Poveste la început de primăvară – Nu este chiar aşa de - TopicsExpress



          

Poveste la început de primăvară – Nu este chiar aşa de tânără, are 45 de ani, este o femeie inteligentă, dar în privinţa copilului îţi dau dreptate, nu poţi să ţii locul tatălui, mai degrabă, al bunicului.Oricum, cred că directoarea se potriveşte mai bine, are copiii la casele lor ca şi tine, sunteţi la vârsta când trebuie să existe acea înţelepciune de a vă accepta unul pe celălalt pentru armonie spirituală, deci, vezi ce faci în seara asta. Vreau să te văd că eşti realizat şi din punctul acesta de vedere, eşti un bărbat care merită o femeie lângă el. – O, Doamne, ce suflet frumos ai, Ilinca! Dacă ai fi fost cu mine, tu ai fi fost zâna mea cea bună. Însă, sincer, mă bucur de vărul meu că a avut norocul să te cunoască. Aş vrea să rămânem prieteni toată viaţa, tu îmi dai încredere în mine, ai o energie pozitivă pe care o debordezi, poate că nu îţi dai seama, dar faci ca omul să se simtă bine în preajma ta. – Gicu, eu sunt genul de om care se bucură de bucuriile altora, sufletul meu nu cunoaşte resentimente faţă de nicio persoană care mi-a făcut rău pentru că Dumnezeu are grijă de toţi, există legea compensaţiei în viaţă, şi pe urmă, fiecare plăteşte pentru faptele sale. – Cât de pură poţi fi, nu pot să cred! Pe tine nu te-au influenţat nici oamenii, nici vremurile. Ferice de Ştefan! Sper să ştie să aprecieze calităţile tale şi să te preţuiască! – Deocamdată, suntem la început în relaţia noastră şi nu am altceva să-i reproşez decât faptul că este zgârcit la vorbă. Nu mi-a spus că este văduv decât acum, a lăsat să se înţeleagă de la început că este liber, noroc că ştiam de la tine despre lucrul acesta şi ce am intuit în două ocazii: o dată, la telefon, când a fost accidentat fiul său, a spus că „era să-l pierd şi pe el” şi de la fiul său când a spus, într-un context, în discuţia cu fiul meu, despre „regretata mea mamă”. Din această cauză, nici eu nu am reuşit să îi vorbesc despre mine, despre problemele pe care le am în continuare cu partajul pe care nu l-am terminat pentru că fostul soţ a făcut recurs, însă pot să-i apreciez loialitatea, spiritul de a fi aproape de cel de lângă el atunci când este nevoie. A demonstrat-o când am avut un accident banal, am căzut pe scări un etaj întreg, la serviciu, şi am avut un politraumatism pe care îl resimt şi acum. A fost lângă mine tot timpul şi m-a ajutat.Este mare lucru să ai un partener de acest calibru. – Vezi, Ilinca de ce te apreciez eu pe tine? Tu ai numai calităţi, eşti comunicativă, în discuţiile cu tine nu am auzit decât lucruri frumoase, bune de urmat, o naturaleţe firească, nici o urmă de răutate, de falsitate. – Ei, nu mă mai lăuda atâta, am şi eu defecte ca tot omul, că nu sunt Dumnezeu, numai El este perfect! – Uite, vezi, cum atragi omul? Esti atât de modestă! Ştiu că oamenii nu sunt perfecţi dar tu ai mai multe calităţi pe care le ai la vedere, pe când, în general, oamenii, oricât ar ascunde defectele, tot îşi dau în petic, în discuţiile purtate cu cel de vis-a-vis! - Gicu, haide, să nu mai discutăm despre calităţile mele, gândeşte-te bine ce faci, dacă directoarea merită să o cucereşti în seara asta. – Bine, Ilinca, am să urmez sfatul tău, să vedem ce iese, glumi Gicu. ( va urma)
Posted on: Thu, 25 Jul 2013 16:43:36 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015