Oltule, nu uita, Știința te-a ținut în ”A”! S-a întâmplat ca Universitatea să joace împotriva unei echipe comunale, pentru prima oară în Divizia A, după cea mai răsunătoare victorie din istoria ei, 2-0 la Leeds. Scorul s-a repetat: Viitorul Scorniceşti – Universitatea Craiova 0-2. Era în toamna lui 1979. Viitorul Scorniceşti parcursese un drum fulgerător până în prima ligă. În vara lui 1978 echipa lui Ceașcă era în Divizia C, trăgea la B şi, ca să nu rateze obiectivul, la finele ediţiei a câştigat pe teren propriu la un scor de maidan. 18 – 0 cu Electrodul Slatina. A fost o măsură de precauţie inutilă, izvorâtă din sistemul deficitar de comunicare al vremii. Cei de la Scorniceşti au înţeles, la pauza meciului, că Flacăra Moreni, contracandidata, face şi ea scor, dar au auzit greşit, Moreniul câștigând doar cu 2-1. (Flacăra Moreni avea să se răzbune peste ani, luându-i faţa lui FC Olt în Divizia A şi prinzând chiar şi Cupa UEFA în ultima ediţie ceauşistă). Clubul scorniceştean a atacat campionatul 1978-1979, în serie cu Rapid şi Progresul, dorind să facă pasul suprem, să promoveze în A. Preşedinte îl avea pe Dumitru Dragomir (32 de ani), venit de la Vâlcea. Au stat doar un an în B. Meciul din Giuleşti, cu Rapid, a dus la nişte evenimente de neimaginat. Direct de la stadion, au fost luaţi în dubele Miliţiei zeci de membri ai galeriei gazdelor, iar Rapidul a fost pedepsit să joace câteva partide cu porţile înschise, sancţiune în premieră, doar că motivul ei n-a fost făcut public la vremea lui. Se spune că giuleştenii au scandat cam aşa: „Cine v-a băgat în B?/ Ceauşescu – PCR!/ Cine-o să vă bage-n A?/ Ceauşescu şi Leaná!“. Dar nu cel mai iubit fiu al Scorniceştiului s-a implicat în viaţa echipei, ci cumnatul său, Vasile Bărbulescu, zis Lică, soţul uneia dintre surorile lui Nicolae Ceauşescu, Elena. Din preşedintele CAP Scorniceşti, Lică Bărbulescu ajunsese prim-secretarul Oltului şi stăpânul absolut al judeţului. Ceauşescu a contribuit fără să vrea la ascensiunea echipei. Cine s-ar fi încumetat să spună: „Dă-o dracu de echipă din Scorniceşti, preşedintele nu-i microbist!“? Titlu riscat de Ştiinţa pentru salvarea Scorniceştiului Viitorul Scorniceşti a intrat în prima divizie. Avea în faţă ediţia 1979-1980. Primul ei meci în campionat se încheie cu o victorie categorică: 6-0, în fața Olimpiei Satu Mare. Într-un stil asemănător aveau să și termine campionatul, dar cu înfrângere. 0 – 7 cu ASA Târgu Mureș, meci pe care băieții și-au permis să-l vândă. Nu mai aveau treabă cu retrogradarea, câştigaseră un punct esenţial la Craiova. Universitatea – Viitorul s-a jucat în etapa 32. Ştiinţa trăgea la titlu, Scorniceștiul ar fi putut să pice. În prima repriză, la 0-0, Cămătaru a bătut un penalty la cel puţin un metru pe lângă poartă. Viitorul a deschis scorul prin Piţurcă. În repriza a doua, pe ploaie, Ştiinţa a egalat prin Cîrţu. S-a terminat 1-1. Norocul Craiovei a fost că, în aceeaşi etapă, contracandidata la titlu, Steaua, a pierdut halucinant la retrogradabila CS Târgovşte, cu 4-0. Până la urmă, Ştiinţa a luat titlul la golaveraj. Viitorul Scorniceşti a obţinut cu un punct mai mult decât picata CS Târgovişte şi salvata ASA Târgu Mureş. Fără punctul de la Craiova, ar fi jucat pe viaţă şi pe moarte în ultima etapă, în Mureș. Este de remarcat că Scorniceştiul a dat piept cu Divizia A doar cu debutanţi în lot. Petre Petre, pe care toată lumea îl ştia din „Răscoala“, carte care se deschidea automat la pagina cu siluirea Nadinei, juca la Scorniceşti din vremea diviziei judeţene. Prepeliţă şi Piţurcă fuseseră aduși în acel an, din B, de la CSM Suceava, respectiv Pandurii. Vârful de atac Şoarece, momit de la rivala de scurtă durată Dinamo Slatina, avea o istorie mai veche. Puţin mai târziu, experimentatul portar Ariciu avea să sporească menajeria, alcătuind un trio fromidabil cu Prepeliță și Șoarece. Taraful din Scornicești cânta netocmit pentru Craiova Universitatea a fost piatra cea mai tare pentru FC Olt, fiindcă Viitorul Sconiceşti şi-a schimbat astfel numele, via FC Scorniceşti. În primele trei campionate, FC Olt a obţinut cu Universitatea acel egal de care am vorbit mai sus. În rest, doar înfrângeri. În ediţia 1981-1982, când Universitatea, ajunsă în primăvara Cupei Campionilor, a avut un retur de campionat înfiorător. A ratat titlul în favoarea lui Dinamo, singura victorie în deplasare din acel retur obținând-o la Scorniceşti: 4-1. Atunci, Adrian Popescu a marcat primele lui goluri în Divizia A. A lipsit Cămătaru, iar Popescu a înotat în tricoul său cu numărul 9. Ulterior, a fost reprofilat pe posturi mai defensive. FC Olt a jucat ba la Scorniceşti, pe un teren cu tribune din schele, ba la Slatina. Apoi, spre sfârşitul anilor ’80, s-a stabilit definitiv la Scorniceşti, pe un stadion nou, de peste 20.000 de locuri, având sub tribuna întâi o fabrică de confecţii! Indiferent pe ce stadion a jucat acasă împotriva Craiovei, toate tribunele se colorau alb-albastru, iar pe drumul de înapoiere către Craiova, convoiul de maşini era kilometric. Rivalitatea între localităţile apropiate e o modă în ziua de azi. Nu şi pe atunci. Atât acasă, cât şi în deplasare, galeria lui FC Olt era o variantă precursoare celei găsite de Gino Iorgulescu la FC Naţional, cu trupa Los Platanos. FC Olt avea taraful din Scorniceşti, plimbat pe la meciuri de Lică Bărbulescu. Venea taraful inclusiv la Craiova și stătea deasupra tunelului pentru fotbalişti. Tot meciul cânta ceva cu „Haide, Oltule!“ Interesant este că acelaşi taraf era prezent pe Central şi la meciurile europene ale Ştiinţei. Îndrăgostiți de echipa Craiovei, lăutarii veneau să încurajeze Știința de capul lor, fără să-i trimită Lică. (povestea completă, în Maxima Sport de săptămâna asta. La toate chioșcurile din Craiova, cu bilete gratuite la meciul de sâmbătă cu FC Olt incluse)
Posted on: Fri, 25 Oct 2013 13:16:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015