunt primejdioase. Condiţia „Creştinătăţii” în zilele premergătoare Armaghedonului este afirmată în aceste cuvinte profetice: „Să ştii că în zilele din urmă, vor veni zile grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi şi trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, aprigi, dispreţuitori faţă de cei buni, vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea; de aceştia să te îndepărtezi.” - 2Timotei 3:1-3. Începând cu anul 1918, dar mai ales din 1933 încoace, a crescut persecuţia celor devotaţi lui Dumnezeu şi împărăţiei sale, iar oamenii răi ,şi în special habotnicii au devenit şi mai păcătoşi. Fiind înşelaţi de demoni, ei la rândul lor au înşelat si continuă să înşele mulţimile. Astăzi, Comunismul, Nazismul şi Fascismul, precum şi liderii religioşi asociaţi lor, îşi sporesc numărul de fapte ticăloase împotriva poporului. Masele de oameni se află sub aceşti conducători ticăloşi, care toţi îi persecută pe sprijinitorii GUVERNULUI TEOCRATIC. Este necesar ca oamenii făgăduiţi lui Dumnezeu să aibă în minte aceste scripturi precum şi faptele însoţitoare pentru a putea scăpa de capcanele demonilor. Toţi oamenii care judecă pot vedea limpede că situaţia existentă acum pe pământ s-a înrăutăţit în ultimii ani şi ea mai continuă să se deterioreze şi să crească în ticăloşie aşa cum a fost prezis în scrierile premergătoare. Nu este lipsit de semnificaţie profetică faptul, - parcă prevestind teribila situaţie actuală – că în timpul existenţei lui Isus ca fiinţă omenească, pe când timp de trei ani şi jumătate propovăduise adevărul, doar un mic număr de oameni l-a urmat în credinţă. Acum Isus Christos Regele este prezent, fiind întronat, dar puţini sunt aceia care-i sunt devotaţi, iar referitor chiar la aceste vremuri Isus a spus: „Când Fiul omului va veni, va găsi el oare credinţă pe pământ?” (Luca 18 : 8) Faptele zilelor noastre se potrivesc perfect cuvintelor profetice ale Domnului. Toţi oamenii care au dorinţă de viaţă trebuie să se dezmeticească faţă de situaţie şi să conştientizeze care este cauza primejdiilor actuale cât şi singura cale de scăpare spre limanul siguranţei. O analiză cinstită şi fără părtinire a Scripturilor cât şi a faptelor admise, va dovedi fără putinţă de îndoială şi spre satisfacţia oamenilor sinceri, că influenţa şi puterea demonilor asupra oamenilor, este cauza principală a acestor vremuri de restrişte, şi că Satan, cel mai mare printre demoni, împreună cu hoardele lui cele rele, grăbesc lumea spre moartea finală, aşa precum un fluviu iute curgător, ca cel râu al Iordanului vărsându-se în Marea Moartă. Demonii au folosit religia pentru a crea această situaţie groaznică şi cu ajutorul religiei au înşelat mulţimile şi încă le mai înşeală, întorcându-i pe oameni de la Dumnezeu. Atât liderii cât şi conducătorii instituţiilor religioase au fost făcuţi să creadă, sub influenţa demonilor, că religia şi Creştinismul sunt unul şi acelaşi lucru, când de fapt , religia este duşmanul declarat şi vehement al tuturor Creştinilor. Religia şi practicile ei sunt rezultatul puterii şi influenţei demonice. Creştinismul reprezintă adevărul şi deplinul respect al legilor lui Dumnezeu Atotputernicul. Religia înseamnă slujirea demonilor. Creştinismul înseamnă slujirea lui Iehova Dumnezeu în duh şi adevăr. Oamenii oneşti ar trebui să ia în consideraţie atentă poruncile referitoare la religie date de către Atotputernicul Dumnezeu oamenilor lui, şi care porunci se aplică cu şi mai mare tărie tuturor celor care azi caută calea adevărului, a neprihănirii. INTERZICEREA SLUJIRII DEMONILOR Din vremea lui Nimrod încoace, toate naţiunile păgâne au practicat slujirea demonilor, sau religia, oferind jertfe diavolilor. Israeliţii, neamul şi singurul popor ales de Iehova Dumnezeu, s-au aflat în mare primejdie de a cădea în robia religiei demonilor. De aceea Dumnezeu le-a poruncit Israeliţilor să evite demonismul şi religia. Dumnezeu le-a poruncit oamenilor lui să-i ofere ca jertfă anumite animale, dar aceste jertfe trebuiau oferite în felul poruncit de Domnul; iar acele jertfe erau imagini profetice create de Dumnezeu pentru a prevesti marea jertfă a lui Isus Christos. În bătaie de joc faţă de Dumnezeu, şi pentru a-i face pe oameni să se poticnească şi să se îndepărteze de Dumnezeu, religia demonică a cerut practicanţilor ei să ofere animale ca jertfă demonilor sau diavolilor. Uneori, neamul lui Israel a căzut sub influenţa demonilor. Legea dată de Dumnezeu acelor oameni arată limpede că jertfirea de animale demonilor era o violare a ”legământului veşnic” (Geneza 9:5-17) şi ca atare jertfitorii erau supuşi pedepsei la moarte. De aceea Iehova le-a dat Israeliţilor porunci specifice referitoare la astfel de sacrificii, adică: „Să nu-şi mai aducă jertfele lor la idolii cu care curvesc. Aceasta va fi o lege veşnică pentru ei şi pentru urmaşii lor. Să le spui deci: Dacă un om din casa lui Israel, sau dintre străinii care locuiesc în mijlocul lor, aduce o ardere de tot sau vreo altă jertfă, şi n-o aduce la uşa cortului întâlnirii ca s-o aducă jertfă Domnului, acel om să fie nimicit din poporul lui” - Leviticul 17:7-9. Iehova Dumnezeu i-a avertizat deschis pe Israeliţi că, religia practicată de păgâni, va fi o cursă pentru ei. Religioşii habotnici slujeau demonilor , iar astfel de oameni constituiau o ameninţare pentru oamenii care făcuseră legământul cu Dumnezeu. De aceea, referitor la păgânii slujitori demonilor, Dumnezeu a poruncit poporului său după cum urmează: „Să nimiceşti toate popoarele pe care ţi le va da în mână Domnul, Dumnezeul tău; să n-arunci nici o privire de milă spre ele, şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, pentru că aceasta va fi o cursă pentru tine. Poate vei zice în inima ta: Neamurile acestea sunt mai mari la număr ca mine; cum voi putea să le izgonesc? Să nu te temi de ele. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău lui Faraon şi întregului Egipt; adu-ţi aminte de marile încercări pe care le-au văzut ochii tăi, de minunile şi semnele, de mâna tare şi braţul întins cu care te-a scos Domnul, Dumnezeul tău; aşa va face Domnul, Dumnezeul tău tuturor popoarelor de care te temi” - Deuteronomul 7:16-19. Israeliţii n-au dat atenţie avertismentelor lui Dumnezeu cu privire la religie sau slujirea diavolului. Dumnezeu i-a ales pe Israeliţi de dragul numelui său, şi datorită lipsei de credinţă şi cedării la influenţa demonilor, Dumnezeu le-a zis: „Eu v-am ales numai pe voi dintre toate familiile pământului; de aceea vă voi pedepsi pentru toate nelegiuirile voastre” - Amos 3:2. Scripturile clarifică ce anume sunt nelegiuirile Israeliţilor, pentru care au fost pedepsiţi de Dumnezeu, şi anume idolatria sau slujirea demonilor: „Toţi dumnezeii oamenilor sunt idoli” (1Cronici 16:26; Psalmii 96:5; 97:7). „Ci s-au amestecat cu neamurile şi au învăţat faptele lor. Au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei. Da, şi-au jertfit fii şi fiicele la idoli, au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan; şi ţara a fost spurcată cu sânge. Astfel s-au spurcat prin faptele lor, s-au desfrânat prin faptele lor. Atunci Domnul s-a aprins de mânie împotriva poporului său şi a urât moştenirea lui. Şi i-a dat în mâinile păgânilor ce-i urau şi care au stăpânit peste ei” (Psalmii 106:35-41). „Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc neamurile, jertfesc diavolilor şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu diavolii. Nu puteţi bea paharul Domnului, şi paharul diavolilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului, şi la masa diavolilor” (1Corinteni 10:20, 21). Aceste scrieri arată că un habotnic nu poate fi un adevărat Creştin până nu se leapădă deplin de religie şi se dedică necondiţionat lui Dumnezeu şi lui Christos, slujindu-i cum se cuvine. Biblia folosită cu precădere de organizaţia Catolică este cunoscută sub numele de Versiunea Douay; tocmai din această versiune sunt date următoarele citate, pentru a demonstra că liderii Catolici nu au nici un motiv să ignore poruncile lui Dumnezeu în ceea ce priveşte religia demonilor. „Să nu vă duceţi la vrăjitori [ cei ce cheamă duhurile morţilor; practicanţii religiei demonice ] şi nici nu-i întrebaţi nimic pe ghicitori, ca să nu fiţi spurcaţi de ei; eu sunt Domnul, Dumnezeul tău” - Leviticul 19:31. „Cel ce se va duce după magi [ cei care cheamă morţii; practicanţii demonismului ] după ghicitori, şi va curvi cu ei, îmi voi întoarce faţa de la el şi-l voi nimici din mijlocul poporului său” - Leviticul 20:6. De remarcat un alt citat: „Dar dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort sau se îndeletniceşte cu ghicirea [(Versiunea Autorizată) care cheamă morţii, ori este vrăjitor sau medium ] să-i lăsaţi să moară, să fie ucişi cu pietre; sângele lor să cadă asupra lor” (Leviticul 20:27, Versiunea Douay). „Să nu fie nimeni la tine care să-şi treacă fiul sau fiica prin foc; ori să întrebe ghicitorii în vise şi semne; să nu fie nimeni care să facă farmece ori să fie vrăjitor, nici să întrebe duhurile ori să dea cu ghiocul, ori să afle adevărul de la morţi; pentru că Domnul urăşte aceste lucruri şi din pricina acestor nelegiuiri le va distruge în faţa ta” - Deuteronomul 18:10-12, Versiunea Douay. DEMONISMUL RELIGIEI CATOLICE Sistemul religios Catolic se defineşte pe sine şi practicile sale drept „religie Creştină”. Fără îndoială au existat mulţi oameni sinceri printre cei care au făurit această organizaţie la început, care ulterior , fiind înşelaţi, au căzut pradă demonismului, iar la rândul lor , în calitate de lideri, au înşelat şi ei pe mulţi alţii. Lucrurile publicate aici nu au scopul de a ridiculiza starea de fapt, ci de a-i face pe oamenii oneşti din organizaţia Catolică să vadă şi să considere poziţia primejdioasă în care au fost puşi de către clericii şi liderii lor din organizaţia catolică. Dumnezeu porunceşte în mod special celor care-l slujesc, că trebuie să-l serveasc în adevăr, şi ca atare ei trebuie să evite orice formă de adoraţie a demonilor. „Să nu ai alţi dumnezei afară de mine .Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ; să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; pentru că Eu, Domnul, Dumnezeul tău sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirile părinţilor, în copii până la al treilea şi al patrulea neam al celor ce mă urăsc.” - Exodul 20:3-5. Păgânismul înseamnă lipsă de credinţă, adică practica idolatriei sau a religiei demonice şi este slujirea demonilor (vezi McClintock şi Strong „Enciclopedia”). Roma păgână s-a opus în mod constant lui Isus Christos şi adevărurilor propovăduite de el. De aceea păgânismul este anti-Creştin pentru că este demonism. De ce sistemul religios sau organizaţia Catolică a adoptat religia păgână, se poate vedea şi dintr-o afirmaţie a unuia dintre marii autorităţilor catolice. Ierarhia Romano-Catolică îşi continuă obiceiul de a acuza publicaţiile „Turnul de veghere”, că ignorând faptele, afirmă că religia Catolică este demonism. Că publicaţiile „Turnul de veghere” spun adevărul, să-i lăsăm pe oamenii cinstiţi să hotărască, după ce vor lua în considerare mărturia unei autorităţi a chiar organizaţiei Catolice. John Henry Cardinal Newman, a publicat în 1878 „Un eseu asupra dezvoltării doctrinei creştine”. A apărut la Londra, Anglia în editura Pickering & Co., în 1881. Din capitolul opt al cărţii, dăm următorul citat din cele scrise de Cardinalul Newman: „ CAPITOLUL 8. Cererea celei de a treia note distinctive a unei Adevărate Dezvoltări. PUTEREA ASIMILATOARE [ pag. 335] „…Să fi avut [ biserica Romano-Catolică ] puterea ca, în timp ce-şi păstra propria identitate, să -i absoarbă pe oponenţii păgâni, precum, potrivit pildei Sf. Jeronim, toiagul lui Aron a înghiţit toiegele vrăjitorilor din Egipt? A reuşit să-i încorporeze în ea însăşi, ori s-a dizolvat în ei? I-a asimilat în propria ei substanţă, ori, păstrându-şi numele, a fost pur şi simplu coruptă de ei?” [ Pag. 371] “5. [ Secţiunea 1.#2.] Având încredere în puterea Creştinismului [religia Romano-Catolică] de a rezista contaminării răului, şi de a transmuta chiar instrumentele şi anexele SLUJIRII DEMONILOR în uzul evanghelic, şi simţind de asemenea, că aceste uzanţe provin din revelaţii primitive şi din instinctul naturii, deşi ele fuseseră alterate; şi că ei trebuie să inventeze ceea ce necesită, dacă nu au folosit ceea ce au găsit; că, mai mult, erau chiar posedaţi de arhetipurile pe care păgânismul încercase să le reflecteze; conducătorii Bisericii Romano-Catolice erau pregătiţi, încă din cele mai vechi timpuri, dacă ocazia s-ar fi ivit, să adopte, să imite ori să confirme riturile existente şi obiceiurile populaţiei, precum şi filosofia claselor educate.” [Pag. 373] „6…Folosirea templelor, iar acestea închinate anumitor sfinţi, şi împodobirea lor în anumite ocazii cu ramuri de pomi; tămâie, lămpi şi lumânări; ofrande votive aduse la însănătoşirea după boală; apă sfinţită; refugii; sărbători şi anotimpuri, folosirea calendarelor, procesiunile şi binecuvântările ogoarelor; veşmintele preoţeşti, tonsura (ceremonia tunderii părului la clericii catolici) verigheta, întoarcerea spre răsărit, imagini, poate psalmii ecleziastici, şi Kyrie Eleison, sunt toate de origine păgână şi au fost sanctificate odată cu adoptarea lor în Biserica(Romano-Catolică).” De remarcat următorul lucru: Newman a fost investit cardinal în anul 1879 de către Papa Leon al XIII-lea. Nu există nici o îndoială referitor la pregătirea sa, după cum , din mărturia citată mai sus, rezultă fără dubiu că ceremoniile practicate de sistemul religios Romano-Catolic îşi au originea în demoni şi au fost practicate de Roma păgână, fiind adoptate de organizaţia Romano-Catolică, aşa-zis „Creştină”. Cardinalul James Gibbons, o altă autoritate Catolică, explică în cartea sa „Credinţa Părinţilor Noştri”, doctrina „purgatoriului” aşa cum este ea predată de organizaţia Catolică, apoi spune: „Această interpretare nu este a mea. Este vocea unanimă a Părinţilor Creştinătăţii”; ceea ce dovedeşte că „purgatoriul” este parte a doctrinelor ce-şi au originea în demoni. Doctrina „purgatoriului” nu-şi găseşte suportul în nici un text al Bibliei. Dimpotrivă, Biblia contrazice categoric doctrina „purgatoriului” aşa cum este ea predată de organizaţia Catolică; iar aceasta e dovadă decisivă că respectiva doctrină provine de la demoni. În esenţă, doctrina Catolică a „purgatoriului” demonic, este aceasta: „Că omul posedă un suflet nemuritor; că în clipa dezintegrării, numai trupul moare, iar sufletul trăieşte veşnic; că sufletul rău suferă pedeapsa veşnică în iad; că toate sufletele petrec un timp nedefinit în purgatoriu – un loc presupus a fi undeva între ceruri şi iad - că sufletul este conştient dar incapabil să se ajute pe sine; şi că, după un timp, poate fi salvat cu ajutorul rugăciunilor celor de pe pământ.” - Vezi „Credinţa Părinţilor Noştri”, capitolul 16, pag. 205-209. Artistul Doré a realizat multe tablouri pretinzând a reprezenta „purgatoriul”, care tablouri au putut să se nască doar în mintea vreunuia aflat în puterea şi sub influenţa demonilor. În Scripturi este limpede arătat că doctrina „purgatoriului” îşi are sorgintea în Satan, mai marele demonilor. Biblia ne spune despre minciuna lui Satan, când acesta i-a zis Evei:” Cu siguranţă nu veţi muri. Pentru că Dumnezeu ştie că în ziua când veţi mânca din el, ochii vi se vor deschide şi veţi fi ca dumnezeii, cunoscând binele şi răul” (Geneza 3:1-5). Aceasta i-a spus Diavolul Evei, ca răspuns la cele zise de ea , cum că Iehova Dumnezeu, Creatorul le poruncise ca ei să nu mănânce dintr-un anumit rod. Satan a grăit minciuna de mai sus, spunându-i că atunci când va mânca, va deveni „precum dumnezeii”, de fapt dumnezeii demonilor. Acea atragere a Evei în minciună, cu speranţa că ar putea deveni „precum dumnezeii”, adică demonii, a fost începutul religiei în sânul creaţiei umane. Rezultatul încrederii în astfel de minciuni a fost că Adam şi Eva au fost condamnaţi la moarte. În Scripturi se arată limpede că Satan a adus moartea asupra lor printr-un mijloc religios - Romani 5:12; Ioan 8:43, 44. Satan, mai marele printre demoni, este duşmanul lui Dumnezeu. Biblia conţine cuvântul lui Dumnezeu Atotputernicul, care cuvânt al lui Dumnezeu este adevărul (Ioan 17:17; Psalmii 119:105). Orice doctrină, învăţătură predată de om şi care contrazice Cuvântul lui Dumnezeu Atotputernicul, este o minciună, şi o astfel de învăţătură ori minciună, pleacă de la duşman, Diavolul şi demonii asociaţi lui. Învăţăturile şi practicile organizaţiei religioase Catolice sunt contrazise în mod precis de către Biblie. Aceasta este valabil în mod special cu referire la „purgatoriu”; la primatul papei; la morţii care sunt mai vii ca oricând şi la rugăciunile pentru morţi; la doctrina care susţine că biserica lui Dumnezeu se întemeiază pe Petru; la apa sfinţită; la icoane şi adorarea sfinţilor; şi la multe alte învăţături; iar acestea dovedesc că religia Catolică este demonism; şi prin practicarea demonismului, sunt împinşi cu totul în capcana Diavolului şi în ultimă instanţă la nimicire.
Posted on: Tue, 08 Oct 2013 16:22:15 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015