Port in suflet o iubire trista care-mi face pasii grei sa ramana mult in urma ochilor visatori. Nimeni nu-mi mai asterne un zambet la picioare sa-mi fie drumul mai lin, nimeni nu-mi mai spune vorbe frumoase sa-mi fie visele mai luminoase. Ti-am prins inima in panza saruturilor mele si am crezut ca vei fi a mea pentru totdeauna. Te-am infasurat in visele si sperantele mele si am sperat ca nu vei dori sa le destrami. Si totusi iata ca vraja s-a risipit. Mai dureros decat sa privesti soarele in stralucirea lui arzatoare e sa privesti doi ochi ce si-au pierdut stralucirea de altadata, sa induri o privire distanta ce nu te mai doreste. Am crezut in tine, am crezut in noi, am visat la o viata eterna in doi. Acum s-a sfarsit si inima mi s-a zdrobit. Cum sa fac sa te uit? Dragostea este o fiinta salbatica. Cand incercam sa o tinem in frau, ne distruge. Cand incercam sa o inchidem, ne inrobeste. Cand incercam sa o intelegem, ne tulbura. Inima mea nu mai bate. Nu am murit. Dar ai plecat din viata mea, din inima mea. Ai sters totul cu buretele si oare de ce, a meritat? Eu acum stau si sufar in tacere, plang, suspin, dar merg mai departe. Oare inima mea va mai bate o data? Ma voi mai indragosti vreodata?
Posted on: Wed, 11 Sep 2013 22:12:47 +0000