O FLOARE FRANTA Mi-e sufletul vasc, parazit, cu radacina adanca, Mi-e inima plansa de dor, menghina-stransa. Pulseaza un sange negru-amarui, As vrea sa-mi vars ura, de jale si n-am cui. Trecut-a o vreme, trait-am regeste, Iubite-ne-am sfant si suflete cleste. Dar azi mi-e si frica sa stiu cat e ceasul, Cand stiu ca acasa ma-npunge vrajmasul. Ca orisice om, de mic, ne-e ursit, Tot ce prin viata avem de trait Si tare mi-e frica si sper sa ma-nsel, Ca-n degetul meu nu-ncape inel- Nici lanturi ce leaga, nici lacat ce strange, Nici cheie cu cifru, nu cred c-ar ajunge O inima plansa si alta in sange, Pe una voiasa, pe cealalta inger. Nici mana mea aspra, noaptea in pat, Pe pielea ta fina sa-i vina de hac, Nici ochii mei plansi, nici inma cruda, Oftatul in lacrimi – pe veci sa te-asurda. Tot ce-mi doresc-”sa ma iubesti cum sunt”! Un suflet il ai-”imi pare rau, l-am frant”! M-ai da-mi inca-o sansa si hai sa sadim, “O floare”a noastra si hai s-o iubim !
Posted on: Sat, 02 Nov 2013 20:43:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015