Oraşul Leova, ca vechi centru comercial, era redat pe majoritatea hărţilor vechi ale Moldovei din secolele XVIII-XIX. El se află în calea drumurilor principale vechi de legături comerciale îndreptate spre Est si Vest, care ulterior sporindu-şi importanţa au creat reţeaua actuală de drumuri publice în zonă, în Republica Moldova si România. La începutul secolului XX existau nu mai puţin de 20 treceri cu pod, inclusiv la Vetrişoaia , Bumbăta-Leova. Multe din ele au fost distruse în urma războaielor şi calamităţilor naturale, iar după instalarea hotarului peste rîul Prut şi uitate. Istoria oraşului Leova începe din secolele XIV-XV. Conform catalogului istoric, Ştefan, Voievodul Moldovei, printr-un ordin emis la Suceava la 13 martie 1489, întăreşte o bucată de pămînt în hotarul Alboteştilor, la gura Săratei, pentru un loc de sat, acesta fiind vîndut cu 80 zloţi tătăreşti lui pan Lupe, armaş. Mai apoi întareşte o selişte peste Prut, unde a fost tîrgul Sărăţii, din sus de gura „ Sărăţii ", cu hotarul pînă la Troian. Anume atunci, în anul 1489 se şi pomeneşte prima dată de viitoarea localitate Leova. Răscolind filelele de istorie, mai aflăm că la 23 ianuarie 1495 la Huşi, Ştefan, Voievodul Moldovei, încredinţează slugilor sale Leova şi fratelui acestuia Petru un teren în apropierea rîului Sărata. Deci putem conchide că şi anul 1489 şi anul 1495 pot fi considerate drept date de fondare a oraşului Leova. Alte documente mărturisesc că denumirea oraşului provine de la adunăturile de oameni care aveau un trai nomad, dar care prin secolul XV s-au aranjat cu traiul pe acest mal de Prut. Veniţi de prin alte locuri, oamenii se numeau lipoveni, iar cu timpul au ajuns a-şi zice leoveni, pentru că în anul 1803, cînd aici erau deja 114 case de locuit, localitatea în care oamenii s-au adăpostit permanent a început a se numi Leova. Statutul de oraş localitatea l-a primit în 1940. Pîna în anul 1885, una din cele mai importante clădiri din localitate era biserica sf. Paraschieva, construită în 1818. Mai erau prin partea locului şi 5 sinagogi, cîteva crîşme si magazine mici. Prima şcoală pentru copiii leovenilor a fost deschisă în 1895. Conform datelor din 1923 tîrguşorului Leova îi revenea o suprafaţă de 169 ha, avea 16 căi de comunicare, 2 pieţe şi o grădină publică, artera principală de atunci numindu-se strada Chisinăului. Tîrgul de pe atunci era aşezat pe un şes şi avea 2 lacuri, Bujor si Potcoava. La începutul sec. XX în tîrguşor erau trei şcoli primare, un liceu evreiesc, trei bănci. Tîrgul mai dispunea de două oloiniţe, două mori cu aburi, o instalaţie de preparare a apei gazoase. La începutul secolului erau în localitate şi edificii de cultură: o sală de teatru şi cinema, o bibliotecă. Către anul 1904 oraşul Leova intră în componenţa judeţului Ismail. El avea o populaţie de 3422 de locuitori, dintre care 2100-moldoveni, 500-ruteni si 800 de evrei. Oraşul era şi punct vamal spre România, prin care anual se importau în Basarabia mărfuri în sumă de 1400 de ruble şi se exportau în sumă de 1800. Cele mai străvechi localităţi din raionul Leova sunt: • Sărăţica Veche, care a apărut în anul 1700. Coloniştii din judeţul Tighina au fost primii locuitori. În 1878 se construieşte biserica „ Sfântul Petru şi Pavel ”. În localitate erau 82 case, 333 locuitori, moară de vînt, şcoală şi primărie. • Covurlui, care a apărut în anul 1700. Aici erau 250 de case şi 958 de locuitori, biserică ortodoxă şi două mori trase de cai. • Cupcuiul si Sărata Nouă au apărut în anul 1723 – cu case de locuit de la 82 pîna la 300. Localităţile mai aveau biserici ortodoxe, şcoli primare, mori, oloiniţe, fabrică de postav, gospodării ţărăneşti, cîrciume, fisc, post de jond, agenţie sanitară. La moment în componenţa raionul Leova sunt incluse 39 localităţi cu 51 mii 808 de locuitori. Cea mai mare parte din ei o constituie moldovenii, care conveţuiesc în bună înţelegere cu ruşii, bulgarii, găgăuzii, nemţii şi romii ce locuiesc pe teritoriul dat. Tinerele generaţii sînt educate şi instruite în cele 70 instituţii de învăţămînt şi anume: 4 licee, primul fiind constituit în 1988 ( Liceul „ Constantin Spataru ”, carui îi apartine pioneratul în implementarea învăţămîntului liceal ), 19 gimnazii, 8 şcoli medii, 36 instituţii preşcolare şi o şcoală profesională. În oraşul de reşedinţă a Consiliului raional Leova mai activează o şcoală de artă, şcoala muzicală cu filiale în alte localităţi şi 2 muzee. Sectorul industrial îl prezintă: 5 fabrici de prelucrare a strugurilor, o uzină mecanică (activează la 30%), o fabrică de brînzeturi ( staţionează), o tipografie, 4 brutării. În raion mai activează: 6 oloiniţe, 5 mori de făină de grâu, 6 mori de făină de porumb, 2 linii de prelucrare a cărnii (mezeluri). Perioada de tranziţie la economia de piaţă este marcată şi în raionul Leova prin apariţia întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent, în raion activează 11666 de agenţi economici: întreprinderi individuale – 587, societăţi cu răspundere limitată– 179, societăţi pe acţiuni – 26, gospodării ţărăneşti – 10570. Suprafaţa terenului agricol este de 41 mii ha., pe care se cultivă: grîu, porumb, floarea soarelui. S-a început plantarea pe suprafeţe mari a viţei de vie, care cîndva era primordială pentru raionul Leova. Numai în anul 2005 au fost sădite 170 ha cu butuci de elită. În sectorul agrar activează: 7 cooperative agricole de producere, 25 societăţi cu răspundere limitată, 4 societăţi pe acţiuni, 5 întreprinderi mixte, peste 1000 de gospodării ţărănăşti. Nu în ultimul rînd s-ar putea de menţionat şi despre resursele naturale valoroase ale raionului: păduri cu o suprafaţă de 100 ha; rîuri, cum ar fi Prut, Sărata, Lăpuşniţa, Tigheci, izvoarele care reprezintă bogăţia raionului. Sub ocrotirea Statului este rezervaţia naturală „ Lebăda Albă ”, ce cuprinde suprafeţe tereste şi acvatice, cu aria totală de 30 km.
Posted on: Tue, 16 Jul 2013 13:14:21 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015