SENATUL ROMÂNIEI SERVICIUL AFACERI EUROPENE 14 – 20 Octombrie 2013 ACTUALITATEA EUROPEANĂ I. Rapoarte ale Comisiei Europene 1. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Progrese înregistrate în îndeplinirea obiectivului Protocolului de la Kyioto şi a Obiectivului UE pentru 2020 – COM (2013) 698 În temeiul Protocolului de la Kyoto, statele din UE-15 au convenit ca, în perioada 2008-2012, să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 % faţă de nivelul anului de referinţă. La 16 aprilie 2013, Comisia a adoptat Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, menită să contribuie la o Europă mai rezistentă la schimbările climatice, menită a îmbunătăţi gradul de pregătire şi capacitatea de a reacţiona la impactul schimbărilor climatice la nivel local, regional, naţional şi la nivelul UE şi a dezvolta o abordare coerentă şi o mai bună coordonare. Statistică a Comisiei referitoare la România: • înregistrarea celei mai mari scăderi a intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră, de 62 %, între 1990-2011; • înregistrarea unei creşteri, în comparaţie cu 2010, de 5,8 %. Obiective ale Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice: −promovarea luării de măsuri de către statele membre – adoptarea de strategii de adaptare cuprinzătoare, ce vor primi finanţare din partea Comisiei, aceasta urmând a sprijini adaptarea în marile oraşe, prin lansarea unui angajament voluntar bazat pe iniţiativa Convenţia Primarilor; −aplicarea de măsuri de imunizare la schimbările climatice la nivelul UE, prin promovarea într-o şi mai mare măsură a adaptării în sectoare vulnerabile-cheie, precum agricultura, pescuitul şi politica de coeziune, prin garantarea faptului că infrastructura Europei devine mai rezistentă şi prin promovarea încheierii de asigurări împotriva dezastrelor naturale şi a celor provocate de om; − luarea deciziilor în mai bună cunoştinţă de cauză, prin abordarea lipsei de cunoştinţe în ceea ce priveşte adaptarea, în conexiune şi cu Orizont 2020 şi prin dezvoltarea ulterioară a Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice (Climate- ADAPT) ca ghişeu unic pentru informaţiile privind adaptarea în Europa. 2. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 2004/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor şi de modificare a Directivei 1999/13/CE – COM (2013) 704 Acesta este cel de al doilea raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu ce oferă o imagine de ansamblu a punerii în aplicare a Directivei privind vopselele de către statele membre. Revizuirea continuă a Strategiei tematice privind poluarea aerului (TSAP) include o evaluare globală a surselor de emisii de COV şi posibile măsuri de reducere, eficiente din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, nu s-a realizat nicio revizuire separată a Directivei privind vopselele. Ca o acţiune suplimentară la nivel european, ar trebui să se menţioneze că, în prezent, există „etichete ecologice” pentru vopselele şi lacurile de interior şi exterior. Acestea necesită, inter alia, limitări voluntare mai stricte ale conţinutului de COV al produselor, conducând astfel la reduceri suplimentare ale emisiilor de COV printr-o informare mai bună a consumatorului cu privire la alegerea produselor. Informaţiile primite din partea statelor membre în temeiul articolului 7 din Directiva privind vopselele arată că, începând din 2010, majoritatea statelor membre au instituit programe de monitorizare pentru a verifica conformitatea vopselelor şi lacurilor introduse pe piaţă. Cu toate acestea, există în continuare un număr mic de state membre care nu au instituit programe de monitorizare adecvate. În statele membre care efectuează monitorizare, frecvenţa acesteia este foarte diferită. Aceste state membre prezintă, în general, un nivel bun de conformitate cu valorile limită pentru COV prevăzute de Directiva privind vopselele, cea mai mare pondere de neconformitate fiind constatată, în general, în cazul vopselelor importate. Cu toate acestea, se pare că este nevoie de o mai bună punere în aplicare a cerinţelor în materie de etichetare. Statele membre ce se află pe ultimele locuri sunt îndemnate să ia rapid măsurile necesare pentru a pune în aplicare pe deplin obligaţiile privind programele de monitorizare. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate în aceste domenii şi va continua să ofere asistenţă statelor membre în vederea îmbunătăţirii în continuare a nivelului lor de performanţă, atât prin diverse activităţi de sprijin, cât şi prin măsuri corespunzătoare de asigurare a aplicării. Prin urmare, se recomandă statelor membre să continue eforturile prin care monitorizarea şi asigurarea aplicării să vizeze aspectele în care eficacitatea şi eficienţa acestora sunt maxime în ceea ce priveşte reducerea introducerii pe piaţă a vopselelor şi lacurilor neconforme. 3. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind cheltuielile FEGA Sistemul de avertizare timpurie Nr. 7-9/2013 – COM (2013) 717 Execuţia provizorie a creditelor bugetare ale FEGA pentru 2013, pentru perioada de până la 31 iulie 2013, arată că rambursările lunare către statele membre au depăşit profilul cheltuielilor pentru execuţia bugetară bazat pe indicator, cu aproximativ 1 022,7 milioane EUR. Sunt deja disponibile venituri alocate în valoare de 1 869,9 milioane EUR, iar în 2013 se preconizează colectarea unor sume suplimentare. În acest stadiu, Comisia consideră că suma veniturilor alocate care vor fi disponibile la sfârşitul anului va fi suficientă pentru finanţarea fondurilor operaţionale destinate organizaţiilor de producători şi a schemei de plată unică, aşa cum s-a preconizat iniţial la stabilirea bugetului pe 2013, precum şi pentru necesităţile prevăzute în cadrul altor linii bugetare, de exemplu verificarea şi închiderea conturilor. II. Rezoluţii ale Parlamentului European 1. Numărul şi componenţa numerică a delegaţiilor interparlamentare, delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte şi a delegaţiilor la comisiile parlamentare de cooperare şi la adunările parlamentare multilaterale În data de 9 octombrie, Parlamentul a adoptat o rezoluţie referitoare la numărul şi componenţa numerică ale delegaţiilor interparlamentare, ale delegaţiilor la comisiile parlamentare mixte, precum şi ale delegaţiilor la comisiile de cooperare parlamentară şi la Adunările Parlamentare multilaterale. Acesta a hotărât ca, în urma aderării Croaţiei la Uniunea Europeană, delegaţia la Comisia parlamentară mixtă UE–Croaţia să-şi înceteze existenţa şi, de asemenea, să se modifice după cum urmează componenţa numerică a următoarelor delegaţii interparlamentare: - Delegaţia pentru relaţiile cu Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo: 30 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Peninsula Arabă: 19 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Statele Unite: 57 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Canada: 21 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din America Centrală: 16 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Japonia: 26 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză: 42 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu India: 29 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Asia de Sud-Est şi cu Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN): 25 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Australia şi Noua Zeelandă: 19 de membri; - Delegaţia pentru relaţiile cu Africa de Sud: 21 de membri. 2. Recunoaşterea calificărilor profesionale şi cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieţei interne În cadrul şedinţei din 9 octombrie 2013 Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieţei interne. Ţinând cont de propunerea Comisiei şi în conformitate cu procedura legislativă ordinară acesta a adoptat poziţia sa în prima lectură. Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului prevede recunoaşterea automată pentru un număr limitat de profesii bazată pe cerinţe minime de formare armonizate (profesii sectoriale), un sistem general de recunoaştere a titlurilor de formare şi recunoaşterea automată a experienţei profesionale. De asemenea, Directiva 2005/36/CE a stabilit un nou sistem pentru libertatea de a presta servicii. Pentru a consolida piaţa internă şi a promova libera circulaţie a profesioniştilor, asigurând totodată o recunoaştere mai eficientă şi transparentă a calificărilor profesionale, un card profesional european ar prezenta o valoare adăugată. Scopul cardului profesional european este de a simplifica procesul de recunoaştere şi de a genera reduceri de costuri şi eficienţă în funcţionare în beneficiul profesioniştilor şi al autorităţilor competente. Introducerea cardului profesional european ar trebui să ţină seama de punctele de vedere exprimate la nivelul profesiei în cauză şi ar trebui să fie precedată de o evaluare a adecvării sale pentru profesia respectivă şi a impactului său asupra statelor membre. Evaluarea în cauză ar trebui organizată împreună cu statele membre, dacă este necesar. Funcţionarea cardului profesional european ar trebui să se bazeze pe Sistemul de informare al pieţei interne (IMI) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului. Actele de punere în aplicare ar trebui să specifice cerinţele privind traducerile şi metodele de plată pentru eventualele tarife care trebuie furnizate şi, respectiv, plătite de solicitant, astfel încât fluxul de activitate în IMI să nu fie întrerupt sau afectat, iar prelucrarea cererii să nu fie întârziată. Stabilirea nivelului tarifelor este de competenţa statelor membre. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să notifice Comisiei nivelul tarifelor stabilite. În cazul în care diferenţele dintre domeniile de activitate sunt atât de mari, un stat membru gazdă ar trebui să acorde acces parţial în aceste circumstanţe speciale. Cu toate acestea, în cazul existenţei unor motive imperative de interes general, un stat membru ar trebui să poată refuza accesul parţial. Acordarea unui acces parţial nu ar trebui să aducă atingere dreptului partenerilor sociali de a se organiza. În cazul activităţilor sezoniere, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua controale pentru a verifica caracterul temporar şi ocazional al serviciilor prestate pe teritoriul lor. În acest sens, statul membru gazdă ar trebui să poată solicita, o dată pe an, informaţii privind serviciile prestate efectiv pe teritoriul său, în cazurile în care aceste informaţii nu au fost deja comunicate voluntar de către prestatorul de servicii. Condiţiile pentru astfel de verificări prealabile ale calificărilor profesionale în cadrul libertăţii de a presta servicii nu ar trebui să fie mai stricte decât în cadrul normelor privind stabilirea. Sistemele de educaţie şi formare profesională s-au dovedit a fi instrumente utile pentru a asigura încadrarea în muncă a tinerilor şi pentru a permite o tranziţie lină de la formare la viaţa profesională. Prin urmare, revizuirea Directivei 2005/36/CE ar trebui să ţină seama pe deplin de caracteristicile lor specifice. Ca urmare a procesului de la Bologna, instituţiile de învăţământ superior şi-au adaptat structura programelor la un sistem cu două cicluri, licenţă şi master. Pentru a se asigura coerenţa dintre cele cinci niveluri prevăzute în Directiva 2005/36/CE şi această nouă structură privind diplomele, diploma de licenţă ar trebui clasificată la nivelul d, iar diploma de master la nivelul e. Cele cinci niveluri stabilite pentru funcţionarea sistemului general ar trebui, în principiu, să nu mai fie utilizate drept criteriu pentru excluderea cetăţenilor Uniunii din domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE atunci când acest lucru ar contraveni principiului învăţării pe tot parcursul vieţii. Mecanismele de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice care ar putea fi cerute pentru accesul la profesie ca măsuri compensatorii trebuie să garanteze şi să respecte principiile transparenţei şi imparţialităţii. Statele membre ar trebui să încurajeze dezvoltarea profesională continuă pentru medici, medici specialişti, medici generalişti, asistenţi medicali generalişti, dentişti, dentişti specialişti, medici veterinari, moaşe, farmacişti şi arhitecţi. Măsurile luate de statele membre pentru a promova dezvoltarea profesională continuă pentru profesiile respective ar trebui să fie comunicate Comisiei, iar statele membre ar trebui să facă schimb de bune practici în acest domeniu. Pentru a spori transparenţa şi pentru a facilita examinarea noilor titluri notificate, statele membre ar trebui să furnizeze informaţii despre durata şi conţinutul programelor de formare, care trebuie să îndeplinească cerinţele minime de formare prevăzute în Directiva 2005/36/CE. Obiectivul acestei modificări este de a nu reduce cerinţele de formare pentru educaţia medicală de bază. Principiile comune de formare ar trebui să ia forma unor cadre comune de formare bazate pe un set comun de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe sau pe teste de formare comune. Pentru a respecta principiul proporţionalităţii şi cu scopul de a spori mobilitatea profesioniştilor din Uniune, controalele desfăşurate de o autoritate competentă sau sub supravegherea unei autorităţi competente ar trebui să se limiteze la cunoaşterea unei limbi oficiale a statului membru gazdă, sau a unei limbi administrative a statului membru gazdă, cu condiţia ca aceasta să fie şi o limbă oficială a Uniunii. În ceea ce priveşte cardul profesional european, statele membre ar trebui să fie libere să decidă dacă centrele de asistenţă urmează să acţioneze ca autorităţi competente în statul membru de origine sau să sprijine autoritatea competentă relevantă la gestionarea cererilor de carduri profesionale europene şi la prelucrarea dosarului individual al solicitantului creat în IMI (dosar IMI). În contextul libertăţii de a presta servicii, dacă profesia în cauză nu este reglementată în statul membru de origine, centrele de asistenţă pot participa, de asemenea, la schimbul de informaţii preconizat pentru cooperarea administrativă. 3. Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Parlamentul European a adoptat în data de 9 octombrie o rezoluţie referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. În conformitate cu procedura legislativă ordinară, acesta a adoptat o serie de amendamente la această directivă. Obiectivul final al modificării directivei este o mai bună punere în aplicare la nivelul statelor membre. În numeroase cazuri, procedurile administrative au devenit prea complicate şi îndelungate, ceea ce a generat întârzieri şi riscuri suplimentare în ceea ce priveşte protecţia mediului. În acest sens, simplificarea şi armonizarea procedurilor ar trebui să fie unul dintre obiectivele acesteia. Pentru a garanta aplicarea armonizată şi protecţia egală a mediului pe teritoriul întregii Uniuni, Comisia ar trebui, având în vedere rolul său de gardian al tratatelor, să asigure conformitatea calitativă, precum şi cea procedurală, cu dispoziţiile Directivei 2011/92/UE, inclusiv cu cele privind consultarea şi participarea publicului. În cazul proiectelor care ar putea avea un impact transfrontalier asupra mediului, statele membre implicate ar trebui să instituie un organism de legătură comun, organizat în mod paritar, responsabil cu toate etapele procedurii. Autorizarea finală a proiectului necesită aprobarea tuturor statelor membre implicate. Comisia ar trebui să propună o listă de criterii şi de indicaţii, inclusiv în legătură cu impactul vizual , pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a directivei. Este necesar să se pună accentul pe asigurarea unui echilibru dintre valoarea unui proiect şi impactul său asupra mediului. Impactul vizual constituie un criteriu esenţial în evaluarea impactului asupra mediului în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului istoric şi cultural, a peisajelor naturale şi a zonelor urbane. Acesta este un alt factor care ar trebui aplicat în cadrul evaluărilor. În vederea consolidării accesului publicului şi a transparenţei, în fiecare stat membru ar trebui pus la dispoziţie un portal central care să furnizeze, în timp util, informaţii în format electronic privind mediul în ceea ce priveşte punerea în aplicare a directivei. Pentru a reduce sarcinile administrative, a facilita procesul decizional şi a reduce costurile proiectelor, ar trebui luate măsurile necesare pentru standardizarea criteriilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, cu scopul de a putea sprijini utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT), a îmbunătăţi competitivitatea şi a preveni interpretarea standardelor în mod diferit. Pentru a asigura conservarea optimă a patrimoniului istoric şi cultural, Comisia şi/sau statele membre ar trebui să elaboreze criterii de îndrumare. Cerinţele care sunt impuse pentru evaluarea impactului asupra mediului al unui proiect ar trebui să fie proporţionale cu anvergura sa şi cu etapa în care se află. Ar trebui să se garanteze că persoanele care verifică rapoartele de mediu au, datorită calificării şi experienţei lor, competenţa tehnică necesară pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute de Directiva 2011/92/UE într-un mod obiectiv din punct de vedere ştiinţific şi absolut independent faţă de iniţiatorul proiectului şi de autorităţile competente însele. În cazul în care rezultatele monitorizării indică prezenţa unor efecte negative neprevăzute, ar trebui să se prevadă o acţiune corectivă de remediere a problemei sub forma unor măsuri ulterioare de atenuare şi/sau compensare. Statele membre şi ceilalţi promotori de proiecte ar trebui să se asigure că evaluările proiectelor transfrontaliere sunt efectuate în mod eficient, evitându-se întârzierile inutile. 4. Bateriile şi acumulatorii portabili care conţin cadmiu În data de 10 octombrie 2013 Parlamentul a adoptat o rezoluţie referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori, în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor portabili care conţin cadmiu şi sunt destinaţi utilizării în uneltele electrice fără fir. Ţinând cont de propunerea Comisiei şi în conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul a adoptat poziţie sa în prima lectură. Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului interzice introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor portabili, inclusiv cei integraţi în aparate, care conţin cadmiu într-o proporţie mai mare de 0,002 % din greutate. Cu toate acestea, bateriile şi acumulatorii portabili destinaţi utilizării în uneltele electrice fără fir sunt exceptaţi de la interdicţia respectivă. Parlamentul a stabilit ca derogarea existentă pentru bateriile şi acumulatorii portabili destinaţi utilizării în uneltele electrice fără fir să se aplice în continuare până la 31 decembrie 2016, pentru a permite întreprinderilor din domeniul reciclării şi consumatorilor din întregul lanţ de creare a valorii economice să continue adaptarea la tehnologiile alternative relevante în toate regiunile Uniunii într-o manieră uniformă. Directiva 2006/66/CE interzice introducerea pe piaţă a oricăror baterii sau acumulatori, încorporaţi sau nu în aparate, care conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005 % din greutate. Cu toate acestea, bateriile tip „nasture” cu un conţinut de mercur de maximum 2 % din greutate sunt exceptate de la această interdicţie. Piaţa bateriilor tip „nasture” a Uniunii se află deja într-o fază de trecere spre baterii tip „nasture” fără mercur. S-a stabilit, prin urmare, să se interzică comercializarea bateriilor tip „nasture” care conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005 % din greutate. Pentru a completa sau modifica Directiva 2006/66/CE, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE va fi delegată Comisiei în ceea ce priveşte criteriile pentru evaluarea condiţiilor echivalente de tratare şi reciclare în afara Uniunii, indicarea capacităţii pe etichetele bateriilor şi ale acumulatorilor portabili şi auto şi derogările de la cerinţele de etichetare. Ori de câte ori este cazul, formatul şi cerinţele referitoare la înregistrarea producătorilor trebuie să fie coerente cu formatul şi normele de înregistrare stabilite în temeiul articolului 16 alineatul (3) şi al părţii A din anexa X la Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului. Statele membre trebuie să se asigure că producătorii proiectează aparatele astfel încât deşeurile de baterii şi acumulatori să poată fi înlăturate cu uşurinţă. În cazul în care acestea nu pot fi înlăturate cu uşurinţă de utilizatorul final, statele membre trebuie să se asigure că producătorii proiectează aparatele astfel încât deşeurile de baterii şi acumulatori să poată fi înlăturate cu uşurinţă de personal calificat care este independent de producător. Aparatele în care sunt încorporate baterii şi acumulatori sunt însoţite de instrucţiuni în care se arată cum pot fi îndepărtate în siguranţă de utilizatorul final sau de personal calificat independent. După caz, instrucţiunile informează, de asemenea, utilizatorul final cu privire la tipurile de baterii sau de acumulatori încorporat în aparat. Aceste dispoziţiile nu se aplică atunci când, din motive de siguranţă, de performanţă, medicale sau de integritate a datelor, continuitatea alimentării cu energie este indispensabilă şi este nevoie de o conectare permanentă între aparat şi baterie sau acumulator. III. Comunicări ale Comisiei Europene 1. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Împreună pentru tinerii Europei. Apel la acţiune pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor – COM (2013) 447 Prezenta comunicare evidenţiază măsurile ce trebuie luate, pentru a îi ajuta pe tineri să se reîntoarcă în câmpul muncii, să revină la studii sau să urmeze cursuri de formare: − punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret; − investirea în tineri prin intermediul Fondului social european; − accelerarea punerii în practică a iniţiativei „Locuri de muncă pentru tineri”; − sprijinirea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE prin intermediul EURES; − adoptarea de măsuri pentru facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, prin stimularea ofertei de ucenicii şi de stagii de înaltă calitate şi prin găsirea de soluţii pentru deficitele în materie de competenţe; − accelerarea reformelor în vederea realizării unei adevărate pieţe europene a muncii pe termen lung; − adoptarea de măsuri vizând sprijinirea creării de locuri de muncă în viitorul imediat, în special de către IMM-uri, precum şi încurajarea angajării tinerilor. Recomandări ale Comisiei pentru statele membre: − prezentarea, de către statele membre în care există regiuni ce se confruntă cu rate ale şomajului în rândul tinerilor de peste 25 %, până în octombrie 2013, a unui plan de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret; − accelerarea activităţilor desfăşurate împreună cu Comisia în ceea ce priveşte acordurile de parteneriat şi programele operaţionale referitoare la ESIF şi acordarea unei atenţii deosebite încadrării în muncă a tinerilor, investiţiilor în capitalul uman şi adaptării sistemelor de educaţie şi de formare profesională la realităţile pieţei muncii; − accelerarea pregătirii programelor specifice legate de iniţiativă şi prezentarea acestora în cursul anului 2013, în vederea punerii lor imediate în aplicare; − colaborarea statelor membre ce sunt eligibile pentru iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri” cu experţii Comisiei, în cadrul echipelor de acţiune specializate pentru încadrarea în muncă a tinerilor; − punerea în aplicarea propunerilor de recomandări specifice fiecărei ţări, cu privire la ucenicii şi la învăţământul profesional şi tehnic şi formarea profesională; − includerea reformei învăţării prin ucenicii în planurile de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret şi mobilizarea finanţării UE, pentru sprijinirea acestui obiectiv; − stabilirea parteneriatelor solide între state pentru formarea în alternanţă, ce urmează a reuni autorităţile responsabile din domeniul învăţământului şi al ocupării forţei de muncă, partenerii sociali, organizaţiile profesionale, furnizorii de învăţământ profesional şi tehnic şi de formare profesională, organizaţiile de tineret şi de studenţi, oficiile de ocupare a forţei de muncă şi agenţiile care gestionează fondurile UE; − susţinerea, de către sectorul privat, a Alianţei şi angajarea acestuia în vederea sporirii ofertei de ucenicii de înaltă calitate, pe baza iniţiativelor recente venite din partea sectorului de activitate vizat; − utilizarea FSE pentru dezvoltarea şi sprijinirea mobilităţii în cadrul învăţământului şi formării profesionale şi tehnice, pentru a-i ajuta pe tineri să dobândească competenţele ce le sunt necesare pentru a-şi găsi locul pe piaţa forţei de muncă; − modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, prin eliminarea lacunelor în ceea ce priveşte competenţele de bază, prin intensificarea eforturilor de combatere a părăsirii timpurii a şcolii, prin îmbunătăţirea ofertei de competenţe transversale, cum ar fi competenţele digitale, de conducere a unei întreprinderi şi lingvistice, precum şi prin utilizarea pe scară mai largă a învăţării bazate pe TIC; − aplicarea recomandărilor specifice fiecărei ţări, inclusiv prin limitarea presiunii fiscale asupra veniturilor salariale, prin reducerea decalajelor în materie de protecţie a locurilor de muncă între diferitele tipuri de contracte de muncă şi prin analizarea unor măsuri specifice prin care să se stimuleze angajarea tinerilor. Recomandări ale Comisiei pentru România: • aplicarea fără întârziere a Planului naţional pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv, de exemplu, printr-o garanţie pentru tineret, cu scopul combaterii şomajului în rândul tinerilor; • accelerarea reformelor în domeniul învăţământului şi al formării profesionale şi tehnice; • alinierea şi mai mult a învăţământului universitar la cerinţele pieţei muncii şi îmbunătăţirea accesului persoanelor defavorizate; • punerea în aplicare a unei strategii naţionale cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a şcolii, punând accentul pe îmbunătăţirea accesului copiilor preşcolari, inclusiv al romilor, la o educaţie de calitate. 2. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Adaptarea la era digitală a normelor UE privind pachetele de servicii de călătorie – COM (2013) 513 Directiva din 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii a îmbunătăţit calitatea pachetelor de servicii de călătorie, însă trebuie să fie actualizată pentru a reglementa noile evoluţii ale pieţei. Măsuri prevăzute în cadrul propunerii: • consolidarea protecţiei consumatorilor, la un cost rezonabil pentru sectorul vizat; • asigurarea libertăţii de a alege pentru întreprinderi şi consumatori, asupra a ceea ce doresc să vândă, respectiv să cumpere; • eliminarea obstacolelor din calea comerţului transfrontalier, prin reducerea fragmentării juridice şi prin consolidarea recunoaşterii reciproce şi, totodată, încurajarea concurenţei dintre actorii de pe piaţă mai vechi şi mai noi care vând produse de călătorie substituibile; • creşterea gradului de transparenţă a pieţei, în special a celei online, ceea ce va spori încrederea turiştilor şi va stimula cererea din interiorul şi din afara UE îmbunătăţind, în acelaşi timp, securitatea juridică, flexibilitatea şi varietatea opţiunilor; • îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi lstimularea creşterii în acest sector important al economiei UE. Impactul propunerii asupra călătorilor: − protejarea a aproximativ 120 de milioane de călători care cumpără formule de călătorie combinate, ceea ce se estimează că va reduce pierderile suportate de consumatori cu aproximativ 450 de milioane EUR pe an; − informarea în cazul achiziţionării unei combinaţii de servicii de călătorie, cu privire la faptul că pachetul de servicii este sau nu pe deplin protejat; − explicitate asupra tipului de produs şi nivelul de protecţie de care beneficiază cumpărătorul; − beneficierea de o mai bună protecţie la nivelul UE, de o mai mare flexibilitate şi de un set clar de măsuri reparatorii în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Impactul propunerii asupra întreprinderilor: − generarea unei concurenţe mai echitabile pe piaţa serviciilor de călătorie, menţinând, în acelaşi timp, costurile de asigurare a conformităţii la un nivel rezonabil pentru toţi călătorii; − eliminarea costurilor administrative generate de normele depăşite, pentru comercianţii care fac în prezent obiectul directivei; − generarea de economii prin excluderea din domeniul de aplicare al directivei a organizării de călătorii de afaceri, evitându-se astfel supra-reglementarea şi asigurându-se totodată protecţia în special a microîntreprinderilor; − facilitarea comerţului transfrontalier, datorită existenţei la nivelul UE a unor norme comune privind informaţiile, răspunderea şi recunoaşterea reciprocă a sistemelor de protecţie în caz de insolvabilitate. 3. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European – Evaluarea reglementărilor naţionale privind accesul la profesii – COM (2013) 676 Comunicarea de faţă prezintă un plan de lucru pentru statele membre, privind realizarea unei reexaminări şi a unei modernizări a reglementărilor privind calificările ce permit accesul la profesii sau titluri profesionale. Ameliorarea accesului la profesii, în special prin intermediul unui mediu de reglementare mai flexibil şi mai transparent, ar facilita mobilitatea profesioniştilor calificaţi în cadrul pieţei interne şi furnizarea transfrontalieră de servicii profesionale. Acest lucru ar trebui să aibă, de asemenea, un impact pozitiv asupra ocupării forţei de muncă şi să stimuleze creşterea economică. Beneficii aduse de reglementarea accesului la profesii: • ajutarea consumatorilor să evalueze calitatea unui serviciu; • sprijinirea bunei funcţionări a economiei într-un stat membru; • mai multe posibilităţi de alegere pentru consumatori, la preţuri mai avantajoase; • stimularea competitivităţii şi a ocupării forţei de muncă la nivel naţional; • examinarea impactului economic al reglementărilor; • asigurarea posibilităţii pentru profesionişti de a profita de beneficiile pieţei unice; • necesitatea unei transparenţe depline şi a unei analize robuste. Recomandări ale Comisiei pentru statele membre: − începerea reexaminării la nivel naţional a cerinţelor în materie de calificări impuse profesiilor reglementate, precum şi a sferei activităţilor rezervate, înainte de intrarea oficială în vigoare a directivei revizuite privind recunoaşterea calificărilor profesionale (sfârşitul anului 2013); − examinarea tuturor restricţiilor identificate în cadrul evaluării reciproce şi analizarea necesităţii şi a proporţionalităţii lor, ţinând cont în mod corespunzător de beneficiile pe care le aduc pentru societate şi de impactul lor economic, în special asupra calităţii, a preţului şi a ocupării forţei de muncă; − realizarea, de către statele membre ce au iniţiat deja procesul de examinare a profesiilor pe ce le reglementează, în contextul semestrului european şi al memorandumului de înţelegere, a evaluării reciproce, pe baza rezultatelor obţinute deja în privinţa reducerii restricţionărilor accesului la profesii; − asigurarea că profesioniştii au acces la profesiile reglementate, chiar dacă nu sunt resortisanţi sau nu îşi au reşedinţa pe teritoriul lor naţional; − justificarea reglementărilor printr-un motiv imperativ de interes general; − analizarea proporţionalităţii măsurilor naţionale, pentru stabilirea dacă acestea sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor pe care le urmăresc; − identificarea, pentru fiecare profesie reglementată, a motivului specific de interes general ce justifică un anumit cadru de reglementare, precum şi verificarea dacă justificarea respectivă continuă să fie valabilă; − examinarea garanţiilor oferite în prezent prin alte tipuri de reglementări ex-ante şi ex-post aplicabile serviciilor prestate de fiecare profesie, de exemplu procedurile de aprobare, îndeplinirea standardelor tehnice şi de siguranţă şi mecanismele de inspecţie; − luarea în considerare a efectului cumulativ al tuturor restricţiilor impuse asupra aceleiaşi profesii, inclusiv, după caz, apartenenţa obligatorie la asociaţii profesionale; − examinarea formei şi a nivelului de reglementare a accesului la o profesie, în vederea eliminării restricţiilor sau a barierelor nejustificate; − evaluarea în fiecare stat membru şi discutarea între statele membre pe marginea consideraţiilor de natură economică precum preţurile, salariile, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă; − furnizarea de informaţii privind orice mecanisme alternative ce garantează respectarea unei justificări imperative privind interesul general, în cazul statelor membre ce nu reglementează profesiile în sectoarele relevante; − examinarea impactului tuturor tipurilor de restricţii formale şi informale privind accesul la activităţile profesionale, în cazul statelor membre ce utilizează abordări diferite; − prezentarea planurilor naţionale de acţiune – ce pot include acţiuni deja în curs de desfăşurare, – după examinarea evaluării reciproce efectuate pentru fiecare cluster. Etape de acţiune propuse de către Comisie: − cartografierea profesiilor în fiecare stat membru (începând cu noiembrie 2013): • verificarea informaţiilor deja disponibile în baza de date a profesiilor reglementate menţinută de Comisie şi furnizarea datelor suplimentare necesare, inclusiv privind protecţia titlurilor şi activităţile profesionale pentru care există o certificare obligatorie; • notificarea Comisiei despre instrumentul UE specific, în cazul în care certificarea obligatorie se întemeiază pe o directivă a UE (de exemplu în transportul rutier); • furnizarea unei descrieri a activităţilor rezervate, pentru fiecare profesie reglementată, până în februarie 2014, deoarece Comisia intenţionează să publice o hartă europeană a profesiilor reglementate; − examinarea, evaluarea şi planurile naţionale de acţiune pentru primul grup de sectoare (nov 2013-apr 2015): • examinarea detaliată a profesiilor reglementate din cadrul primului grup (nov 2013-mai 2014); • comunicarea reciprocă a rezultatelor examinărilor realizate la nivel naţional, în cadrul unor reuniuni organizate la iniţiativa Comisiei (începând din iunie 2014) şi în timpul cărora statele membre vor avea posibilitatea de a formula observaţii privind evoluţia şi concluziile iniţiale ale celorlalte state; • luarea în considerare, în mod corespunzător, a constatărilor Comisiei, pe care aceasta le va prezenta în Raportul său anual privind integrarea pieţei unice (împreună cu un raport de evaluare mai detaliat, nov 2014); − examinarea, evaluarea şi planurile naţionale de acţiune pentru al doilea grup de sectoare (iun 2014-ian 2016): • furnizarea unui al doilea raport (până în ian 2016), indicând măsurile pe care le-au luat sau intenţionează să le ia, constatările referitoare la aceste sectoare ar putea fi avute în vedere şi pentru semestrul european 2016; • pe baza planurilor de acţiune transmise în iun 2015 şi ian 2016, ce pot include lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în cazul în care ar fi menţinute cerinţe naţionale discriminatorii sau disproporţionate, Comisia va propune eventuale acţiuni ulterioare de remediere. Transparenţa şi evaluarea reciprocă a profesiilor reglementate ar trebui să conducă la modernizarea cadrelor naţionale care limitează accesul la profesii. Rezultatele ar trebui să încurajeze mobilitatea profesioniştilor în cadrul pieţei unice, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă în sectoarele profesionale în cauză, să amelioreze competitivitatea acestora şi a sectoarelor conexe şi să deschidă oportunităţi de creştere economică. Comisia invită statele membre să se angajeze pe deplin în acest proces, alocând resurse suficiente pentru a participa la examinarea şi evaluarea reciprocă a reglementărilor naţionale. Comisia este conştientă că vor fi necesare eforturi deosebite din partea statelor membre şi doreşte să le sprijine în cea mai mare măsură posibilă. 4. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Consolidarea bazelor reglementării inteligente - îmbunătăţirea evaluării – COM (2013) 686 Răspunzând necesităţii de a îmbunătăţi continuu guvernanţa şi de a o consolida, Comisia Europeană a elaborat o amplă politică de reglementare inteligentă menită să faciliteze realizarea obiectivelor de politică publică la costuri minime şi să îmbunătăţească valoarea adăugată a intervenţiei UE1. Evaluarea este un instrument esenţial al reglementării inteligente, ce îi permite Comisiei să aprecieze dacă acţiunile UE generează efectiv rezultatele scontate, dacă îmbunătăţesc, în ultimă instanţă, condiţiile pentru cetăţenii şi întreprinderile europene şi dacă contribuie la îndeplinirea rolului UE la nivel mondial. Recomandări ale Comisiei pentru statele membre: − adoptarea unui proces de elaborare a politicilor pe baza unor elemente factuale, utilizat pentru furnizarea datelor necesare; − depunerea de eforturi sporite în evaluarea şi împărtăşirea experienţelor cu privire la punerea în aplicare a legislaţiei UE sau contribuţia la activităţile UE; Comisia este hotărâtă să ofere un sistem de evaluare proporţional şi fiabil în cadrul ciclului de reglementare inteligentă. O analiză solidă şi utilă, care apreciază din punct de vedere critic rezultatele intervenţiilor UE, este esenţială. Pe baza experienţei din trecut, determinarea modalităţilor celor mai eficiente şi eficace de a exploata şi a dezvolta o abordare flexibilă şi proporţională pentru analizarea unor astfel de acţiuni va îmbunătăţi răspunderea şi va face ca intervenţiile UE să fie mai solide, răspunzând unor necesităţi prioritare şi generând rezultatele de înaltă calitate necesare. 5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Programul privind o reglementare adecvată şi funcţională (REFIT): rezultate şi etapele ulterioare – COM (2013) 685 Prezenta comunicare evidenţiază rezultatele analizei publicate de Comisie în august 2013, identificând domeniile în care Comisia va lua măsuri şi domeniile în care, în scopul adecvării reglementărilor, aceasta a decis că nu este necesar să se ia nicio măsură pentru moment. Sunt identificate, de asemenea, provocările cu care s-a confruntat Comisia în cursul primei etape de aplicare a programului REFIT şi se oferă o imagine de ansamblu asupra etapelor următoare. Recomandări ale Comisiei pentru statele membre: − furnizarea de informaţii cu privire la modul în care a fost transpus setul de cerinţe de raportare la nivel naţional; − continuarea exerciţiului-pilot în domeniul tratării apelor reziduale, pe parcursul anului 2014; − dezvoltarea în continuare a portalului „Europa ta”, ca un punct unic de acces la toate informaţiile de care au nevoie IMM-urile şi cetăţenii privind drepturile acestora şi oportunităţile de care beneficiază aceştia pe piaţa unică; − consolidarea capacităţii necesare pentru monitorizarea punerii în aplicare; − colectarea de date cantitative şi efectuarea unui schimb de bune practici privind reducerea efectivă a sarcinii impuse de reglementare, în etapa de punere în aplicare a 12 acţiuni prioritare, cu scopul susţinerii dezvoltării de metodologii şi de practici de evaluare a costurilor şi beneficiilor care decurg din reglementări; Măsuri viitoare aplicate de către Comisie: − identificarea, în mod sistematic, în cadrul legislaţiei, a naturii, sferei de aplicare şi frecvenţei obligaţiilor, inclusiv în cadrul procesului de punere în aplicare a legislaţiei; − revizuirea periodică a legislaţiei, pentru identificarea posibilităţilor de reducere a sarcinii impuse de reglementare; − promovarea utilizării informaţiilor online în alte domenii, precum cel al TVA-ului; − colaborarea cu statele membre în privinţa facilitării schimbului de bune practici şi de alte măsuri prevăzute în cadrul planurilor de punere în aplicare; − adoptarea de măsuri speciale, pentru facilitarea punerii în aplicare a obligaţiilor în domeniile ce prezintă un interes specific pentru IMM-uri: − punerea în practică a unui mecanism, ce va fi stabilit în 2015 şi care susţine preocupările IMM-urile în aplicarea cerinţele reglementărilor UE privind informarea consumatorilor despre produsele alimentare, punând la dispoziţia acestora toate informaţiile relevante disponibile; − aplicarea unei abordări similare, în cazul comercializării produselor homeopatice şi a unor medicamente tradiţionale pe bază de plante; − întreprinderea de acţiuni şi în ceea ce priveşte alte sugestii primite de la IMM-uri în contextul consultării „Top 10”, cum ar fi furnizarea de orientări cu privire la materialele ce vin în contact cu produsele alimentare şi „testele IMM” în cadrul evaluării impactului normelor de aplicare în materie de informare a consumatorilor cu privire la produsele alimentare; − identificarea materializării pe teren a Programului de acţiune privind reducerea sarcinii administrative (ABR+); − identificarea tuturor iniţiativelor legislative vizate de programul REFIT, inclusiv retragerile, abrogările şi consolidările din cadrul programului său de lucru anual; − publicarea unui tablou de bord anual privind programul REFIT, în scopul urmăririi progresului legislativ al tuturor iniţiativelor propuse în cadrul programului REFIT şi al monitorizării conţinutului modificărilor decise la nivelul UE şi a impactului aplicării acestora de către statele membre asupra simplificării legislaţiei şi reducerii sarcinii impuse de reglementare; − actualizarea anuală a cartografierii legislative şi a procesului de analiză, pentru a se identifica măsuri noi şi pentru a se raporta şi monitoriza punerea în aplicare a iniţiativelor desfăşurate deja sau aflate în curs de aplicare; − cooperarea strânsă cu statele membre şi cu părţile interesate, în vederea colectării de puncte de vedere şi de sugestii privind adecvarea reglementărilor care pot fi abordate în cadrul programului REFIT şi în vederea colaborării pentru a îmbunătăţi acele aspectele ale programului REFIT care necesită o reflecţie suplimentară sau o acţiune comună. IV. Ştirile săptămânii Irlanda va ieşi din planul de salvare UE-FMI Irlanda este pe cale să iasă din planul de salvare UE-FMI la mijlocul lunii decembrie, a anunţat primul ministru Enda Kenny, adăugând că mai rămân încă multe de făcut pentru ca ţara să-şi recapete sănătatea economică de altădată. „Pot confirma că Irlanda este pe cale să iasă din planul de salvare UE-FMI la 15 decembrie”, a declarat Kenny la conferinţa naţională a partidului său, Fine Gael. Guvernul irlandez a trebuit să accepte acest plan de ajutor din partea FMI şi Uniunii Europene în 2010, datorită crizei. Dublinul a cerut ajutor după scăderea pieţei imobiliare şi prăbuşirea băncilor sale, obţinând un plan de salvare global de 85 de miliarde de euro, însoţit de condiţii stricte. Dar economia Irlandei s-a ameliorat recent. În al doilea trimestru, ţara a ieşit din recesiune cu o creştere de 0,4%, ca urmare a progreselor industriei de construcţii şi a exporturilor. „Aceasta nu înseamnă că problemele noastre financiare sunt în urma noastră. Există încă momente dificile în faţa noastră. Dar cel puţin epoca salvării s-a terminat. Urgenţa economică s-a încheiat”, a spus Kenny, recunoscând că bugetul ce vine va fi cu 2,5 miliarde de euro, reprezentând în acelaşi timp impozite suplimentare şi reduceri de cheltuieli. Dar datorită acestor măsuri, a mai explicat el, deficitul nu va atinge decât 4,8% din PIB anul viitor. Guvernul va publica un nou plan economic pe termen mediu spre sfârşitul anului în curs, a mai precizat primul ministru. Planuri pentru necesităţile de finanţare ale Greciei O decizie privind modul în care va fi acoperit deficitul de finanţare al Greciei va fi adoptată în următoarele săptămâni, a reafirmat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, înaintea reuniunii Eurogrupului la Bruxelles. „Vom reflecta în următoarele săptămâni şi apoi vom decide cum vom rezolva problema necesităţilor de finanţare ale Greciei şi apoi, la un moment dat, probabil mai târziu în 2014, după ce vedem că ţara înregistrează excedent primar, vom rezolva şi problema sustenabilităţii datoriei”, a declarat Rehn. Grecia intenţionează să acopere o parte din deficitul de finanţare pentru anul următor prin rostogolirea unor obligaţiuni în valoare de aproximativ 4,5 miliarde de euro, care ajung la maturitate în luna martie 2014, şi pe care Guvernul de la Atena le-a emis pentru a sprijini băncile locale, a declarat ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras. Banca Central Europeană şi alte bănci centrale din zona euro au obligaţiuni guvernamentale în valoare de 19 miliarde de euro, dintre care titluri în valoare de 10 miliarde de euro ajung la maturitate în 2014. Stournaras a sugerat că prin împiedicarea scăderii unor obligaţiuni s-ar putea rezolva problema deficitului de finanţare al Greciei. Creditorii internaţionali au fost de acord să ajute Grecia prin reducerea costurilor de finanţare sau prelungirea perioadei de relansare a creditelor, cu condiţia să îndeplinească ţintele fixate pentru acest an. Stournaras a precizat că Grecia lucrează la o soluţie care prevede extinderea acestor împrumuturi până la 50 de ani, urmând că o decizie să fie luată de Eurogrup în luna noiembrie. Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, a afirmat că BCE nu va accepta împiedicarea scăderii obligaţiunilor elene pe care le deţine. Potrivit autorităţilor elene şi oficialilor FMI, Grecia va avea nevoie de alte 10-11 miliarde de euro, începând din a doua jumătate a lui 2014 şi până în 2015 . Grecia a confirmat că anul acesta va înregistra un uşor excedent bugetar primar, condiţia impusă de creditorii internaţionali pentru o nouă ştergere a datoriei. Şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat că zona euro va adopta probabil în luna noiembrie o decizie privind al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, după ce inspectorii internaţionali finalizează evaluarea situaţiei ţării. Grecia ar urma să raporteze un excedent bugetar primar de cel puţin 340 milioane de euro în 2013, a anunţat adjunctul ministrului elen de Finanţe, Christos Staikouras, la prezentarea în Parlament a proiectului de buget. Pentru 2014 se estimează că Atena va înregistra un excedent bugetar primar de 1,6% din PIB. Deficitul bugetar general ar urma să ajungă la 2,4% din PIB anul viitor, iar datoria publică va ajunge la 174,5% din PIB. Pentru acest an Guvernul se aşteaptă la un declin al Produsului Intern Brut de 4% şi o rată a şomajului de 27%. Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns în mai la nivelul record de 27,6%. Datoria băncilor din Spania către BCE a scăzut cu 36,24% Datoria totală a băncilor din Spania către Banca Central Europeană a scăzut cu 36,24% în luna septembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Băncile spaniole datorează 241 089 miliarde euro (327 485 miliarde dolari) către BCE, cu 2% mai puţin decât în luna trecută. Cea mai ridicată datorie către BCE a fost în luna august 2012, de 388 736 miliarde euro, la două luni după ce Spania a solicitat un împrumut financiar Uniunii Europene pentru a îşi recapitaliza sistemul bancar. Eurogroup s-a reunit pentru a discuta procesul de recapitalizare al băncilor. Confederaţia spaniolă a Organizaţiilor de Afaceri a precizat că economia ţării va creşte cu peste 0,7%, valoarea prognozată de guvern. Acord între guvernul olandez şi partidele din opoziţie privind bugetul A fost realizat un acord bugetar între guvernul olandez şi trei partide de opoziţie, care au acceptat să sprijine programul de austeritate al guvernului, care prevede 650 milioane euro (882 milioane dolari) mai puţin la buget. Partidul de opoziţie D66 a solicitat cheltuieli suplimentare pentru educaţie şi tăieri mai mici de cheltuieli. Partidele de guvernământ, partidul liberal VVD, condus de prim ministrul Mark Rutte şi partidul socialist PvdA, au 79 de locuri în camera inferioară, dar nu au majoritate în Senat. Conform estimărilor, deficitul bugetar va fi de 3,3% în 2014, peste limita impusă de zona euro. Prognoză de 1,4% pentru economia Marii Britanii în acest an Economia Marii Britanii este prognozată să aibă o creştere de 1,4% anul acesta şi 2,4% anul viitor, după o creştere de 0,1% în 2012, conform estimărilor Ernst & Young ITEM Club. Cifrele sunt peste cele prognozate în urmă cu trei luni (1,1% şi 2,2%). PIB este de 0,7% în al doilea trimestru al anului şi este prognozat la 2,9% anual. Cheltuielile de consum sunt prognozate să crească la 1,6% în acest an şi la 1,9% pentru anul viitor, faţă de valoarea de 1,2% pentru 2012. Investiţiile fixe vor fi de 6,5% în 2013 şi 8,2% în 2014, comparativ cu – 3,1% din anul trecut. Exporturile vor fi de 2,5%, respectiv 5,3%. Împrumuturile guvernamentale nete la PIB vor fi de 6,1%, apoi vor scădea la 5,1%, respectiv 4,4% în următorii doi ani. Balanţa comercială, ca procent din PIB, de la – 3,8% anul trecut, va fi de -3,2% anul acesta şi -1,1% în următorii doi ani, după care va creşte cu 0,3% pentru 2016. „Creşterea cheltuielilor de consum şi încrederea în economie nu vor fi suficiente pentru o creştere sustenabilă. Pentru a se realiza acest lucru, este necesar să crească investiţiile financiare şi exporturile, iar evoluţia acestor indicatori este pozitivă, sugerând că schema pentru creştere va fi mai echilibrată”, se precizează în comunicatul companiei. Ernst & Young ITEM Club. Verzii nu doresc să negocieze cu Angela Merkel „Verzii nu doresc să negocieze coaliţia cu Angela Merkel”, a declarat vicepreşedintele partidului, Claudia Roth, adresându-se presei după mai multe ore de discuţii cu reprezentanţii conservatori la Berlin. Între conservatori /CDU şi partidul său frate bavarez CSU/ şi Verzi „nu vor exista negocieri asupra unei coaliţii guvernamentale”, a precizat secretarul general al CDU Hermann Gröhe. Angela Merkel trebuie acum să încerce să formeze un guvern cu social-democraţii, cu care discuţiile vor continua pentru a treia oară consecutiv. Catherine Ashton doreşte îmbunătăţirea capacităţilor de apărare pentru UE Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pledează pentru o întărire a cooperării între ţările membre în domeniul apărării şi susţine necesitatea ca Uniunea Europeană să dispună de mai multe capacităţi care să-i permită să intervină în conflicte şi situaţii de criză, potrivit unui raport publicat la Bruxelles. Documentul, care prevede o revizuire profundă a politicii comune de securitate şi apărare, va servi ca bază de discuţii la viitoarea reuniune a şefilor de stat şi de guvern consacrată acestei problematici din luna decembrie. „UE are nevoie să-şi protejeze interesele şi să-şi promoveze valorile şi are nevoie să fie capabilă să acţioneze ca furnizor de securitate, atât în vecinătatea sa, cât şi la nivel internaţional. Pentru a fi credibilă, Uniunea are nevoie de capacităţi şi o puternică bază industrială”, a precizat Ashton. În document, diplomata britanică cere guvernelor membre rezultate concrete la reuniunea din decembrie, începând cu afirmarea unui angajament clar de cooperare în domeniul apărării, pentru dezvoltarea capacităţilor militare ce lipsesc Europei şi o impulsionare a intervenţiei rapide a UE. Bruxelles susţine importanţa creşterii coordonării între statele membre în materie de cheltuieli alocate apărării, în condiţiile reducerilor drastice operate de statele membre în ultimii ani în acest domeniu. „Situaţia nu poate continua astfel”, a declarat o sursă comunitară, arătând că ţările se opun încă unei coordonări europene în privinţa planificării militare. UE consideră o prioritate pentru statele membre, în special după intervenţia mai multor ţări europene în Libia, să se doteze cu o serie de capacităţi, precum aparate de alimentare în zbor, sateliţi de comunicaţii, transport aerian şi drone. „Operaţiunile militare recente au demonstrat că europenilor le lipsesc unele capacităţi necesare”, se precizează în document. Totodată, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate subliniază necesitatea îmbunătăţirii capacităţii de reacţie a UE în cazul crizelor şi conflictelor, în special prin desfăşurarea rapidă de misiuni, atât civile, cât şi militare. Deasemenea, şefa diplomaţiei europene solicită măsuri menite să faciliteze folosirea grupurilor de luptă ale UE (Battlegroups), unităţi militare de intervenţie rapidă care, deşi aprobate cu greu de blocul comunitar, nu sunt folosite. Raportul cere în acelaşi timp elaborarea unei viziuni pe termen lung în materie de politică externă şi de apărare şi subliniază că este important să se evite ca dificultăţile economice să slăbească capacitatea europeană de reacţie la provocările în materie de securitate. Guvernul Italiei a aprobat bugetul pentru anul 2014 Guvernul Italiei a aprobat bugetul pentru anul 2014, inclusiv un pachet de măsuri pentru a transforma economia ţării de la recesiune la creştere. Noul buget include o reducere de taxe de 5 miliarde de euro pentru angajaţi şi una de 5,6 miliarde euro pentru companii, în perioada 2014-2016. Totalul de cheltuieli bugetare va fi redus cu 14,6 miliarde euro. Totalul de taxe va scădea de la 44,3% la 43,3% pentru locuinţe şi companii în următorii trei ani. Deficitul va fi de 2,5% din PIB până în 2014, fiind în limita admisă de UE (sub 3%). Vor fi reduceri de cheltuieli guvernamentale de 2,5 miliarde euro şi 1 miliard de euro reduceri ale cheltuielilor pentru autorităţile regionale. 60% din cetăţenii europeni achiziţionează produse de pe internet Aproximativ 60% din cetăţenii europeni achiziţionează produse de pe internet. Îmbrăcămintea şi excursiile sunt cele mai achiziţionate. Dintre statele membre, cei mai mulţi utilizatori care au făcut cumpărături de pe internet sunt din Marea Britanie (82% dintre utilizatorii de internet), Danemarca şi Suedia (ambele cu 795), Germania (77%), Luxemburg (73%) şi Finlanda (72%), iar cei mai puţin utilizatorii sunt în România (11%), Bulgaria (17%), Estonia şi Italia (ambele cu 29%). În cele 28 de state membre, cele mai multe cumpărături de pe internet sunt de îmbrăcăminte şi alimente (Marea Britanie), excursii (Suedia) şi cărţi (Luxemburg). O treime din utilizatorii de internet au cumpărat îmbrăcăminte, articole sportive şi excursii în ultimul an (32%, faţă de 21% în 2008). Balanţa comercială a avut un surplus de 7,1 miliarde euro în zona euro În august 2013, balanţa comercială în zona euro a avut un surplus de 7,1 miliarde euro, faţă de 4,6 miliarde euro în 2012. Balanţa din iulie 2013 a fost de + 18 miliarde euro, faţă de +13,8 miliarde euro în 2012. În august 2013, comparativ cu iulie 2013, exporturile au crescut cu 1%, iar importurile cu 0,2%. În luna august, balanţa comercială pentru cele 28 de state ale Uniunii Europene a avut un deficit de 2,8 miliarde de euro, comparativ cu -14,9 miliarde de euro în luna august 2012. În iulie 2013, balanţa comercială a fost +10,3 miliarde euro, comparativ cu +1,2 miliarde euro în iulie 2012. În august 2013, comparativ cu iulie 2013, exporturile au crescut cu 0,3%, iar importurile au scăzut cu 1,1%. Deficitul UE 28 în domeniul energiei a scăzut (-221,7 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2013, comparativ cu -244 miliarde în perioada ianuarie-iulie 2012), iar surplusul bunurilor manufacturate a crescut (+233,3 miliarde, comparativ cu +200,3 miliarde). Importurile celor 28 de state membre din UE au scăzut în perioada ianuarie-iulie 2013, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2012, cu excepţia Turciei (+4%) şi India (+1%). Cele mai scăderi au fost la importurile din Japonia (-17%), Brazilia (-14%), Norvegia (-11%) şi Coreea de Sud (-9%). Pentru exporturile UE 28, cele mai mari creşteri au fost cu Elveţia (+33%) şi Turcia (+7%), iar cele mai mari scăderi au fost la exporturile cu SUA, Japonia şi India (toate cu -3%). Surplusul comercial pentru UE28 a crescut în Elveţia (+50,1 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2013, comparativ cu +23,5 miliarde în ianuarie-iulie 2012), SUA (+52,5 miliarde, faţă de +49,4 miliarde), Turcia (+17,4 miliarde, comparativ cu +15,4 miliarde) şi Brazilia (+4,5 miliarde, comparativ cu +0,4 miliarde). Deficitul comercial UE28 a scăzut cu China (-72,9 miliarde, comparativ cu -81,4 miliarde), Rusia (-51,0 miliarde, comparativ cu -53,2 miliarde), Norvegia (-24,2 miliarde, comparativ cu -32,0 miliarde) şi Japonia (-1,3 miliarde, comparativ cu -6,9 miliarde). În ceea ce priveşte comerţul total pentru Statele Membre, cel mai mare surplus a fost în Germania (+114,4 miliarde euro în ianuarie-iulie 2013), Olanda (+32,7 miliarde), Irlanda (+22,3 miliarde), Italia (+18,3 miliarde) şi Belgia (+10,9 miliarde). Cel mai mare deficit a fost cel înregistrat cu Franţa (-44,2 miliarde), Marea Britanie (-38,0 miliarde) şi Grecia (-11,1 miliarde). Rezoluţie pentru instituirea unui mecanism unitar de supraveghere a băncilor Reuniunea miniştrilor de finanţe ai statelor membre ale UE a adoptat o rezoluţie privind instituirea unui mecanism unitar de supraveghere a sectorului bancar, fapt care reprezintă un pas important în direcţia creării uniunii bancare europene. Potrivit documentului, Banca Centrală Europeană şi instituţiile de supraveghere bancară din ţările membre vor deveni parte principală în supraveghere, iar obiectivele supravegherii vor include instituţiile financiare din ţările care aderă la acest mecanism, din zona euro şi restul comunităţii europene. Banca Centrală Europeană prevede că acest mecanism va intra în funcţiune peste 12 luni. Instituirea mecanismului unitar de supraveghere bancară este considerată primul pas pentru crearea uniunii bancare europene. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Ollie Rehn, a declarat în timpul conferinţei de presă organizată la încheierea reuniunii miniştrilor de finanţe că înfiinţarea uniunii bancare are scopul de a restabili vitalitatea serviciilor de credit şi de-a realiza, în cele din urmă, o creştere economică şi a locurilor de muncă.
Posted on: Fri, 18 Oct 2013 09:16:55 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015