Se întâmplă să gândim că avem dreptul să primim atenția, grija și iubirea celor pe care îi iubim. Sunt convinsă că le merităm pe toate acestea, dar ce facem dacă nu le primim? Ce facem când durerea este prea mare ca să o mai suportăm? Ce facem când experimentăm destul de des nefericirea, suferința, golul, durerea, singurătatea sau deprimarea? Putem să încercam să nu mai pretindem celorlaţi să ne ofere ceva în schimb sau pur şi simplu să încercam să nu mai pretindem. Să oferim necondiţionat şi să ne mulţumim cu ceea ce este, doar într-o stare de curiozitate, de acceptare deplină. Atunci când suntem în deplină stare de acceptare, nu îi mai învinuim pe cei cărora le pretindem și nu îi mai judecăm pentru ceea ce fac sau ce nu fac. Atunci putem să descoperim că primim. Abia atunci observăm că tot ceea ce ne dorim primim. În același timp, ne dezvoltăm capacitatea de a simțirecunoștință. Devenim recunoscători pentru tot ceea ce primim, indiferent de mărimea sau de valoarea darului primit. Darul devine prețios doar pentru că este primit. Iar atunci când descoperim că toate în jur sunt daruri, descoperim că de fapt experimentam fericirea.(Daniela Dumitru)
Posted on: Mon, 26 Aug 2013 06:26:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015