SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI VICTOR PONTA, președinte PSD, DOMNULUI CRIN ANTONESCU, președinte PNL. NU BATJOCORIȚI LA INFINIT INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN! Fundația Culturala Română (FCR) a fost înființată în 1990, în timpul mandatului președintelui Iliescu. Institutul Cultural Român (ICR) a luat naștere în 2003, în mandatul președintelui Băsescu, prin reorganizarea FCR. Ambele instituții au funcționat sub autoritatea președintelui României. Scopul Institutului, conform art. 2 din Legea nr. 356/11.07.2003, este: ”Reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.” Art.1, pct.5, din aceeași lege, stipulează: ”Activitatea Institutului antrenează şi include personalităţi de prestigiu din ţară şi străinătate, apelând la specialişti şi coordonatori de proiecte cu experienţă...”. Președintele FCR a fost acad. Augustin Buzura, personalitate de primă mărime a literaturii române contemporane, în rândul colaboratorilor pe care i-a adus alături de el numărându-se Mircea Anghelescu, Costache Olăreanu, Zigu Ornea, Carmen Firan, Tita Chiper, etc. etc. – toți oameni cu un prestigiu cultural și o experiență în domeniu de necontestat. În fruntea ICR, H.R. Patapievici a venit la rândul lui cu o echipă de personalități de referință în cultura română și care, pe cât de huliți au fost de dvs. și de colegii dvs. de partid, pe atât de stimați și prețuiți au fost de mulți alții, în țară și, cel mai important, în afara granițelor României. Toți acești oameni, fie că vorbim de FCR sau de ICR, au putut să-și îndeplinească exemplar nobila misiune pentru că posedau o vastă cultură, erau creatori și consumatori avizați de cultură, aveau abilitatea și generozitatea organică de a sluji cultura română. Din rațiuni ce țin prin excelență de spiritul revanșard de cea mai joasă speță, ați considerat, printre primele măsuri luate după venirea la putere, că ”reduta băsistă” de la ICR trebuie imediat neutralizată și, prin OUG nr. 27/13.06.2012, ați trecut ICR în subordinea Senatului României. A fost, de fapt, un decret de condamnare la moarte a unei instituții de care cultura, spiritualitatea româna, România au o vitală nevoie. Iar cele mai negre așteptări s-au dovedit insignifiante și naive față de ceea ce avea să se întâmple și de deznodământul ireversibil spre care astăzi ICR mărșăluiește cu un elan malign. Răul cel mare de care s-a temut o lume întreagă a fost politizarea unui Institut care trebuie să servească, prin excelență, cultura și nu interesele unui partid sau altul. Ați optat ferm pentru politizarea ICR; ați considerat că o sinecură în fruntea Institutului sau, mai atractiv, a uneia din cele 18 filiale în străinătate este o răsplată cu care puteți să-i omeniți pe cei din partidele dvs. care nu au prins un loc la festinul puterii. Dar de aici și până a infesta Institutul Cultural Român cu oameni al căror cv este un motiv de jenă; pentru care limba română nu este considerată maternă și, într-o logică simplă, cultura română nu este cunoscută decât sub un apăsat semn al superficialității; care nu cunosc limba țărilor în care urmează să pledeze cauza culturii române; care, cu o singură excepție, nu au nici cea mai mică experiență în managementul cultural, total incapabili să articuleze un program, o viziune – de la politizare până la demolarea prin implozie pe care o puneți la cale este un drum cu efecte de o gravitate maximă pentru cultura română. Domnule președinte Victor Ponta, Domnule președinte Victor Antonescu, Nu am nicio îndoială că, în eventualitatea fericită că veți citi aceste rânduri, veți fi tentați să le considerați ca pe un atac venit din partea unui adversar politic. Vă rog, treceți peste această nefericită stereotipie mentală și conștientizați semnalul de alarmă pe care vi-l transmit. Niciunul din tertipurile pe care le folosiți în mod uzual pentru a vă motiva eșecurile repetate în plan economic nu vă pot absolvi de culpa de neiertat de care vă faceți vinovați prin punerea ICR în imposibilitatea de a își onora menirea. Reprimați-vă imboldul de a spune că nu dumneavoastră personal faceți numirile la ICR. Opriți oamenii din partidele dumneavoastră să batjocorească funcționarea și prestigiul ICR prin promovarea unor non-valori în Institut. Eliminați clientelismul politic ca criteriul de bază pentru accederea în Institut. Cultura a rămas astăzi unul dintre puținele repere care mai pot depune mărturie asupra identității noastre naționale. Institutul Cultural Român ar putea fi, cum a și fost, unul din vectorii cei mai prestigioși care poate să o facă vestită în lume. Nu-l batjocoriți la infinit! Radu F. Alexandru
Posted on: Mon, 11 Nov 2013 12:40:43 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015