O expoziție ONESTĂ a culturii CUCUTENI „Civilizația europeană arhaică s-a dezvoltat într-o direcție originală, care o distinge atât de culturile Orientului Apropiat cât și de acelea ale Europei Centrale și Septentrionale”. (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Polirom, 2011, p. 60) „Expoziția este organizată în mod special pentru tineretul nostru, care trebuie sa știe istoria noastră de acum 6.000 de ani pentru că, unele chei ale neoliticului european se regăsesc la noi. Dacă ne-am imagina istoria ca un bloc cu multe etaje, corespondentul subsolul tehnic se află în mare parte în România. Suntem mândri ca avem o asemenea cultură, care ne-ar putea duce direct pe scena arheologiei mondiale”. (Dr. Romeo Dumitrescu, președinte al Fundatiei „Cucuteni pentru Mileniul III”) Până pe 25 august 2013, bucureștenii și nu numai ei, au ocazia să viziteze expoziția „Cultura Cucuteni – valori regăsite ale preistoriei europene” pentru a lua contact cu originala civilizație europeană arhaică. Unde? La Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) din Piața Universității. Începând cu anul 2009, new-yorkezii au beneficiat de expoziția „Lumea pierdută a Vechii Europe: Valea Dunării, 5000-3500 î.Hr.”, referitoare la culturile Boian, Cucuteni, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinșa, la Institutul pentru Studiul Lumii Antice, Universitatea din New York, apoi, în 2010, britanicii la Oxford și grecii la Atena. Iată că bucureștenii au ocazia, vara aceasta, să viziteze o expoziție axată doar pe minunata cultură CUCUTENI. Într-un articol din renumitul The New York Times, jurnalistul John Noble WILFORD preciza în articolul „O cultură europeană pierdută, scoasă din anonimat”, cu privire la culturile preistorice de pe teritoriul actual al României, articol scris cu ocazia expoziției din New York: „Înainte de gloria Greciei și a Romei, chiar înainte de primele cetăți din Mesopotamia și primele temple de-a lungul Nilului, trăiau în Valea Dunării de Jos și la poalele Balcanilor oameni care erau înaintea timpului lor în artă, tehnologie și comerț la distanțe mari” (NYT, 1 dec. 2009). Dr. David W. Anthony profesor de antropologie la Hartwick College din Oneonta, N.Y, autorul cărții „Calul, roata și limba: Cum au modelat lumea modernă călăreții epocii de bronz din stepele eurasiatice”, preciza: „Vechea Europă a fost printre locurile cele mai sofisticate și avansate tehnologic din lume, unde au apărut semne ale civilizației care privesc organizarea politică”. Chiar dacă nu ați auzit de Cucuteni, nu vă faceți griji, căci „un mare număr de arheologi nu au auzit de aceste culturi vechi din Europa”, după cum bine puncta Roger S. Bagnall, directorul Institutului pentru Studiul Lumii Antice, Universitatea din New York. Din 1884 până în 2009 sunt totuși 125 de ani. Cultura Cucuteni a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașilor, unde în anul 1884 s-au descoperit primele resturi arheologice ale acestei culturi. Aceasta era răspândită în Moldova, N-E Munteniei, S-E Transilvaniei și Basarabia, pe o suprafață de 350 000 kmp și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată cum „nici egiptenii nu vor reuși să realizeze” (Roger S. Bagnall). Astfel, cultura Cucuteni poate fi considerată una dintre cele mai sofisticate și spectaculoase culturi ale lumii preistorice, cu ceramică pictată predominant în spirale roșiatice, arătând un rafinament artistic greu de egalat. Un lucru este clar: acei oameni erau meșteri pricepuți și creativi. Expoziția acoperă următoarele arii tematice: 1. Când? Unde? Ce? Durata de evoluție a culturii Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul anului 2750 î.Hr, interval temporar aparținând epocii eneolitice, epoca de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, de os etc., a uneltelor și podoabelor de aramă. 2. Așezări și locuințe. Locuința devenea un loc sacru. Alegerea era o chstiune spirituală. Zone alese: în apropierea unor surse de apă cu posibilitatea apărării cu un efort minim; în apropierea unor surse de sare deoarece: All types of muscles - including the heart - are influenced by Na and K (“Toate felurile de muşchi - inclusiv inima - sunt influenţate de Na şi K”) (Minerals: Kill or cure de Ruth Adams şi Franck Murray, p. 133). Savantul român Gabriel Gheorghe are un studiu „Sarea, un criteriu pentru regândirea istoriei”, în care arată că sarea a avut un rol în istorie mult mai mare decât bănuim. Modalități de organizare a spațiului: circular, pe șiruri paralele și în grupuri. Casele: 40 – 100 mp, din lut amestecat cu paie, pe structură de lemn; vetre, cuptoare, spații de depozitare. 3. Economia. Cultivararea plantelor (cereale, leguminoase, pomi fructiferi) și creșterea animalelor (bovine, ovicaprine, porcine). Unelte din corn, os, lut ars, piatră, silex, aramă: plug cu brăzdar de corn de cerb, complexe de râșnițe, platforme de piatră sau lut pentru sacrificarea animalelor. Confecționarea hainelor prin tors, țesut, împletit, cusut. Alte meșteșuguri: olăritul, prelucrarea lemnului, a uneltelor și armelor din piatră, os și corn, metalurgia incipientă a aurului și cuprului. Vânătoarea și pescuitul. 4. Universul spiritual al lumii cucuteniene. Armonie între spiritual și material. Cucutenienii erau oameni religioși. Viața era ritualizată: orice activitate de la naștere până la mormânt era integrată în gândirea dominantă despre atotputernicia divinității. Acest univers, în lipsa textelor, poate fi intuit pe baza simbolisticii imprimate pe ceramică și a diverselor obiecte sacre: altare, statuete și vase antropomorfe, complexe de cult. 5. Arta ceramicii. Meșteri specializați și creativi. 1. Obținerea substanțelor minerale. 2. Producerea și pictarea vaselor în nuanțe de roșu, alb și negru; motivul principal: spirala; caracteristici: simetria 3. Arderea lor în gropi sau cuptoare. 6. „Apusul” unei civilizații. Cauze complexe neelucidate. Diverse ipoteze. Ar merita și un al șaptelea punct: Moștenirea culturii Cucuteni. Marija Gimbutas (Civilizaţie şi cultură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987), profesoară la Universitatea Californiei, din Los Angeles, pe baza descoperirilor arheologice făcute în diverse ţări de pe continentul european, a întocmit o hartă, intitulată Vechea Civilizaţie Europeană ca parte a lumii străvechi în perioada maximei sale expansiuni, mileniul al V-lea î.Hr. Concluziile cercetărilor sale: acum 7 000 ani, nu existau urme de locuire decât în Spaţiul Carpatic şi pericarpatic, restul Europei fiind o imensă pată albă. Cucuteni nu mai este o simplă curiozitate, ci este o cultură în toată regula, recunoscută la nivel mondial. Un lucru este sigur: nu se va putea scrie o istorie a omenirii fără a include referiri la această cultură. Rămâne de văzut cum vor valorifica rezultatele acestor cercetări și recunoașteri autoritățile române chemate să includă în cărțile de istorie și în brandul de țară, Cucutenii. Să sperăm că nu vom rămâne la stadiul de discuții și promisiuni. Piesele din cadrul expoziției fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, colecție care include materiale de referință provenite din cercetările arheologice desfîșurate în așezările de la Cucuteni-Cetățuie, Ruginoasa-Dealul Drăghici, Scânteia-Dealul Bodești etc. Program de vizitare: miercuri – duminică, orele: 10.00 -18.00 Intrarea este liberă Organizatori: Ministerul Tineretului şi Sportului, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Asociaţia Culturală ARKEO, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti. https://facebook/photo.php?v=502120973199688
Posted on: Tue, 30 Jul 2013 17:51:06 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015