Ramurile poporului român/ vlah și grupurile etnice înrudite - TopicsExpress



          

Ramurile poporului român/ vlah și grupurile etnice înrudite după diferiți istorici ... - Dacoromânii ( cu derivațiile și denumirile regionale de: munteni , olteni , dobrogeni , timoceni ( bufeni în orașul Bor, denumiți în unele locuri și „ țărani ” ) , ardeleni , bănățeni , moldoveni , regățeni , mitici , basarabeni , maramureșeni , transnistreni , bucovinieni , latini dunăreni , herțeni , bolohoveni , tribali , români sud-dunăreni , ungureni , crimeeni , sibieni , sătmăreni , ... ) De religie: majoritar ortodoxă - Aromânii din Balcani ( machidoni , macedoromâni , armâni , macedoneni latini , macedono-vlahi , cu denumirile regionale de grămușteni , pindeni , fârșeoți , cuțovlahi , negreni , epiroți , moscopoleni , glubeari , „ țânțari ” bitolieni , gopeșteni- mulovișteni . gopeșani - mulovișteni , olimpieni , muzacheri / muzichiari , câstrânioți , aromâni din Beala ) De religie: majoritar ortodoxă - Meglenoromânii din Grecia și Macedonia ( cu denumirea regională de: carpieni, liumnicani , lundzineți , ușineți și cupineți , țărnăcoti , brăzlăveți , năntineți , meglenoromânii musulmani, strămutați în Turcia, poartă numele de nânteni ) Densușianu și Jirecek îi consideră descendenții unor colonii pecenege, stabilite în Macedonia și amestecate cu elementul românesc găsit acolo, de origine daco-română. Nicolae Iorga, luând în considerare rolul elementului românesc și albanez la formarea Imperiului Bulgar sub țarul Simeon, îi consideră o colonie de prizonieri formată din românii care au luptat sub steagul țarului bulgar și așezată de împăratul bizantin Vasile, în regiunea Rodope. Theodor Capidan, în "Meglenoromânii - istoria și graiul lor", îi consideră ca aparținând grupului românilor sud-dunăreni din care au făcut parte și aromânii. Acesta consideră că ei au venit din nordul Balcanilor, rupându-se din masa românilor sud-dunăreni, după ce au stat un timp mai îndelungat în contact cu românii din nordul Dunării. Sursa: aici Fotografii și videoclipuri: aici De religie: majoritar ortodoxă - Istroromânii din Istria Istoricii italieni consideră că istro-românii sunt urmaşii veteranilor din legiunile romane, colonizaţi în Peninsula Istria după cucerirea acesteia de către romani. Există unii istorici români care consideră că istro-românii ar fi migrat, acum şase secole, din zona Munţilor Apuseni , Crișana , Banat și Maramureș după ce Peninsula Istria ar fi fost depopulată de o epidemie de ciumă. Există şi istorici sârbi, precum Pavle Ivici, care consideră că istro-românii reprezintă o populaţie autohtonă, înrudită cu aromânii, iar din vechea populaţie romanică, despărţită de năvălirea slavilor în Peninsula Balcanică, ar fi evoluat în Istria trei ramuri diferite: istro-românii, istrienii şi veglioţii. Ultimii, romani sau, poate, vechi români care locuiau în insula Veglia, azi Krk, au dispărut de pe scena istoriei. Cronicile familiei Frangipani au păstrat o serie de informaţii valoroase despre veglioţi, inclusiv nume de sate precum Poliţa (Polijca) sau trans­crierea rugăciunii Tatăl Nostru, în dialectul lor: Ţaţe Nostru, la fel ca şi în istro-română. În Evul Mediu, când Istria aparţinea Republicii Veneţiene, istro-românii au putut să îşi păstreze vechiul lor grai. De asemenea, în perioada austro-ungară, istro-românii reprezentau majoritatea populaţiei în judeţul Arsa. Sursa: aici O alta teorie spune că sunt urmașii populației morlace din Dalmația. De religie: majoritar catolică - Morlacii din Dalmația, Muntenegru și Bosnia ( cunoscuți și ca vlahi negri sau mauro-vlahi ) De religie: ortodoxă / catolică - Momârlanii din Valea Jiului - Gugulanii din Munții Banatului - Mocanii din Munții Ardealului - Sărăcăcianii din Grecia și Bulgaria Lingvistul aromân Theodor Capidan și istoricul ce a fondat studiul transhumanței balcanice , Iovan Ţviici îi considerau aromâni grecizați, dar alți istorici îi consideră urmași ai triburilor antice din zonă. Teoria mea e ca sunt urmașii triburilor antice trace. Asta le-ar explica asemările cu aromânii. De religie: ortodoxă - Beduinii Gebalieh ( coloniști munteni în Pen. Sinai ) - Goralii din Polonia Istoricul militar Mircea Dogaru îi consideră urmași ai coloniștilor ardeleni și moldoveni din Sudul Poloniei. De religie: catolică - Vlahii din Cehia ( Vlahia Moravă , Regiunea Autonomă Vlahă din Cehia ) Istoricul militar Mircea Dogaru îi considera urmași ai vlahilor moravi. De religie: catolică - Populația Punjabi din India și Pakistan (?) Istoricul Lucian Cueșdean îi consideră urmași tribului traco-geto-dacic al masageților , ce popula un imens teritoriu din Europa Centrala și de Est până în Asia Centrală. De religie: musulmană în Pakistan , shick și hindusă în India - Karadjovenii din Turcia Unii istorici îi consideră aromâni turcizați. Probabil e religie: musulmană - Huțulii din Bucovina , Maramureș , Transcarpatica , Pocuția și Galiția Poetul Mihai Eminescu îi considera daci slavizați. De religie: ortodoxă - Boikii , Lemkii și Rușinii din Carpații Nordici ( Cehia , Slovacia , Ucraina , Polonia ) (?) Informații aici - Secuii (?) Unii spun că s-ar trage din tribul dacic al cauconilor. Vezi informații despre subiect aici De religie: catolică - Ceangăii (?) Unii îi consideră moldoveni maghiarizați sau coloniști ardeleni. De religie: catolică - Albanezii (?) Unii istorici considerându-i urmași ai ilirilor ( ce ar fi fost de origine tracă ) sau urmași ai coloniștilor daci ce au părăsit Dacia Romană. De religie: majoritar musulmană, cu minorități catolice, ortodoxe , protestante. Alți istorici spun că englezii ( despre care un conte german spunea că se trag din geți ) , polonezii ( despre care se spunea că se trag din daci ) , italienii ( toscanii în special , veneții , etruscii și latinii fiind , conform unor teorii , de origine tracă ) și toate popoarele romane ( conform teoriei care spune că românii sunt strămoșii tuturor popoarelor latine ) , toate popoarele celte , toate popoarele indo-europene sau chiar toate popoarele lumii ar fi avut origini în Spațiul Carpato-Danubiano- Pontic.
Posted on: Tue, 01 Oct 2013 15:26:13 +0000

Trending Topics




© 2015